SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING



 

Sarbatoarea Pascala

2177 afisari

19 aprilie 2009
1 zi
19 aprilie 2009


În tradiţia satului românesc, sărbătorile de Paşti s-au bucurat întotdeauna de cea mai aleasă cinstire. Datinile, credinţele, practicile ritual-ceremoniale, precum şi producţiile literaturii populare privitoare la aceste zile mari din calendarul creştin, poartă încărcături semantice şi emoţionale inconfundabile.

Sărbătorile de Paşti marchează debutul anului ritual creştin, situat – ca un centru de echilibru – între echinocţiul de primăvară (începutul Anului Nou agrar) şi ziua Sfântului Gheorghe (începutul Anului Nou pastoral).

Ciclul Pascal include o perioadă de douăsprezece zile, Duminica Floriilor – Duminica Tomei, în care sunt concentrate cele douăsprezece luni ale anului. În primele şase zile anul îmbătrâneşte, se degradează treptat (“Săptămâna patimilor”), pentru ca odată cu Învierea lui Iisus Hristos toate şi totul să intre sub cele mai bune auspicii, sub zodia recosmicizării timpului primordial (“Săptămâna luminată”).
Duminica Floriilor este cunoscută şi sub numele de Florii, Duminica Vlăstarilor, Staulele Florilor sau Staurile Florii. Deşi astăzi prezintă o puternică componentă creştină, sărbătoarea Floriilor păstrează reminiscenţe din timpuri mult mai vechi. Prin însăşi denumirea ei aminteşte de Floralia (Florilia), festivitate închinată zeiţei Flora, “Mama primăverii”.
 
Există credinţa că ramurile de la Florii aduc rodire şi belşug oriunde ar fi aşezate – în grădini, pe ogoare, în livezi, în staule, coteţe, stupi etc. Crengile de răchită sau de salcie aduse de la biserică se păstrează la icoane ori sub streşinile caselor şi se aprind când trebuie alungaţi norii aducători de grindină. Tinerele fete culeg diferite flori şi rămurele de măr înflorit pentru a fi ferite de rele şi iubite de feciori.

Zilele din “Săptămâna patimilor” (sau “Săptămâna mare”) prilejuiesc variate interdicţii, unele fiind raportate aproape exclusiv la suferinţele Mântuitorului. Tot acum se săvârşesc numeroase treburi gospodăreşti (zugrăvirea caselor şi a staulelor, curăţenie în curţi şi livezi), în scopuri profilactice şi purificatoare, dar şi cu evidente aderenţe la străvechiul cult al morţilor (aprinderea focurilor pentru ca sufletele celor adormiţi să nu sufere de frig sau să nu se rătăcească pe cale).

În Joia mare se păstrează, încă obiceiul încondeierii ouălor. În prezent majoritatea zonelor etnografice nu reprezintă spaţii de referinţă în acest sens, însă conservă procedee arhaice de realizare şi un valoros repertoriu de teme şi motive ornamentale.
 
Cunoscut la mai toate popoarele lumii, obiceiul vopsirii sau al încondeierii, închistririi (împistririi) ouălor cu variate semne şi simboluri are o vechime considerabilă. Oul apare ca un simbol ce ilustrează renaşterea periodică a naturii, revigorarea. El este socotit a fi posesorul unor virtuţi speciale, iradiind în juru-i viaţă, vigoare şi sănătate, stimulând rodnicia şi prosperitatea. Oul, ca simbol, se explică prin el însuşi – este sursa primordială a vieţii pe pământ, a pământului însuşi şi chiar a întregului univers. Virtuţilor enumerate, cu care era (şi chiar este) investit oul, li se adaugă încă una: aspectul oului, indicând imaginea limitării spaţiale de tipul cercului magic (forma lui are implicit o interpretare magico-protectoare). Proprietăţile sale magico-rituale s-au amplificat în momentul asocierii culorii, care, iniţial a fost roşie. Culoare roşie reprezenta focul, puterea lui purificatoare, dar şi sângele, adică viaţa.
“Frumos şi sănătos ca un ou roşu” este sintagma ce domină încă spiritualitatea satului românesc. Faptul că ouăle roşii sau cele încondeiate sunt învestite cu atribute miraculoase nu este câtuşi de puţin întâmplător. După cum bine se ştie obiceiul este legat de începutul anului nou agrar, perioadă în care vrăjile, urările, practicile şi ritualurile de tot felul, înfăptuite cu un anumit scop, au cele mai mari şanse de a se îndeplini.
 
