"Vom ajunge la opt minute, între curse"

Traficul din Sibiu toarce tot mai mult sub exclamatia "infernalului" . Între sirurile tot mai lungi de masini, circulã "galbenele" Tursibului, societatea de transport local. Care, sãptãmâna trecutã, si-a mãrit parcul auto cu alte sapte autobuze, din cele 35 care vor veni acest an. Adrian Popa, directorul Turisb, dã asigurãri cã din varã va fi mai bine. Cât si cum, în interviul urmãtor.

Reporter: De ce galben?

Adrian Popa: Pentru cã este specific culorii Turisb. Tot ce va mai fi achizitionat va fi de culoare galbenã.

Rep.: Când ati fost ultima oarã cu autobuzul?

A.P.: Sãptãmâna trecutã. Cam o datã pe lunã merg. Acum am avut o perioadã foarte strânsã, dar merg des sã fiu acolo, în mijlocul oamenilor. Sunt un cetãtean care cãlãtoreste alãturi de ceilalti.

Rep.: De ce sã aleg Tursibul si nu un taxi?

A.P.: Pentru cã este mult mai stresant si vrem sã facem sã fie mai lejer sã se circule cu mijloace de transport public. Sunt mai ieftine si vor satisface în proportie mãritã necesarul Sibiului. Circulatia cu mijloacele de transport în comun este asiguratã, cel care cãlãtoreste cu bilet are asigurarea fãcutã si selectia fãcutã personalului nostru ne duce la o mai mare sigurantã în circulatie. Cu toate acestea, nu întotdeauna cãlãtorii, cam 70.000 în fiecare zi, sunt multumiti de noi. Acest lucru depinde si de comunicarea pe care o facem cu ei. Trebuie sã avem rãbdare. Comunicarea trebuie îmbunãtãtitã.

Rep.: Când îmi voi putea regla ceasul duã mersul autobuzelor Turisb?

A.P.: Din spusele mele, aproximativ 70 la sutã din circulatie se face dupã cursul ceasului. Circulatia în Sibiu este atât de greoaie la anumite ore, încât orarul de circulatie este dat peste cap. Dar cunosc oameni care se orienteazã si dupã autobuzele de pe unele trasee. Deci sunt astfel de situatii.

Criza centurii ocolitoare

Rep.: E nebunie în trafic. Cât de mult vã afecteazã activitatea?

A.P.: Se creeazã o nesigurantã a cetãteanului. Sã traversezi Sibiul de la est la vest sau invers este o problemã foarte grea. Angajatii de la Continental stiu asta, iar pentru ei am trimis douã autobuze la orele 15.10, fiind ore de vârf. Au ajuns abia la orele 16. Au creat mari nemultumiri în zonele respective. Afecteazã atât ca imagine a societãtii, cât si a municipalitãtii.

Rep.: Centura ocolitoare?

A.P.: Ar rezolva foarte multe lucruri. Dar, în lipsa acesteia, încercãm sã deviem prin zona drumului Rusciorilor. Drumul Hotilor. Pe acolo sã se iasã undeva la Banca Carpatica, unde vor intra în circulatie dirijati de semaforul electric. Aceasta ar fi o variantã, una dintre cele pe care le vom discuta în cadrul Primãriei, în ceea ce priveste cirulatia, pentru a lua mãsuri. Ceea ce se va mai discuta în cadrul Primãriei este a doua variantã de transfer, prin spatele Ambientului. Acolo mai este aproximativ un kilometru de carosabil care ar mai trebui fãcut si ar mai îndulci putin circulatia din zonã. Trebuie sã gãsim unele solutii, pentru cã dacã stãm si asteptãm centura ne batem joc de sibieni. Trebuie sã gãsim altceva. Dacã cinci la sutã din probleme sunt rezolvate, orasul este în câstig. Ducem 70.000 de oameni în fiecare zi.

Rep.: Mai sunt zone în care Tursibul îsi va mai extinde traseele?

A.P.: Încercãm sã facem acest lucru. Zona Gãrii – Turnisor, dar si acolo sunt niste probleme legate de amenajãri de drumuri, de circulatie. În spatele gãrii din Turnisor, spre Drumul Hotilor, existã o parte de drum neasfaltatã. Care, dacã s-ar asfalta, 10 la sutã din circulatia din Zona Vest înspre oras s-ar transfera pe acolo. Toate aceste cãi de comunicatie sunt venele orasului. Ele îsi cautã drum, dar trebuie sã aibã un minim de comoditate în a fi exploatate.

