Die Schreyermühle/Moara Schreyer & Kupferhammermühle
Posted: 27.08.2013 11:28
1.
27.08.2013 21:24 Uhr
Am gresit total in ce priveste LOCALIZAREA si IDENTIFICAREA Schreyer-Mühle= Kupferhammer.
Dar DOCUMENTATIA in principiu este valabila, ca si toate explicatiile referitoare la rolul acestui Kupferhammer din JUNGWALD..
__________________________________________________________________________________________________________
Schreyermühle/Moara Schreyer
Era langa Cabana Valea Aurie, imediat deasupra Strandului de la Schreyer-Mühle/Moara Schreyer.
S-a daramat fara sa se tina cont de ISTORIA orasului.
Nu numai ca Strandul era vechi de tot, si UTIL(cu conditia sa fi fost MINIMAL iNTRETINUT), MOARA era veche si importanta.
Locul il gasiti, jos in VALE, Valea Aurie, pe poteca ce duce inspre Gradina Zoologica exact unde a aparut o BISERICA, langa Cabana Valea Aurie.
__________________________________________________________
28.08.2013 19:58 Uhr Corectura
Kupferhammer(-Mühle): separat, a nu se lega cu Schreyer-Mühle...
Erwähnung im XVI Jh.1594
Emil Sigerus: Chronik der Stadt Hermannstadt. Hermannstadt 1930, S.8: „1549 -Die Stadt läßt im Jungen Wald den Kupferhammer bauen.“
Adressbuch Hermannstadt 1901: Kupferhammer. Jungerwald 6.
mentiune in sec.XVI Emil Sigerus: Chronik der Stadt Hermannstadt 1930, pag 8.:"1549 - Orasul comanda construirea Ciocanului-de-Cupru (Forjei de Cupru)in Padurea Dumbrava"
Cartea de adrese Hermannstadt 1901: Kupferhammer/Ciocanul-de-Cupru/Forja-de Cupru Dumbrava 6.
_______________________________________________________________________________________
Deci, sa fie clar: Schreyermühle/Moara Schreyer de la 1770 daramata cca 1999-2000. (Impreuna cu strandul micut, excelent, -daca ar fi fost intretinut).
Asemanator cu alta Moara Istorica, cea numita die Heiden-Mühle, de sub Soldisch (topic aici in FORUM) o mai gasiti numai in harti vechi, in poze si pe Planul Visconti 1699
Poza CELEBRA deja si acolo, si pe aici prin FORUM si pe siebenbürger.de/Hermannstadt apartine lui Dumitru Chiselita redactor Tribuna.
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=480449692044424&set=o.312666005441702&type=3&theater
o mai dau o data aici, sa stiti ce ati pierdut, pe cine naiba deranja, acolo, in MARGINE, blocurile socialiste din spate?:
Hermannstadt. Die Schreyermuehle-1770. Foto Dumitru Chiselita.jpg
Infos (la comments!) in special aceasta enumerare de mori, e importanta
Dan Danila: Durch die meisten Gäßen fließen Bäche, mit denen sie theils ein Arm des Flusses Schebesch, der auf die obere Stadt zuläuft, theils ein Arm des Zibins, der durch einen Theil der untern Stadt fließt, versiehet; und nun werden immer mehr dieser Gäßen gepflastert. — Die Fruchtmühlen sind: 1) Die Stadtpfarrersmühle in der Stadt, die vor Zeiten eine Sägemühle war, davon die Saaggasse und das Saagthor, den Namen erhalten haben. 2) Die oberste Bürgermühle in dem Zwinger des Bürgerthors. — Vor der Stadt: 3) Die untere Bürgermühle, 4) die Hirschmühle, 5) die neue Mühle, 6) die Heidenmühle, und 7) die neuerrichtete Mühle des Theresienstifts. So haben auch die Lederer ihre Lohmühle, die Tuchmacher ihre Walkmühle, die Messerschmiede ihr Schleifhaus, die Brunnenmeister ihre Bohrmühle. Vor dem Heltauerthore íst auch eine Salpetersiederey, das Holz-und Heumagazin, und an dem Schebesch, dem jungen Walde zu, eine Pulfermühle; im Walde selbst aber eine Papier- Holzschneid- und Weißbäckermühle; nichl minder eine Walkmühle der Grautüchler (Wollenweber) und ein Kupferhammer. In diesem grossen und angenehmen Walde, ist vor kurzer Zeit Goldsand entdecket worden, dem fieißig nachgesuchet wird.
