SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING

Die Schreyermühle/Moara Schreyer & Kupferhammermühle

"Avem un oras frumos" zicea cineva odata. Hai sa le aratam tuturor ce se poate vedea la noi , pentru ca se poate...

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 27.08.2013 11:28
1.



27.08.2013 21:24 Uhr

Am gresit total in ce priveste LOCALIZAREA si IDENTIFICAREA Schreyer-Mühle= Kupferhammer.



Dar DOCUMENTATIA in principiu este valabila, ca si toate explicatiile referitoare la rolul acestui Kupferhammer din JUNGWALD..
__________________________________________________________________________________________________________



Schreyermühle/Moara Schreyer

Era langa Cabana Valea Aurie, imediat deasupra Strandului de la Schreyer-Mühle/Moara Schreyer.

S-a daramat fara sa se tina cont de ISTORIA orasului.

Nu numai ca Strandul era vechi de tot, si UTIL(cu conditia sa fi fost MINIMAL iNTRETINUT), MOARA era veche si importanta.

Locul il gasiti, jos in VALE, Valea Aurie, pe poteca ce duce inspre Gradina Zoologica exact unde a aparut o BISERICA, langa Cabana Valea Aurie.

__________________________________________________________
28.08.2013 19:58 Uhr Corectura

Kupferhammer(-Mühle): separat, a nu se lega cu Schreyer-Mühle...

Erwähnung im XVI Jh.1594
Emil Sigerus: Chronik der Stadt Hermannstadt. Hermannstadt 1930, S.8: „1549 -Die Stadt läßt im Jungen Wald den Kupferhammer bauen.“

Adressbuch Hermannstadt 1901: Kupferhammer. Jungerwald 6.

mentiune in sec.XVI Emil Sigerus: Chronik der Stadt Hermannstadt 1930, pag 8.:"1549 - Orasul comanda construirea Ciocanului-de-Cupru (Forjei de Cupru)in Padurea Dumbrava"
Cartea de adrese Hermannstadt 1901: Kupferhammer/Ciocanul-de-Cupru/Forja-de Cupru Dumbrava 6.
_______________________________________________________________________________________


Deci, sa fie clar: Schreyermühle/Moara Schreyer de la 1770 daramata cca 1999-2000. (Impreuna cu strandul micut, excelent, -daca ar fi fost intretinut).

Asemanator cu alta Moara Istorica, cea numita die Heiden-Mühle, de sub Soldisch (topic aici in FORUM) o mai gasiti numai in harti vechi, in poze si pe Planul Visconti 1699

Poza CELEBRA deja si acolo, si pe aici prin FORUM si pe siebenbürger.de/Hermannstadt apartine lui Dumitru Chiselita redactor Tribuna.

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=480449692044424&set=o.312666005441702&type=3&theater

o mai dau o data aici, sa stiti ce ati pierdut, pe cine naiba deranja, acolo, in MARGINE, blocurile socialiste din spate?:

Hermannstadt. Die Schreyermuehle-1770. Foto Dumitru Chiselita.jpg


Infos (la comments!) in special aceasta enumerare de mori, e importanta

Dan Danila: Durch die meisten Gäßen fließen Bäche, mit denen sie theils ein Arm des Flusses Schebesch, der auf die obere Stadt zuläuft, theils ein Arm des Zibins, der durch einen Theil der untern Stadt fließt, versiehet; und nun werden immer mehr dieser Gäßen gepflastert. — Die Fruchtmühlen sind: 1) Die Stadtpfarrersmühle in der Stadt, die vor Zeiten eine Sägemühle war, davon die Saaggasse und das Saagthor, den Namen erhalten haben. 2) Die oberste Bürgermühle in dem Zwinger des Bürgerthors. — Vor der Stadt: 3) Die untere Bürgermühle, 4) die Hirschmühle, 5) die neue Mühle, 6) die Heidenmühle, und 7) die neuerrichtete Mühle des Theresienstifts. So haben auch die Lederer ihre Lohmühle, die Tuchmacher ihre Walkmühle, die Messerschmiede ihr Schleifhaus, die Brunnenmeister ihre Bohrmühle. Vor dem Heltauerthore íst auch eine Salpetersiederey, das Holz-und Heumagazin, und an dem Schebesch, dem jungen Walde zu, eine Pulfermühle; im Walde selbst aber eine Papier- Holzschneid- und Weißbäckermühle; nichl minder eine Walkmühle der Grautüchler (Wollenweber) und ein Kupferhammer. In diesem grossen und angenehmen Walde, ist vor kurzer Zeit Goldsand entdecket worden, dem fieißig nachgesuchet wird.