Rep.: Pe viitor, se va mai reduce durata de asteptare?

A.P.: Acum, cã vor mai veni noi autobuze, aceastã retea se va mai extinde si, mai ales, se va micsora durata între curse. Dacã acum suntem la 20 de minute, pe unele trasee vom ajunge la opt minute, pe altele la 12 minute. Pe zonele foarte circulate, cum sunt cele din Vasile Aron si Hipodrom spre centru sã ajungem la un nivel de opt – zece minute. Orice aglomeratie într-un autobuz ne creeazã în primul rând nouã probleme.

Rep.: Uzurã la masini?

A.P.: Uzurã la masini, nervi, stres pentru soferi, pentru cã si soferul altfel se simte când în loc de 50 are 100 de cãlãtori în spatele lui. Toatã lumea dã exemplul Clujului. Dar si acolo existã o zonã centralã unde frecventa este mare. Cu cât te depãrtezi de centru vezi cã si acolo se lucreazã pe criterii de eficientã, de economicitate. Pentru cã, pânã la urmã, trebuie sã luãm în calcul faptul cã toatã lumea merge cu un leu biletul.


Când vor creste preturile


Rep.: Se va pune curând problema modificãrii pretului?

A.P.: În momentul în care vom asigura alte conditii, mãrim pretul. În conditiile de acum, nu vom mãri pretul biletelor. Si acest lucru l-am discutat si cu oameni – "domnule, mãriti pretul, dar faceti ceva" . Întâi trebuie sã facem si apoi sã mãrim pretul. Este un respect pe care îl datorãm cetãteanului.

Rep.: Când veti ajunge la numãrul satisfãcãtor de autobuze?

A.P.: Din varã eu spun cã va functiona mult mai bine transportul în municipiul Sibiu.

Rep.: Se pune problema extinderii zonelor de interes ale sibienilor – complexul comercial de la Selimbãr, strandul în apropierea Rãsianariului.

A.P.: Cu strandul nu este nici un fel de problemã, cu Rãsinariul nu este nici o problemã, aducem foarte multi navetisti din Rãsinari si Poplaca. Lucrãm si pe linia de tramvai. Înspre Selimbãr ne extindem, dar acolo au fost contractate unele mijloace de transport si nu sunt probleme.

Rep.: Care este bugetul de investitii pe acest an?

A.P.: Este de cinci milioane de euro.

Rep.: Va deveni Tursibul si un producãtor de venituri la buget sau rãmâne în zona serviciilor sociale?

A.P.: Trebuie sã ne orientãm spre latura socialã. Este imperios necesar. Este un serviciu social, pânã la urmã. Si atunci facem acest mixaj – cât poate Primãria si cât putem noi. Se pot vedea si economiile si metodele gãsite de a economisi. Ne-am fãcut si o strategie pe 2007 – 2008 unde sunt prevãzute unele schimbãri de structurã calitativã a transportului. Trebuie sã punem la dispozitia cãlãtorilor instrumentele prin care sã vadã în câte minute o sã vinã autobuzul.

Rep.: O sã fie de afisaj electronic în statii?

A.P.: Acum lucrãm la acest sistem. Încercãm, avem niste programe de la UE, speciale, care vor avea efect în 2008. Orice lucru de acest gen nu se poate face de pe o zi pe alta.

Rep.: Cum rãspund cei 70.000 de sibieni care folosesc zilnic Tursibul? Au o educatie civicã mai ridicatã?

A.P.: Acum, noi gãsim si metode de constrângere, care nu ne fac plãcere si creeazã o stare de tensiune între Tursib si cãlãtorii care nu sunt certati cu plata leului sau a abonamentului. De multe ori este o încrâncenare, dar care cred cã se va rezolva. Ceea ce vreau sã aduc în atentie este site-ul nostru, unde ni se mai dau si sugestii. La cele pertinente rãspundem. Si as vrea sã vã spun cã tot ceea ce apare pe site, a doua zi este pe biroul directorului. Poate unele rãspunsuri nu pot fi date imediat, poate nu toate propunerile sunt chiar cele mai adecvate, dar tot ce intrã acolo ajunge pe masa directorului.