si poze suplimentare gasiti tot pe Face-book Blog-ul Helmut Wolff Alt-Hermannstadt...
si anume la acest Posting:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1407955326086477&set=o.312666005441702&type=1&theater
unde vedem atat Cabana Valea Aurie atunci numita Der Waldcafé. Goldtaler Ferienheim, langa Schreyer-Mühle
Goldtaler Ferienheim. Der Waldcafé.Cabana Valea Aurie.jpg
cat si Strandul de alaturi, de sub Schreyer-Mühle cca 1915
Schreyer-Mühle -Freibad.cca 1915 Helmut Wolff.jpg
In ultima vreme cabine erau numai pe latura dinspre intrare, deci dinspre poteca din Valea Aurie (vale-vale, deci jos), acolo jos mai erau si lacurile cand-cum, uneori cu apa, alteori pasune cu gozuri si apa statuta CU BROASTE de 90 DECIBELI prin paraiasul de jos.
Dar paraiasul de sus, deci langa poteca, aducea apa dinspre Dumbrava, apa era relativ curata, dar...
Strandul era gata-gata sa-si dea duhul..
In anii 60`catre 70`secXX s-a adus insa pe aici conducta de forta cu APA-de-IZVOR-de-MUNTE, si strandul si-a mai revenit. RECE! dar mergea..15°C nu mori, apoi se incalzea.
Apa venea in bazin printr-o teava de fonta in aer liber, inclinata, cu cadere libera dinspre panta catre moara (opusa intrarii). Aveai dus.
Apoi a tot fost totul lasat in paragina, candva in anii 70' o SCOALA, Clasa Germana, au venit si au facut Munca VOLUNTARA cu adevarat, au curatat, au reparat oarece scanduri la cabine, si a mai functionat.
Pana anul urmator:
Au inceput sa aduca in toamna mere si alte fructe pentru a face borhot pentru ALCOOL in bazin, deci fructele se alcoolizau peste toata iarna in bazinul liber.
Si au repetat figura cativa ani...
Nici-un beton de cazemata nu rezista la tratamentul asta...
Pacat..(alaturi de cel din satul Michaelsberg/Cisnadioara) era Strandul nostru preferat),
la Strandul Mare al Orasului(Vointa), cel cu Turnul de Sarituri PHLEPS (3m-5m-10m) nu mai era de trait....India Minor/Neppendorf era prea aproape, Cascada din Neppendorf/Turnisor, EXCELENT (gratis) loc de baie fusese daramata, si misunatorii au venit dincoace mult mai massiv.
Nu este singura daramata, printre altele cititi si aici in Forum, rubrica ASTA NU:
Dusmanii Istoriei Orasului: Moara de sub Soldisch Daramata
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2610
NOTA EXPLICATIVA
Pentru cei care nu stiu cum functioneaza Moara de Fierar sau de Cupru:
apa invarte roata-de-moara, aceasta are un ax-cu-came, care periodic ridica o barna orizontala solida de stejar cu un cap-de-ciocan (ca un topor, dar nu ascutit, si mult mai mare si greu) care periodic se ridica si cade apoi liber pe nicovala. Cu putere de cateva sute de kg.
Apa misca concomitent si foalele cuptorului de forja, incingand carbunii sau lemnul.
Obiectul de prelucrat, incins la rosu, fier sau cupru, intre ciocan si nicovala, este bubuit de-i ies toate reziduurile...si ia forma dorita.
Inaltimea de cadere a ciocanului(barnei) ca si frecventa loviturilor, pot fi reglate simplu, dar in anumite limite.
Pentru ce era de IMPORTANTA VITALA ORASULUI:
Numai astfel se putea obtine CUPRUL CURAT/CUPRUL MOALE,(deci liber de sulfuri) materie prima de baza pentru obtinerea BRONZULUI pentru clopote, dar mai ales pentru turnarea TUNURILOR, pentru aparare proprie, dar si pentru EXPORT..
Si sec. XVI este plin de miscarea tunurilor prin oras..
(Turnatori-de-Tunuri Büchsenmeyster deja la sf. sec XIV in Hermannstadt, in intreaga lume s-au folosit numai tunuri de bronz pana pe la mijlocul sec XIX, cand incet-incet au inceput sa fie inlocuite cu cele de otel...mai cititi inca o data Jules Verne: Insula Misterioasa, nu e numai pentru copii.)
Schmiedmühle.Der Hammer.jpg
Agricola_Hammerwerk_mit_Rennherd.jpg
Tobiashammer_hammer_front.jpg
In Germania aceste MORI ISTORICE de prelucrare metale sunt ACTIVE in scopuri turistice.. Se produce, deci forjeaza si prelucreaza la cald metale (cand nu sunt turisti, produc energie electrica) dar ca sa vezi LIVE platesti bilet la intrare..Si oamenii INTRA si platesc.
de exemplu in Blaubeuren, asa numita Blautopf-Mühle:
blautopf-muehle-10331976.jpg
sau de exemplu AICI, cu istoric si poze:
Hammerschmiede Burghausen:
http://www.hammerschmied.de/
Si nu uitati LINK-ul WOLFF cu poze de pe Facebook dat de @Ann mai sus, parca pana acum sunt peste 1300 poze:
Fotos von Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken
http://www.facebook.com/media/set/?set=o.312666005441702&type=3
Nu uitati sa dati un ochi pe aici:
Sibiu Patrimoniul Istoric.Cladire de cladire cu ISTORIC
http://patrimoniu.sibiu.ro/ro
27.08.2013 20:21 Uhr
Polemica s-a intins acolo pe blog-ul Wolff.
Marian Bozdoc. Gresit! La 1549 se mentioneaza Atelierele de cupru ale orasului din Padurea Dumbrava. Mult mai tarziu a fost transformata in moara care i-a pastrat numele, Kupferhammermühle.
Moara Schreyer s-a aflat in Valea Aurie, langa actuala cabana, deci la 2 km distanta, a fost construita in 1770, nu are nicio legatura cu Moara de ciocane.
Raspunsul meu prin email:
era eronat total si l-am sters, sa nu deruteze lumea
Si pe buna dreptate.
Totul se bazeaza pe
Emil Sigerus: Chronik der stadt Hermannstadt. Hermannstadt 1930. S. 32
1770 Die Schreyermühle im Jungen Wald wird fertiggestellt und vom Senator Schreyer in Pacht genommen
Moara Schreyer in Dumbrava este terminata si luata in arenda de senatorul Schreyer.
Inca NU este vorba de Goldener Tal,/Valea Aurie ci de Junger Wald/Dumbrava.
S-ar putea aceasta info mai completa sa o am tot din Emil Sigerus: Vom Alten Hermannstadt I. trebuie sa verific.
Si daca nu credeti, de ce 1901 Adressbuch Hermannstadt da clar Kupferhammer.. UNDE?
desi , recunosc, s-ar putea sa gresesc..
Trebuiesc citite AMANDOUA cartile lui Kurt Klemens, dar in special asta ultima..ACOLO stau infos de prima mana si PROASPETE...
Dar ..asa sau altfel:
O Moara, fie ea si de la 1770, nu este Monument Istoric?
Ia intrebati-i pe bucuresteni de ce considera cladiri vechi de cca 80-100 de ani Monumente Istorice si le trec pe lista? (ca le darama DUPA, asta e alta treaba)
Nu-l intreaba nimeni pe Kurt Klemens? E ACOLO, ca si eventual, Horst Klusch..Eu sunt departe..
27.08.2013 21:24 Uhr
Am gresit total in ce priveste LOCALIZAREA si IDENTIFICAREA Schreyer-Mühle= Kupferhammer.
Dar DOCUMENTATIA in principiu este valabila, ca si toate explicatiile referitoare la rolul acestui Kupferhammer din JUNGWALD..
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
27.08.2013 21:24 Uhr
Am gresit total in ce priveste LOCALIZAREA si IDENTIFICAREA Schreyer-Mühle= Kupferhammer.
Dar DOCUMENTATIA in principiu este valabila, ca si toate explicatiile referitoare la rolul acestui Kupferhammer din JUNGWALD..
__________________________________________________________________________________________________________
Schreyermühle/Moara Schreyer
Era langa Cabana Valea Aurie, imediat deasupra Strandului de la Schreyer-Mühle/Moara Schreyer.
S-a daramat fara sa se tina cont de ISTORIA orasului.
Nu numai ca Strandul era vechi de tot, si UTIL(cu conditia sa fi fost MINIMAL iNTRETINUT), MOARA era veche si importanta.
Locul il gasiti, jos in VALE, Valea Aurie, pe poteca ce duce inspre Gradina Zoologica exact unde a aparut o BISERICA, langa Cabana Valea Aurie.
__________________________________________________________
28.08.2013 19:58 Uhr Corectura
Kupferhammer(-Mühle): separat, a nu se lega cu Schreyer-Mühle...
Erwähnung im XVI Jh.1594
Emil Sigerus: Chronik der Stadt Hermannstadt. Hermannstadt 1930, S.8: „1549 -Die Stadt läßt im Jungen Wald den Kupferhammer bauen.“
Adressbuch Hermannstadt 1901: Kupferhammer. Jungerwald 6.
mentiune in sec.XVI Emil Sigerus: Chronik der Stadt Hermannstadt 1930, pag 8.:"1549 - Orasul comanda construirea Ciocanului-de-Cupru (Forjei de Cupru)in Padurea Dumbrava"
Cartea de adrese Hermannstadt 1901: Kupferhammer/Ciocanul-de-Cupru/Forja-de Cupru Dumbrava 6.
_______________________________________________________________________________________
Deci, sa fie clar: Schreyermühle/Moara Schreyer de la 1770 daramata cca 1999-2000. (Impreuna cu strandul micut, excelent, -daca ar fi fost intretinut).
Asemanator cu alta Moara Istorica, cea numita die Heiden-Mühle, de sub Soldisch (topic aici in FORUM) o mai gasiti numai in harti vechi, in poze si pe Planul Visconti 1699
Poza CELEBRA deja si acolo, si pe aici prin FORUM si pe siebenbürger.de/Hermannstadt apartine lui Dumitru Chiselita redactor Tribuna.
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=480449692044424&set=o.312666005441702&type=3&theater
o mai dau o data aici, sa stiti ce ati pierdut, pe cine naiba deranja, acolo, in MARGINE, blocurile socialiste din spate?:
Hermannstadt. Die Schreyermuehle-1770. Foto Dumitru Chiselita.jpg
Infos (la comments!) in special aceasta enumerare de mori, e importanta
Dan Danila: Durch die meisten Gäßen fließen Bäche, mit denen sie theils ein Arm des Flusses Schebesch, der auf die obere Stadt zuläuft, theils ein Arm des Zibins, der durch einen Theil der untern Stadt fließt, versiehet; und nun werden immer mehr dieser Gäßen gepflastert. — Die Fruchtmühlen sind: 1) Die Stadtpfarrersmühle in der Stadt, die vor Zeiten eine Sägemühle war, davon die Saaggasse und das Saagthor, den Namen erhalten haben. 2) Die oberste Bürgermühle in dem Zwinger des Bürgerthors. — Vor der Stadt: 3) Die untere Bürgermühle, 4) die Hirschmühle, 5) die neue Mühle, 6) die Heidenmühle, und 7) die neuerrichtete Mühle des Theresienstifts. So haben auch die Lederer ihre Lohmühle, die Tuchmacher ihre Walkmühle, die Messerschmiede ihr Schleifhaus, die Brunnenmeister ihre Bohrmühle. Vor dem Heltauerthore íst auch eine Salpetersiederey, das Holz-und Heumagazin, und an dem Schebesch, dem jungen Walde zu, eine Pulfermühle; im Walde selbst aber eine Papier- Holzschneid- und Weißbäckermühle; nichl minder eine Walkmühle der Grautüchler (Wollenweber) und ein Kupferhammer. In diesem grossen und angenehmen Walde, ist vor kurzer Zeit Goldsand entdecket worden, dem fieißig nachgesuchet wird.
si poze suplimentare gasiti tot pe Face-book Blog-ul Helmut Wolff Alt-Hermannstadt...
si anume la acest Posting:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1407955326086477&set=o.312666005441702&type=1&theater
unde vedem atat Cabana Valea Aurie atunci numita Der Waldcafé. Goldtaler Ferienheim, langa Schreyer-Mühle
Goldtaler Ferienheim. Der Waldcafé.Cabana Valea Aurie.jpg
cat si Strandul de alaturi, de sub Schreyer-Mühle cca 1915
Schreyer-Mühle -Freibad.cca 1915 Helmut Wolff.jpg
In ultima vreme cabine erau numai pe latura dinspre intrare, deci dinspre poteca din Valea Aurie (vale-vale, deci jos), acolo jos mai erau si lacurile cand-cum, uneori cu apa, alteori pasune cu gozuri si apa statuta CU BROASTE de 90 DECIBELI prin paraiasul de jos.
Dar paraiasul de sus, deci langa poteca, aducea apa dinspre Dumbrava, apa era relativ curata, dar...
Strandul era gata-gata sa-si dea duhul..
In anii 60`catre 70`secXX s-a adus insa pe aici conducta de forta cu APA-de-IZVOR-de-MUNTE, si strandul si-a mai revenit. RECE! dar mergea..15°C nu mori, apoi se incalzea.
Apa venea in bazin printr-o teava de fonta in aer liber, inclinata, cu cadere libera dinspre panta catre moara (opusa intrarii). Aveai dus.
Apoi a tot fost totul lasat in paragina, candva in anii 70' o SCOALA, Clasa Germana, au venit si au facut Munca VOLUNTARA cu adevarat, au curatat, au reparat oarece scanduri la cabine, si a mai functionat.
Pana anul urmator:
Au inceput sa aduca in toamna mere si alte fructe pentru a face borhot pentru ALCOOL in bazin, deci fructele se alcoolizau peste toata iarna in bazinul liber.
Si au repetat figura cativa ani...
Nici-un beton de cazemata nu rezista la tratamentul asta...
Pacat..(alaturi de cel din satul Michaelsberg/Cisnadioara) era Strandul nostru preferat),
la Strandul Mare al Orasului(Vointa), cel cu Turnul de Sarituri PHLEPS (3m-5m-10m) nu mai era de trait....India Minor/Neppendorf era prea aproape, Cascada din Neppendorf/Turnisor, EXCELENT (gratis) loc de baie fusese daramata, si misunatorii au venit dincoace mult mai massiv.
Nu este singura daramata, printre altele cititi si aici in Forum, rubrica ASTA NU:
Dusmanii Istoriei Orasului: Moara de sub Soldisch Daramata
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2610
NOTA EXPLICATIVA
Pentru cei care nu stiu cum functioneaza Moara de Fierar sau de Cupru:
apa invarte roata-de-moara, aceasta are un ax-cu-came, care periodic ridica o barna orizontala solida de stejar cu un cap-de-ciocan (ca un topor, dar nu ascutit, si mult mai mare si greu) care periodic se ridica si cade apoi liber pe nicovala. Cu putere de cateva sute de kg.
Apa misca concomitent si foalele cuptorului de forja, incingand carbunii sau lemnul.
Obiectul de prelucrat, incins la rosu, fier sau cupru, intre ciocan si nicovala, este bubuit de-i ies toate reziduurile...si ia forma dorita.
Inaltimea de cadere a ciocanului(barnei) ca si frecventa loviturilor, pot fi reglate simplu, dar in anumite limite.
Pentru ce era de IMPORTANTA VITALA ORASULUI:
Numai astfel se putea obtine CUPRUL CURAT/CUPRUL MOALE,(deci liber de sulfuri) materie prima de baza pentru obtinerea BRONZULUI pentru clopote, dar mai ales pentru turnarea TUNURILOR, pentru aparare proprie, dar si pentru EXPORT..
Si sec. XVI este plin de miscarea tunurilor prin oras..
(Turnatori-de-Tunuri Büchsenmeyster deja la sf. sec XIV in Hermannstadt, in intreaga lume s-au folosit numai tunuri de bronz pana pe la mijlocul sec XIX, cand incet-incet au inceput sa fie inlocuite cu cele de otel...mai cititi inca o data Jules Verne: Insula Misterioasa, nu e numai pentru copii.)
Schmiedmühle.Der Hammer.jpg
Agricola_Hammerwerk_mit_Rennherd.jpg
Tobiashammer_hammer_front.jpg
In Germania aceste MORI ISTORICE de prelucrare metale sunt ACTIVE in scopuri turistice.. Se produce, deci forjeaza si prelucreaza la cald metale (cand nu sunt turisti, produc energie electrica) dar ca sa vezi LIVE platesti bilet la intrare..Si oamenii INTRA si platesc.
de exemplu in Blaubeuren, asa numita Blautopf-Mühle:
blautopf-muehle-10331976.jpg
sau de exemplu AICI, cu istoric si poze:
Hammerschmiede Burghausen:
http://www.hammerschmied.de/
Si nu uitati LINK-ul WOLFF cu poze de pe Facebook dat de @Ann mai sus, parca pana acum sunt peste 1300 poze:
Fotos von Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken
http://www.facebook.com/media/set/?set=o.312666005441702&type=3
Nu uitati sa dati un ochi pe aici:
Sibiu Patrimoniul Istoric.Cladire de cladire cu ISTORIC
http://patrimoniu.sibiu.ro/ro
27.08.2013 20:21 Uhr
Polemica s-a intins acolo pe blog-ul Wolff.
Marian Bozdoc. Gresit! La 1549 se mentioneaza Atelierele de cupru ale orasului din Padurea Dumbrava. Mult mai tarziu a fost transformata in moara care i-a pastrat numele, Kupferhammermühle.
Moara Schreyer s-a aflat in Valea Aurie, langa actuala cabana, deci la 2 km distanta, a fost construita in 1770, nu are nicio legatura cu Moara de ciocane.
Raspunsul meu prin email:
era eronat total si l-am sters, sa nu deruteze lumea
Si pe buna dreptate.
Totul se bazeaza pe
Emil Sigerus: Chronik der stadt Hermannstadt. Hermannstadt 1930. S. 32
1770 Die Schreyermühle im Jungen Wald wird fertiggestellt und vom Senator Schreyer in Pacht genommen
Moara Schreyer in Dumbrava este terminata si luata in arenda de senatorul Schreyer.
Inca NU este vorba de Goldener Tal,/Valea Aurie ci de Junger Wald/Dumbrava.
S-ar putea aceasta info mai completa sa o am tot din Emil Sigerus: Vom Alten Hermannstadt I. trebuie sa verific.
Si daca nu credeti, de ce 1901 Adressbuch Hermannstadt da clar Kupferhammer.. UNDE?
desi , recunosc, s-ar putea sa gresesc..
Trebuiesc citite AMANDOUA cartile lui Kurt Klemens, dar in special asta ultima..ACOLO stau infos de prima mana si PROASPETE...
Dar ..asa sau altfel:
O Moara, fie ea si de la 1770, nu este Monument Istoric?
Ia intrebati-i pe bucuresteni de ce considera cladiri vechi de cca 80-100 de ani Monumente Istorice si le trec pe lista? (ca le darama DUPA, asta e alta treaba)
Nu-l intreaba nimeni pe Kurt Klemens? E ACOLO, ca si eventual, Horst Klusch..Eu sunt departe..
27.08.2013 21:24 Uhr
Am gresit total in ce priveste LOCALIZAREA si IDENTIFICAREA Schreyer-Mühle= Kupferhammer.
Dar DOCUMENTATIA in principiu este valabila, ca si toate explicatiile referitoare la rolul acestui Kupferhammer din JUNGWALD..
Georg Schoenpflug von Gambsenberg