si poze suplimentare gasiti tot pe Face-book Blog-ul Helmut Wolff Alt-Hermannstadt...
si anume la acest Posting:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1407955326086477&set=o.312666005441702&type=1&theater

unde vedem atat Cabana Valea Aurie atunci numita Der Waldcafé. Goldtaler Ferienheim, langa Schreyer-Mühle

Goldtaler Ferienheim. Der Waldcafé.Cabana Valea Aurie.jpg



cat si Strandul de alaturi, de sub Schreyer-Mühle cca 1915

Schreyer-Mühle -Freibad.cca 1915 Helmut Wolff.jpg


In ultima vreme cabine erau numai pe latura dinspre intrare, deci dinspre poteca din Valea Aurie (vale-vale, deci jos), acolo jos mai erau si lacurile cand-cum, uneori cu apa, alteori pasune cu gozuri si apa statuta CU BROASTE de 90 DECIBELI prin paraiasul de jos.
Dar paraiasul de sus, deci langa poteca, aducea apa dinspre Dumbrava, apa era relativ curata, dar...
Strandul era gata-gata sa-si dea duhul..
In anii 60`catre 70`secXX s-a adus insa pe aici conducta de forta cu APA-de-IZVOR-de-MUNTE, si strandul si-a mai revenit. RECE! dar mergea..15°C nu mori, apoi se incalzea.
Apa venea in bazin printr-o teava de fonta in aer liber, inclinata, cu cadere libera dinspre panta catre moara (opusa intrarii). Aveai dus.
Apoi a tot fost totul lasat in paragina, candva in anii 70' o SCOALA, Clasa Germana, au venit si au facut Munca VOLUNTARA cu adevarat, au curatat, au reparat oarece scanduri la cabine, si a mai functionat.
Pana anul urmator:
Au inceput sa aduca in toamna mere si alte fructe pentru a face borhot pentru ALCOOL in bazin, deci fructele se alcoolizau peste toata iarna in bazinul liber.
Si au repetat figura cativa ani...
Nici-un beton de cazemata nu rezista la tratamentul asta...

Pacat..(alaturi de cel din satul Michaelsberg/Cisnadioara) era Strandul nostru preferat),

la Strandul Mare al Orasului(Vointa), cel cu Turnul de Sarituri PHLEPS (3m-5m-10m) nu mai era de trait....India Minor/Neppendorf era prea aproape, Cascada din Neppendorf/Turnisor, EXCELENT (gratis) loc de baie fusese daramata, si misunatorii au venit dincoace mult mai massiv.

Nu este singura daramata, printre altele cititi si aici in Forum, rubrica ASTA NU:

Dusmanii Istoriei Orasului: Moara de sub Soldisch Daramata
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2610


NOTA EXPLICATIVA

Pentru cei care nu stiu cum functioneaza Moara de Fierar sau de Cupru:
apa invarte roata-de-moara, aceasta are un ax-cu-came, care periodic ridica o barna orizontala solida de stejar cu un cap-de-ciocan (ca un topor, dar nu ascutit, si mult mai mare si greu) care periodic se ridica si cade apoi liber pe nicovala. Cu putere de cateva sute de kg.
Apa misca concomitent si foalele cuptorului de forja, incingand carbunii sau lemnul.
Obiectul de prelucrat, incins la rosu, fier sau cupru, intre ciocan si nicovala, este bubuit de-i ies toate reziduurile...si ia forma dorita.
Inaltimea de cadere a ciocanului(barnei) ca si frecventa loviturilor, pot fi reglate simplu, dar in anumite limite.

Pentru ce era de IMPORTANTA VITALA ORASULUI:

Numai astfel se putea obtine CUPRUL CURAT/CUPRUL MOALE,(deci liber de sulfuri) materie prima de baza pentru obtinerea BRONZULUI pentru clopote, dar mai ales pentru turnarea TUNURILOR, pentru aparare proprie, dar si pentru EXPORT..
Si sec. XVI este plin de miscarea tunurilor prin oras..
(Turnatori-de-Tunuri Büchsenmeyster deja la sf. sec XIV in Hermannstadt, in intreaga lume s-au folosit numai tunuri de bronz pana pe la mijlocul sec XIX, cand incet-incet au inceput sa fie inlocuite cu cele de otel...mai cititi inca o data Jules Verne: Insula Misterioasa, nu e numai pentru copii.)

Schmiedmühle.Der Hammer.jpg


Agricola_Hammerwerk_mit_Rennherd.jpg


Tobiashammer_hammer_front.jpg




In Germania aceste MORI ISTORICE de prelucrare metale sunt ACTIVE in scopuri turistice.. Se produce, deci forjeaza si prelucreaza la cald metale (cand nu sunt turisti, produc energie electrica) dar ca sa vezi LIVE platesti bilet la intrare..Si oamenii INTRA si platesc.

de exemplu in Blaubeuren, asa numita Blautopf-Mühle:

blautopf-muehle-10331976.jpg


sau de exemplu AICI, cu istoric si poze:

Hammerschmiede Burghausen:
http://www.hammerschmied.de/






Si nu uitati LINK-ul WOLFF cu poze de pe Facebook dat de @Ann mai sus, parca pana acum sunt peste 1300 poze:

Fotos von Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken
http://www.facebook.com/media/set/?set=o.312666005441702&type=3

Nu uitati sa dati un ochi pe aici:

Sibiu Patrimoniul Istoric.Cladire de cladire cu ISTORIC
http://patrimoniu.sibiu.ro/ro

27.08.2013 20:21 Uhr

Polemica s-a intins acolo pe blog-ul Wolff.

Marian Bozdoc. Gresit! La 1549 se mentioneaza Atelierele de cupru ale orasului din Padurea Dumbrava. Mult mai tarziu a fost transformata in moara care i-a pastrat numele, Kupferhammermühle.
Moara Schreyer s-a aflat in Valea Aurie, langa actuala cabana, deci la 2 km distanta, a fost construita in 1770, nu are nicio legatura cu Moara de ciocane.

Raspunsul meu prin email:
era eronat total si l-am sters, sa nu deruteze lumea



Si pe buna dreptate.
Totul se bazeaza pe
Emil Sigerus: Chronik der stadt Hermannstadt. Hermannstadt 1930. S. 32
1770 Die Schreyermühle im Jungen Wald wird fertiggestellt und vom Senator Schreyer in Pacht genommen

Moara Schreyer in Dumbrava este terminata si luata in arenda de senatorul Schreyer.

Inca NU este vorba de Goldener Tal,/Valea Aurie ci de Junger Wald/Dumbrava.

S-ar putea aceasta info mai completa sa o am tot din Emil Sigerus: Vom Alten Hermannstadt I. trebuie sa verific.

Si daca nu credeti, de ce 1901 Adressbuch Hermannstadt da clar Kupferhammer.. UNDE?

desi , recunosc, s-ar putea sa gresesc..

Trebuiesc citite AMANDOUA cartile lui Kurt Klemens, dar in special asta ultima..ACOLO stau infos de prima mana si PROASPETE...

Dar ..asa sau altfel:
O Moara, fie ea si de la 1770, nu este Monument Istoric?
Ia intrebati-i pe bucuresteni de ce considera cladiri vechi de cca 80-100 de ani Monumente Istorice si le trec pe lista? (ca le darama DUPA, asta e alta treaba)


Nu-l intreaba nimeni pe Kurt Klemens? E ACOLO, ca si eventual, Horst Klusch..Eu sunt departe..


27.08.2013 21:24 Uhr

Am gresit total in ce priveste LOCALIZAREA si IDENTIFICAREA Schreyer-Mühle= Kupferhammer.



Dar DOCUMENTATIA in principiu este valabila, ca si toate explicatiile referitoare la rolul acestui Kupferhammer din JUNGWALD..







Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 01.09.2013 18:22, edited 7 times in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 27.08.2013 21:53
2.

Localizari Precise

Am citit intre timp, cititul cultiva..
Si nu altceva, decat Emil Sigerus: Vom alten Hermannstadt, ed. I Hermannstadt 1922, dar aici reproducerea ei , Johannis Reeg Verlag 2003.

Si anume Capitolul Der Junge Wald.
Mi-a fost greu sa inteleg ca Sevis-ul deci Schewis nu e canalul de sus, pe langa poteca si Schreyer-Mühle, ci VALEA propriu zisa, unde prin curgere si diguri, s-au creat LACURILE.
De fapt insa ar trebui sa fie si sus, insa pe cealalta parte, pe unde trece tramway-ul, deci paralel cu linia, si cu Drumul Rasinariului, asa e logic, insa pe aceasta parte eu n-am vazut picatura de parau..Nu inteleg, sa se fi modificat atat de mult?...Parca totusi, pe partea cealalta a drumului, deci pe partea de cimitir, oarece urme de santuri...Lacurile sunt mai jos decat drumul si decat Fabrica Dumbrava...Apa nu urca decat in potop si SF...
Sar peste toata istoria de pana aici cu drept-de-vanatoare, cu guvernatori care tot puneau stapanire pe Padurea ORASULUI si ajung direct la pagina 249, unde sta clar:

Der von den Michelsbergern benützte Weg zweigte schon beim Kupferhammer ab.

Deci mergand pe atunci, in trecutul povestit de Sigerus (1855 se face drumul Rasinariului) ...
.Drumul folosit de cei din Cisnadioara se ramifica deja la Kupferhammer.(op.cit.pg249)
Daca Cisnadiorenii n-au avut atunci un alt drum, ramane intersectia drumului Rasinariului cu Drumul Cisnadioarei in sus ca localizare precisa a Kupferhammer.
Mai departe, cred ca maine, o sa transcriu mecanic tot textul respectiv, cu celelalte localizari si precizari istorice, insa nu ma voi incumeta sa traduc.
In orice caz el merge pe firul Vaii Schewis-ului, pornind de langa Kadettenschule/Scoala Militara inspre Dumbrava, pana la Kreuzung Michaelsberg/ Rascrucea cu Cisnadioara si enumerand TOATE obiectivele cautate. Deci Jungwald Nr.6 este tocmai la rascrucea cu Drumul Cisnadioarei (de atunci numai, sau si acum la fel? nu stiu daca nu era un drum mai direct, taind cimitirul actual catre Michaelsberg/Cisnadioara in sus).
Schewis-ul este cel mai important factor pentru TOATE Morile si instalatiile de pe aici..
de fapt imi este mult mai usor sa scanez paginile si sa le prezint in grafica. nu ne chinuim, si nu gresesc eu...

Aici aveti TOATE INFOs

2xKLICK






Si nu uitati LINK-ul WOLFF cu poze de pe Facebook dat de @Ann mai sus, parca pana acum sunt peste 1300 poze:

Fotos von Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken
http://www.facebook.com/media/set/?set=o.312666005441702&type=3

Nu uitati sa dati un ochi pe aici:

Sibiu Patrimoniul Istoric.Cladire de cladire cu ISTORIC
http://patrimoniu.sibiu.ro/ro




Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 10.09.2013 10:37, edited 3 times in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 28.08.2013 13:47
3.

Prelucrez oarece citate lamuritoare din Sigerus: Vom alten Hermannstadt, paginile le-am dat in posting 2

Incep cu die Schreyermühle/Moara Schreyer

Intai explicatia unei notiuni, Beutelmühle

Das Mehl in der Beutelmühle wurde nicht nur gemahlen, sondern wie der Name sagt, auch gebeutelt (gesiebt).
In Moara-cu-Sita/Moara-cu-Ciur (Beutelmühle) faina nu era numai macinata, ci, asa cum o spune si numele, deasemenea CERNUTA. (gebeutelt=gesiebt (trecuta prin SIEB= sita)=cernuta)

Scan0011.Sigerus.Vom alten. Hermannstadt I.Seite 250 Die Schreyermühle.jpg


De la Moara de Pulbere pe Canalul Sevisului in sus a fost construita de catre Oras in anul 1770 o Moara-cu-Sita/Moara-cu-Ciur (Beutelmühle). Constructia a condus-o senatorul Friedrich Schreyer, care apoi a luat Moara in arenda pe mai multi ani, cu o arenda anuala de 200 de Guldeni. De la el si-a pastrat numele de "Schreyermühle"/Moara Schreyer.
Alaturi de Moara, pe o colina micuta, Societatea Sibiana a Fabricantilor de Bere si-a sarbatorit la o bere spumoasa, in vara anului 1866, infiintarea; si spre comemorarea acestui eveniment "memorabil" a inaltat acolo un mic obelisc de piatra .Membrii acestei Societati sunt de mult sub pamant, si nici obeliscul nu le-a supravietuit mult.
(banuiesc ca obeliscul era exact pe colina micuta de vis-a-vis, unde este acum Cabana Valea Aurie.G.S.v.G.)


