În cadrul judeţului se întâlnesc doua trepte principale de relief - masive montane, aparţinând Carpaţilor Meridionali (21%) şi podiş (inclusiv dealuri şi depresiuni), respectiv subunităţi ale Pod. Târnavelor. Altitudinile maxime de peste 2500 m aparţin Munţilor Fagaraş (Vf. Negoiu - 2535m si Vf. Vanatoarea lui Buteanu - 2508 m ). Altitudinile minime de 28 m sunt specifice Culoarului depresionar Târnava Mare.

Reţeaua hidrografică

Este formată în principal de râul Olt şi afluenţii săi de pe tronsonul aval confl. Ucea- aval confl. Vadu, între care important este Cibinul. La aceasta se adaugă sectorul median al râului Târnava Mare şi o mică suprafaţă din bazinul hidrografic al Sebeşului, prin izv. Râurilor Secaş şi Dobra. Densitatea reţelei hidrografice variază între 1,4 km/km2 pe versantul nordic al M. Făgăraş, până la 0,4 km/km2 şi chiar sub această valoare în Depresiunea Sibiu. Râul Olt străbate teritoriul judeţului pe o lungime de 56 km, Cibin 80 km, Hârtibaciu 88km, Târnava Mare 75 km, Sadu 45 km. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind amplasate în Munţii Făgăraş (Podragul, Podrăgelul, Bâlea, Doamnei, Avrig) şi Munţii Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Jujilea). Dintre lacurile antropice se menţionează cele 15 lacuri instalate în vechile exploatări de sare din zona localitaţii Ocna Sibiului (Lacul Avram Iancu este cel mai adânc lac de ocnă din ţara - 126 m). De evidienţat sunt lacurile artificiale de acumulare Negovanu-Sadu pe Sadu, Gura Râului pe Cibin, Brădeni I şi Brădeni II pe râul Hârtibaciu şi Ighiş.

Clima

Teritoriul judeţului Sibiu aparţine în proporţie de cca 75% sectorului cu climă continental-moderată (ţinutul cu climă de dealuri) şi în proporţie de cca 25% sectorului cu climă de munte. Mediile anuale ale temperaturii aerului oscilează în jurul valorii de 9,0 0C, în partea joasă a judeţului (9,4 0 C la Boiţa şi 8,9 0 C la Sibiu), coboară sub 5 0 C, pe pantele munţilor mijlocii (4,30 C la Păltiniş) şi sub 0,0 0 C pe culmile munţilor înalţi. Cantităţile medii anuale ale precipitaţiilor atmosferice totalizează 652,9 mm. Vânturile sunt predominante din NV şi SE şi au o viteză medie anuală care oscilează între 1,8 şi 4,5 m/s la Sibiu şi 1,5 şi 6,5 m/s la Păltiniş.

Resurse ale subsolului

Gazele naturale (metan). Pe teritoriul judeţului Sibiu se găsesc cam ¼ din structurile gazifere ale Transilvaniei (de ex. anticlinalul Ruşi, Copşa Mica, Nou Săsesc, Bazna etc.). Roci utile şi materiale de construcţii se întâlnesc în zona montană şi anume calcare cristaline marmoreene (lângă Porumbacu de Sus, Poplaca, Sibişel etc.), calcare tectonice pentru var la Cristian etc. In zona sedimentară sunt prezente argilele comune la Dumbrăveni, Mediaş, Bazna, Agnita etc., nisipuri şi pietrişuri în albia minoră şi majoră a râurilor Olt, Cibin, Hârtibaciu, Sadu.

Solurile

Fragmentarea puternică a reliefului, ca şi diversitatea acestuia (munte, dealuri, arii depresionare, culoare de văi), la care se adaugă condiţiile variate de climă şi vegetaţie au dus la formarea unei game largi de soluri în limitele judeţului.

Vegetaţia

Configuraţia reliefului şi diferenţele altitudinale imprimă etajarea clară a vegetaţiei (etajul pădurilor de foioase, etajul pădurilor de molid, etajul subalpin şi etajul alpin). De asemenea se întâlneşte şi vegetaţie azonală (vegetaţie de luncă dezvoltată în lungul Oltului, Hârtibaciului, Cibinului, Secaşelor şi Târnavelor).

Rezervaţii naturale

Prezenţa unor plante şi asociaţii vegetale rare, a unor forme de relief ori a unor depozite geologice specifice a permis delimitarea în cadrul judeţului a unor rezervaţii naturale, dintre care amintim complexe - Iezerele Cindrel - Gura Râului şi lacul şi golul alpin Bâlea, botanice - dealul Măgura, calcarele fosilifere de la Cisnădioara şi Turnu Roşu, vulcanii noroioşi de la Haşag şi Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului.