Cântăreţ al sufletului zbuciumat al neamului românesc însetat de libertate şi unitate naţională, poetul Octavian Goga s-a născut la Răşinari în 1881. In Sibiu urmează studiile gimnaziale, avându-1 coleg şi prieten pe Ioan Lupaş, cu care pleacă în 1899, în ultima clasă de liceu, la Braşov, în semn de protest faţă de şovinismul profesorului său de istorie. La Budapesta fundează, alături de alţi studenţi români, revista Luceafărul (1902) care este mutată la Sibiu în 1906 şi în care Goga, devenit secretar al ASTREI şi primul custode al Muzeului Asociaţiunii, va publica majoritatea poeziilor sale reunite în volumele Poezii (1905). Ne cheamă pământul (1909), Din umbra zidurilor (1913).
  Publicist de mare autoritate, luptător pentru apărarea drepturilor poporului român din Transilvania, redactor al revistei Ţara noastră, Octavian Goga este unul dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai luptei pentru desăvârşirea unităţii statului naţional român.
  După 1918, intrat în valurile politicianismului Octavian Goga evoluează spre dreapta, în detrimentul operei literare care 1-a consacrat. Moare la Ciucea în 1938.
  Bustul său din bronz, realizare din 1973 a sculptoriţei Ada Geo Medrea, a fost aşezat în parcul ASTRA, în galeria personalităţilor sibiene. Astăzi este dispărut.