Troleibuze si blatisti

Rep.: Care a fost cea mai interesantã sugestie?

A.P.: Au fost multe nãstrusnice. Dar au fost si unele pertinente care s-au rezolvat imediat. Deci sunt anumiti cãlãtori care simt pulsul si spun cã dacã un anumit autobuz la o anumitã orã va fi dublat se va rezolva problema. Ceea ce am si fãcut. Ca o dorintã a întregului personal, vrem sã ne remobilãm cu conducãtori auto din unitate. Avem o serie de mecanici, de electricieni, de ingineri, care nu au categoria D. Si atunci am venit cu ideea sã facã si ei niste curse. Cum ar fi de la 5 la 7, înainte sã intre fiecare în regimul lui normal. Si bineînteles, aceastã activitate va fi remuneratã, deoarece plecãm pe ideea cã angajatii nostri trebuie sã câstige mai bine. Dar, pe muncã. Avem contracte cu niste scoli de soferi, iar zece persoane vor intra la cursuri de conducere. Eu din probleme de sãnãtate nu pot, dar domnul director tehnic, azi dimineatã (vineri dimineata – n.r.), a fãcut prima cursã cu un autobuz. Trebuie sã facem orice sã servim clientii.

Rep.: Autobuze noi ati adus. O sã vinã si troleibuze?

A.P.: Deocamdatã, nu. Pânã în 2010 aceste autobuze care au venit, si vor fi 35 în total, reprezintã un efort financiar pe care trebuie sã începem sã îl compensãm. Apoi vedem cu va evolua problema troleibuzului. Trebuie sã avem în vedere cã în cazul unui troleibuz costurile sunt mult mai mari decât în cazul unui autobuz.

Rep.: De ce?

A.P.: Întretinerea e mai scumpã. Firul costã mult, reparatia firului, sunt o serie de aspecte care ne deranjeazã deocamdatã. În afarã de asta, troleibuzul este un echipament scump. Pretul unui troleibuz este dublu fatã de cel al unui autobuz. Dar durata lui de viatã este mult mai mare.

Rep.: Si e si mai ecologic...

A.P.: Acum si acest lucru are douã aspecte. Este mai ecologic aici, dar acolo unde se produce curentul electric nu mai este ecologic. Dar deocamdatã este vorba de a stabiliza troleibuzul pe lângã autobuz ca mijloc de transport principal în municipiul Sibiu.

Rep.: Va creste si numãrul de cãlãtori?

A.P.: Eu voi fi încântat si va creste cu sigurantã. Vom ajunge la 100.000 când vor intra în circuit toate cele 35 de noi autobuze. Si sper cã pe sfârsitul lui 2008 vom ajunge aici. Din programele noastre de circulatie, în 2010 trebuie sã transportãm cam 100.000 de cãlãtori pe zi.

Rep.: Blatistii?

A.P.: Sunt trasee unde sunt mai indisciplinati cãlãtorii, dar încercãm sã îi aducem la linia normalã.

Rep.: Sã ghicesc: este vorba de Gusterita?

A.P.: Exact. Acum suntem pe o campanie în aceastã zonã. Ne-au spus oamenii de acolo sã facem ceva. Avem o colaborare foarte bunã cu Politia Comunitarã, Jandarmeria, o firmã privatã. Dar sperãm sã nu ajungem prea departe si sã intre si cei din zona Gusterita într-o normalitate.

"Avem psiholog angajat care face sedinte cu soferii nostri legate de stresul în trafic. Si care psiholog circulã cu autobuzul si vede zonele unde sunt greutãti. Pentru cã, uneori, soferul, stresat, nici nu îsi dã seama unde are dificultãti. Si pe aceastã idee am si refãcut niste trasee, cum ar fi cel care iesea de pe Banatului în jos" , Adrian Popa

"Ne regândim la schimbarea unor trasee si de troleibuz si la remodelarea circuitului troleiobuzelor. Sunt unele zone unde se circulã greu, intersectii dificile, pe lângã faptul cã îi pui pe soferi în situatia de a coborî si de a face diferite modificãri. Iar circulatia pe Calea Dumbrãvii, unde se întâmplã astfel de lucruri, este îngreunatã. O sã rezolvãm si aceste probleme. Tot timpul vom fi lângã cãlãtori" , Adrian Popa
Traian DELEANU