Dacă multe dintre ouăle încondeiate astăzi au doar roluri estetice, trebuie subliniat faptul că ele, altădată, erau destinate exclusiv consumului. Se pare că iniţial erau mâncate cu tot cu coajă. Faptul nu este câtuşi de puţin surprinzător, dacă avem în vedere simbolurile magice înfăţişate pe ouă, destinate ca şi în cazul colacilor de la Crăciun sau Anul Nou, să asigure îndeplinirea unor idealuri. Astfel, plugarului i se dăruiau ouă pe care figurau unelte gospodăreşti (fierul plugului, hârleţul, grebla, rariţa), păstorului cele ce priveau îndeletnicirea sa (cârja ciobanului, coarnele berbecului, ocolul), gospodina se bucura de cele pe care apăreau unelte casnice (vârtelniţa, furca de tors) sau păsări de curte (creasta cocoşului, laba gâştii), flăcăului îi reveneau exemplare împodobite cu ornamente precum frâul calului, potcoava etc.
 
Potrivit mentalităţii tradiţionale, toate aceste idealuri nu se puteau înfăptui întocmai decât prin consumarea ouălor cu tot cu coaja pe care erau desenate simbolurile respective. Deci aşa cum se mâncau colacii rituali, având pe suprafaţa lor simboluri ale vredniciei, sănătăţii şi belşugului, tot aşa trebuiau consumate şi ouăle de Paşti, acoperite cu “semne” la fel de bine-prevestitoare.
Obiceiul încondeierii ouălor este unul dintre cele mai interesante compartimente ale culturii populare tradiţionale, circumscrise plasticii folclorice, ce ne relevă un univers fascinant. Semnele scrise pe ouă ascund o lume învăluită în taină, cu un mod propriu de a gândi şi a simţi. O lume atât de tulburătoare pentru noi cei de astăzi.

Creştinismul şi-a asumat acest străvechi obicei şi în mare măsură l-a refuncţionalizat - legendele religioase vorbesc despre obârşia ouălor încondeiate, iar repertoriul ornamentelor include şi simboluri specifice – cârja popii, brâul Maicii Domnului, Crucea Paştelui etc. Bisericii îi revine meritul de a fi permanentizat datina, permiţându-i să ajungă, de multe ori, la desăvârşire artistică.

Din momentul apariţiei culorii, interesul pentru frumos se dezvoltă în simbioză cu elementul magic, dar acesta din urmă va rămâne în planul secund. Dacă oul roşu semnifică puterea purificatoare a focului, dar şi forţa benefică a soarelui, viaţa însăşi, iar într-o perioadă mai târzie sângele Mântuitorului (ca zălog al revenirii la viaţă), ouăle galbene sau negre au atribute funerare.

Repertoriul de motive este foarte bogat, însă, studiile recente asupra fenomenului nu relevă ceea ce se constată în teren. Cercetarea este îngreunată şi datorită faptului că multe dintre ornamentele tradiţionale nu se mai păstreză nici măcar în memoria pasivă a sătenilor, iar unele simboluri străvechi au căpătat în timp alte funcţii şi chiar alte denumiri (complicând foarte mult lucrurile).

Motive ornamentale: fitomorfe (brăduţul, căpşunile, frunza de stejar, păstăile,) zoomorfe (barza, creasta/coada curcanului, creasta cocoşului, cocoşul, coarnele berbecului, rădaşca, unghia caprei,) cosmomorfe (steaua, soarele, fulgerul) skeomorfe (Brâul Maicii Domnului, calea rătăcită, cârligul ciobanului, Crucea Paştelui, fierul plugului, furca de tors, grebla, hârleţul, mâna, pânza de păianjen, vârtelniţa).

Mâna, cel mai important simbol antropomorf, ilustrând silueta umană printr-un singur element, conform principiului “pars pro toto” – nu este însoţit decât de cele ce sunt în măsură să-i potenţeze calităţile. Apare în asociere cu cercul sau coarnele, ale căror puteri de a îndepărta pericolele sunt binecunoscute. Mâna cu degetele răsfirate (chiar dacă nu apar toate cinci) reprezintă un element cu largi implicaţii magico-religioase.

Oul în sine are o semnificaţie cosmologică universală fiind o imago mundi. În acest sens el reprezintă o totalizare a realului, este un izvor al vieţii. Orice combinaţie de ouă încondeiate ornamentate cu motive tradiţioanle poate sugera o naraţiune cosmologică, motivele de factură creştină – Învierea şi Floarea Paştelui – completând registrul tematic cu teme iconografice împlinind viziunea de „creştinism cosmic”, care răspunde de identitatea culturală a ţăranului român.

Obiceiurile înfăptuite în “Săptămâna luminată” – udatul ritual, legănatul în scrânciob, “suroratul” şi înfrăţirea rituală, scosul fetelor la joc etc. – conturează şi mai clar dimensiunea folclorică a sărbătorilor Paştelui.

Cojile ouălor folosite la copturile rituale şi chiar cojile ouălor roşii sunt date pe un fir de apă ca să “afle şi Blajinii că nu-i departe Paştele lor”. În prima sâmbătă postpascală, sau mai frecvent în lunea de după Duminica Tomei, se fac ectenii la cimitir în memoria celor din “satul fără nume”. Se duc pe morminte ouă încondeiate, Pască, colivă, vin şi lumânăr aprinse: Acesta este Paştele Blajinilor sau lunea morţilor.
 
Despre Blajini (sl. blaženă – fericit) se spune că sunt un fel de oameni buni, drepţi în faţa lui Dumnezeu, care trăiesc la apa sâmbetei, la marginea lumii, lângă sorbul pământului. Sărbătoarea Blajinilor este o punte nesfârşită peste generaţii. Acum nu se pomenesc doar morţii cunoscuţi pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoşilor comuni: Uitaţii, Neştiuţii, Albii.
 Acestea sunt doar câteva secvenţe din bogatul repertoriu al obiceiurilor din Ciclul Pascal care aşează venirea primăverii sub semnul purităţii şi al speranţei.

Sfânta Noapte a Învierii în Muzeul din Dumbrava Sibiului

Învierea Domnului, o sărbătoare a întregii creştinătăţi, o sărbătoare a bucuriei şi a iertării va fi marcată aşa cum se cuvine şi în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra. Credincioşii pot rememora cea mai mare minune din istoria creştinismului la biserica de lemn din Bezded, începând cu ora 24.

Darul divin al Sfintelor Paşti va fi oferit într-un alt dar pe care îl fac, de această dată semeni de-ai noştri, oameni cu dare de mână, care, iată că nu au uitat de cele sfinte. Prin strădania preotului paroh Rareş Sberea şi cu efortul meşterului popular Petru Borza din Obârşa Hunedoarei, care lucrează neîncetat din timpul iernii, cu cele mai arhaice metode, cei care vor participa la Slujba Învierii, vor primi Sfintele Paşti în ulcele de lut măiestrit lucrate.

În săptămâna care precede Sărbătoarea Învierii, Săptămâna Patimilor, la Biserica de lemn din Bezded se vor desfăşura slujbele cunoscute drept denii, la aceleaşi ore cu slujbele bisericilor de rit ortodox din Sibiu. Accesul către biserică este liber de orice taxe şi se va face pe poarta principală şi pe Aleea Elevilor care prin bunăvoinţa conducerii S.C. Electrica va fi şi iluminată, începând cu ora 2030.

Şi nu în ultimul rând, pentru că noaptea Sfântă a Învierii este o „noapte a luminii” care trebuie să ne umple sufletele de bucurie, cei prezenţi se pot bucura şi de o plimbare feerică prin Muzeul în Aer Liber sub lumina reflectoarelor instalaţiei de nocturnă.

Sfânta zi de Paşti va însemna pentru muzeul din Dumbravă şi deschiderea oficială, începând cu orele 10 putându-se vizita o serie de interioare organizate în monumentele din muzeu. Tariful de vizitare se va modifica fiind 15 lei pentru adulţi şi 4 lei pentru elevi şi studenţi. Accesul se va face pe la toate porţile de intrare.

Mirela Creţu



















 




Organizator: Complexul National Muzeal Astra


Locatie: ''

Ai ceva de comentat ?

Da o nota ( mai mare, mai buna ) :

1

2

3

4

5






Poza Zilei Sibiu - Festivalul Medieval Sibiu 2019

Festivalul Medieval Sibiu 2019
~ 11 decembrie 2019 ~
2003  2004  2005  2006  2007  2008   2009  2010  2011  2012  2013  2014

Tur Virtual in Sibiu
Tur Virtual in Sibiu
( actualizat in 18 05 2010 08:39 )
Poze din Sibiu
Poze din Sibiu
( actualizat in 26 august 2019 )
Loading
Atractii turistice
Atractii turistice
( actualizat in 26 11 2012 09:17 )
Sibiu Video
( actualizat in 27 08 2019 08:17 )
Autostrada A1 / AERIAL VIDEO / Lotul 1 (km 0 - 24) Autostrada A1 / AERIAL / Lotul 4 - Viaduct SacelAutostrada A1 / Lotul 4 / Saliste - Sibiu / ON-ROADInaugurarea podurilor din Cartierul TineretuluiSibiu Rally Show 2013 Aerial VideoTargul de Craciun Sibiu 2013 / Aerial video by Ovidiu Sopa Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului / Muzeul Astra / PREVIEWPiata Unirii din Sibiu - noaptea (Aerial video) Sibiu by night (preview) / Aerial Video
Evenimente in Sibiu
Evenimente in Sibiu
( actualizat in 02 iulie 2019 )
Loading
 

Like Us on Facebook Follow Us on Twitter