Si nu uitati LINK-ul WOLFF cu poze de pe Facebook dat de @Ann mai sus, parca pana acum sunt peste 1300 poze:

Fotos von Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken
http://www.facebook.com/media/set/?set=o.312666005441702&type=3

Nu uitati sa dati un ochi pe aici:

Sibiu Patrimoniul Istoric.Cladire de cladire cu ISTORIC
http://patrimoniu.sibiu.ro/ro





Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 01.09.2013 18:56, edited 1 time in total.

Posts: 2
Joined: 19.02.2009 18:59
PostPosted: 31.08.2013 21:10
Lieber Georg,

eine kleine Ergänzung zur Geschichte des Freibades im Goldtal: die Leerung und Reinigung des Freibadbeckens(von Obst für Schnaps) habe ich mit meiner Klasse(als Klassenlehrer) durchgeführt.

Walter Johrend

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 01.09.2013 18:16
5.



lavindus2003 wrote:Lieber Georg,

eine kleine Ergänzung zur Geschichte des Freibades im Goldtal: die Leerung und Reinigung des Freibadbeckens(von Obst für Schnaps) habe ich mit meiner Klasse(als Klassenlehrer) durchgeführt.

Walter Johrend

____________________________________________________


Ja, augerechnet DAS habe ich im Posting 1. erwähnt, unter diesem Bild:

Schreyer-Mühle -Freibad.cca 1915 Helmut Wolff.jpg



In ultima vreme cabine erau numai pe latura dinspre intrare, deci dinspre poteca din Valea Aurie (vale-vale, deci jos), acolo jos mai erau si lacurile cand-cum, uneori cu apa, alteori pasune cu gozuri si apa statuta CU BROASTE de 90 DECIBELI prin paraiasul de jos.
Dar paraiasul de sus, deci langa poteca, aducea apa dinspre Dumbrava, apa era relativ curata, dar...
Strandul era gata-gata sa-si dea duhul..
In anii 60`catre 70`secXX s-a adus insa pe aici conducta de forta cu APA-de-IZVOR-de-MUNTE, si strandul si-a mai revenit. RECE! dar mergea..15°C nu mori, apoi se incalzea.
Apa venea in bazin printr-o teava de fonta in aer liber, inclinata, cu cadere libera dinspre panta catre moara (opusa intrarii). Aveai dus.
Apoi a tot fost totul lasat in paragina, candva in anii 70' o SCOALA, Clasa Germana, au venit si au facut Munca VOLUNTARA cu adevarat, au curatat, au reparat oarece scanduri la cabine, si a mai functionat.
Pana anul urmator:
Au inceput sa aduca in toamna mere si alte fructe pentru a face borhot pentru ALCOOL in bazin, deci fructele se alcoolizau peste toata iarna in bazinul liber.
Si au repetat figura cativa ani...
Nici-un beton de cazemata nu rezista la tratamentul asta...

Pacat..(alaturi de cel din satul Michaelsberg/Cisnadioara) era Strandul nostru preferat),

la Strandul Mare al Orasului(Vointa), cel cu Turnul de Sarituri PHLEPS (3m-5m-10m) nu mai era de trait....India Minor/Neppendorf era prea aproape, Cascada din Neppendorf/Turnisor, EXCELENT (gratis) loc de baie fusese daramata, si misunatorii au venit dincoace mult mai massiv.


Ist klar, mit der GENAUEN Datierung und chronologischer Anordnung (Obst im Becken) liege ich falsch, Einzelheiten über der Schule und Klasse habe ich nicht, FOTOs habe ich nicht, darüber habe ich in einem Zeitungsartikel (Hermannstädter Zeitung? OHNE BILDER) gelesen.

Bitte, bringen sie her Alles her; Alles, was Sie darüber noch wissen und haben, ( immer noch wache Erinnerungen, auch Zeitungsartikel als Foto, einfach, was es geht, und wie es kommt)

UND

Wir haben überhaupt kein BILD des Freibades(SCHREYER-MÜHLE) in der 2. Hälfte des 20. Jhs.


Vielen Dank,

Georg Schoenpflug von Gambsenberg





Esenta: Dirigintele CLASEI care a curatat Strandul de la Moara Schreyer este profesorul , dar mai curand cunoscutul poet (in limba romana textul cel mai VILLON posibil) Walter Johrend. Sa se stie.






Si nu uitati LINK-ul WOLFF cu poze de pe Facebook dat de @Ann mai sus, parca pana acum sunt peste 1300 poze:

Fotos von Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken
http://www.facebook.com/media/set/?set=o.312666005441702&type=3

Nu uitati sa dati un ochi pe aici:

Sibiu Patrimoniul Istoric.Cladire de cladire cu ISTORIC
http://patrimoniu.sibiu.ro/ro


Ascuns prin Transilvania Fotos/Alben/Albume/Texte

https://www.facebook.com/pages/Ascuns-prin-Transilvania/171064516365031?sk=photos


Medievistica.ro
http://www.medievistica.ro

este pe face-book cu IMAGINI (fiecare cu TEXT si cu comments, puteti porni in pagina si de la fotos, dar atunci pentru TEXT & comments KLICK pe imagine in colt dreapta-sus pe sageata-dubla)

Facebook. Medievistica
https://www.facebook.com/pages/Medievistica/191595097617198?ref=stream










Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 18.09.2013 12:24, edited 2 times in total.

Posts: 279
Joined: 15.05.2007 10:21
PostPosted: 01.09.2013 20:48
Retras la cerere wrote:2.

.....................................................................

Mi-a fost greu sa inteleg ca Sevis-ul deci Schewis nu e canalul de sus, pe langa poteca si Schreyer-M�hle, ci VALEA propriu zisa, unde prin curgere si diguri, s-au creat LACURILE.
De fapt insa ar trebui sa fie si sus, insa pe cealalta parte, pe unde trece tramway-ul, deci paralel cu linia, si cu Drumul Rasinariului, asa e logic, insa pe aceasta parte eu n-am vazut picatura de parau..Nu inteleg, sa se fi modificat atat de mult?...Parca totusi, pe partea cealalta a drumului, deci pe partea de cimitir, oarece urme de santuri...Lacurile sunt mai jos decat drumul si decat Fabrica Dumbrava...Apa nu urca decat in potop si SF...

......................................................................

Georg Schoenpflug von Gambsenberg


Dl Georg, permiteti sa vin cu cateva lamuriri referitor la aceste paraie/rauri. Cred ca se face o confuzie, datorita faptului ca actualul Bd Victoriei era numita Schewis Gasse (sper sa fi scris corect)
Daca nu s-au facut greseli grosolane la denumiri, avem de-a face cu 3-4 cursuri de apa diferite:
1. Paraul Trinkbach: este paraul ce trece prin Valea Aurie, si parcul Sub Arini. Se formeaza undeva in padurea Dumbrava, probabil pe langa depozitul de armament de catre Rasinari. Catre Rasinari-Poplaca, padurea Dumbrava se termina pe un deal, ce coboara lin catre Sibiu Vedeti cel mai bine aici: http://sibiu-city.map2web.eu/
2. Moara Schreyer era probabil pe un alt paraul posibil asanat odata cu constructia cartierului de blocuri, si care se varsa in Trinkbach. In spatele unitatii militare din Valea Aurie se afla un lac ce pare sa aiba scurgere catre strada Calea Poplacii, cand eram mai mic, il numeam "La scarpinoasa", deci lacul respectiv ar fi putut fi sursa acelui parau.
3. Paraul Sapunului: ce se formeaza in padurea Dumbrava, undeva inainte de cimitir, pe partea stanga a drumului spre Rasinari, strabate cimitirul si iese pe camp in zona Hipodrom
4. Raul Sevis: NU trece prin Sibiu. Se formeaza la iesirea din Rasinari, prin unirea Stezii cu Raul Caselor, merge pe langa padurea Dumbrava, in partea stanga, trece pe sub drumul Sibiu-Cisnadioara inainte de a urca Dealul Cucului, apoi pe sub Calea Cisnadiei, si se varsa in Cibin undeva prin Selimbar

Posts: 279
Joined: 15.05.2007 10:21
PostPosted: 04.09.2013 22:46
Revin cu cateva precizari. Am studiat putin harta josephina a Transilvaniei (1769-73) pe care o gasiti pe wikipedia, pe pagina in romana a fiecarei localitati din zona, de exemplu aici: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/c ... _pg237.jpg

Se pot distinge putin mai jos de intersectia drumului Rasinari-Sibiu cu Cisnadioara-Sibiu, cateva nume de mori: "Frucht Muhl", "Kupfer Hamer", si inca o moara a carui nume nu il pot descifra. Putin mai jos este "Papir Muhl". Din ce se vede pe harta, aceste mori erau situate, cum bine ati precizat in zona actuala a fabricii Dumbrava - Muzeul Satului-Zoo. Daca comparati harta josefina cu cea actuala, puteti observa ca drumurile nu s-au schimbat prea mult, pot fi comparate inclusiv curbele de pe traseu, diferenta fiind ca undeva in zona fabricii Dumbrava, drumul Rasinari-Sibiu se impartea in doua, o ramura mergand pe drumul actual, si cealalta intersectandu-se cu drumul Poplaca-Sibiu, iar aceasta poate fi acum alee in Muzeul Satului-Zoo? (e o presupunere)
Continuand pe cursul apei, mult mai jos se afla un semn de moara notata doar "Fin?" (nu se intelege clar), si "Palver Muhl". Nu am gasit nici un "Beutelmuhle", insa e posibil sa fi fost inca in constructie la vremea respectiva. Sa fie semnul dinainte de "Palver Muhl" ?

Referitor la numele apelor, tot pe harta josefina avem ceva notatii: actualul "Sevis" era denumit "Sebes-Bach". Tot din harti am aflat intre timp ca acest rau se numeste "Sebes" in Selimbar, deci apa asta are 3 denumiri: Steaza in Rasinari, Sevis intre Rasinari - Selimbar, si "Sebes" in Selimbar.... ciudat dar nu comentam :lol: . Actualul Trinkbach este numit "Schebes Bach". Intr-o harta data de dl Georg aici viewtopic.php?f=2&t=2531&start=15, in 1880 raul apare ca si "Trinkbach"

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 28.06.2014 13:12
7.


Schewis-Kanal/Canalul Sevis

@Iulian M: Referitor la numele apelor, tot pe harta josefina avem ceva notatii: actualul "Sevis" era denumit "Sebes-Bach". Tot din harti am aflat intre timp ca acest rau se numeste "Sebes" in Selimbar, deci apa asta are 3 denumiri: Steaza in Rasinari, Sevis intre Rasinari - Selimbar, si "Sebes" in Selimbar.... ciudat dar nu comentam :lol: . Actualul Trinkbach este numit "Schebes Bach". Intr-o harta data de dl Georg aici viewtopic.php?f=2&t=2531&start=15, in 1880 raul apare ca si "Trinkbach"


Aveti dreptate...
De fapt eu am deschis confuzia partial..
Avem TOATE acestea+ actualul Parau Sevis/Schewis/Schebes pornind din Jungwald/Dumbrava adunarea Raului Casilor si Steaza, sub numele generic de Schebesch/Schewis, dar si Trinkbach...

Jos, in Parcul Astra capata denumirea Trinkbach/parau (cu apa) de Baut. (exista inca)

Dar sus, catre marginea strazii, acum desecat si partial transformat in trotoir, curgea CANALUL SEVIS pana la Soldisch/Parcul Soldisch/Stadtpark/Parcul Orasului/Parcul 1 Mai/Parcul Astra...

Bretter= scanduri
Brücke= Pod



Avea o prima ramificatie:

- spre Mühlgasse/Saguna-Gasse/Strada Lenin/Strada Saguna

-Prin fata actualului Hotel Bulevard curgea pe sub un podet de scanduri initial, apoi 1910-1911 canalizat si betonat.. (au inceput devreme cu betonul)...

Ajungea la Iazul -de-Decantare din fata Portii Heltau/Cisnadiei (care NU era Der Schneider-Teich/Lacul Croitorilor cum am scris mai inainte, acela era jos, intre disparutul Cimitir Evanghelic si Teatru), ci era aici sus, cam pe unde trecea tramway-ul sub Hotel Bulevard apoi din laz ramifica spre:

- Harteneck-Gasse/Strada Harteneck/Cetatii,

- Heltauer-Gasse/(Ulita Cisnadiei)/ Franz Josef I.-Gasse/Strada Regina Maria/Strada Josif Vissarionovici Stalin/Nicolae Balcescu),

-spre Parcul Soldisch (cu alte 2 Iazuri-de-Decantare)

- si spre Quergasse/Str. Tribunei...

Aici intrarea catre Oras:




Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Return to Sibiul Vechi

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest