SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING

L.Reissenberger: Die Kirche des heil. Michael zu Michelsberg

"Avem un oras frumos" zicea cineva odata. Hai sa le aratam tuturor ce se poate vedea la noi , pentru ca se poate...

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 22.11.2013 18:45
1.

Ludwig Reissenberger: Die Kirche des heil. Michael zu Michelsberg in Siebenbürgen [in:] Mittheilungen der k.k. Central-Commission zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale.Wien, Band 2, 1857, Ss. 63–68
Bd.2 Complet,Centrala:
https://archive.org/details/mittheilungender02kkze

LINK direct Read Online:
https://archive.org/stream/mittheilungender02kkze#page/62/mode/2up


tradus oarecum: Biserica St. Michael in Michaelsberg/Cisnadioara Siebenbürgen/Transilvania

Este un studiu foarte vechi, dar care nu si-a pierdut valabilitatea, desi la sfarsit mai aluneca in ipoteze stranii, azi stim oarece mai mult.
Si totusi..cine citeste ATENT isi da seama ca Reissenberger A VAZUT acolo lucruri acum DISPARUTE, deci sursa aceasta este mai mult decat importanta..

L-am preluat in pdf, dar, pentru a fi imediat VAZUT, si, mai ales, COPIATE IMAGINILE direct, l-am transferat din pdf in jpg, dar dau si pdf.
Acum, gasind ORIGINALUL, iau direct paginile in JPG si renunt la cele de mine transferate din pdf in JPG, insa pastrez si pdf.
Paginile le dau asa mari cum mi-au iesit, si ma bucura, se pot citi si notele de subsol minimalist scrise, dar si IMAGINILE castiga prin marirea lor digitala.Insa, pentru a vedea CLAR IMAGINILE, am redus in grafica GAMMA la 0,62.Cel caruia nu-i convine, le ia direct din Reader Online. Deci 2xKLICK:

Ludwig Reissenberger: Die Kirche des heil. Michael zu Michelsberg in Siebenbürgen [in:] Mittheilungen der k.k. Central-Commission zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale.Wien, Band 2, 1857, Ss. 63–68









Si aici dau si originalul pescuit din NET in pdf, e micut, luati-l linistit...

Ludwig Reissenberger: Die_Kirche_des_hl._Michael_zu_Michelsberg_in_Siebenbürgen.1857.pdf



Aici vedeti creatia lui Ovidiu Sopa,pe nedrept nementionat , Cetatea din Cisnadioara PANORAMIC 360°, adusa de @Ana Onomusescu pe blog-ul Facebook Wolff
Fotos/Videos von Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=267412733406119&set=o.312666005441702&type=3&theater
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1429682500580426&set=o.312666005441702&type=3&theater


Tur Virtual 360 Cisnadioara/Sibiu/Cetatea din Cisnadioara PANORAMIC 360°
http://www.360concept.ro/panorame/sibiu/cisnadioara/




Si aici, pentru informare & delectare, pagina celor din Michaelsberg/Nagy-Disznód/Cisnadioara, cu info's, istoric, vecinatati, video's:

Michelsberg, ein Ort in Siebenbuergen,inmitten einer sehr idyllischen Landschaft/Michelsberg/Nagy-Disznód/Cisnadioara in mijlocul unui foarte idilic peisaj
http://www.halberstein.de/4598.html
___________________________________________________________________________________________



O PREZENTARE recenta si in continua? dezvoltare, pregatita a fi redactata si in engleza, dar acum inca in faza de schita in limba romana, gasim pe pagina PATZINAKIA, la Monumenta, cu foarte multe IMAGINI

Luiza Zamora: Cisnadioara Church
http://www.patzinakia.com/MONUMENTA/CISNADIOARA/index.html

23.11.2013 Mda, acum vad, adica ieri..toata cronologia si IPOTEZELE sunt copiate DUPA urmatorul studiu, cel cu Kez/Carta, Agrigoroaiei, dar ce s-ar potrivi poate ACOLO, nu pusca DELOC aici.
__________________________________________
Schita de studiu ,asa cum este, prezinta o cronologie-a-etapelor-constructive fantezista, luata dupa nu stiu ce bibliografie, unde periodizarea dupa presupunerile de Istoria Artelor bazate pe IMPRESII de Receptie Stilistica bucteaza cu succes.
Dau un exemplu, in care LOGICA elementara este uitata.
Se afirma ca la 1223 nu ar fi fost terminata.. Si mai da si amanunte copioase, ce ar fi fost deja terminat...Pe ce se bazeaza?
Apoi aminteste, cu subintelesul cunoscut, DUPA NAVALA TATARILOR (1241)...nu avem nicaieri document sau DOVADA MATERIALA ca Tatarii ar fi ajuns si aici SUS...si eventual DISTRUS oarece.
Si AICI apare datarea ciudata a TURNURILOR cca 1260.
Catre care duc trepte, prin nise in grosimea zidului de VEST. CONTEXT in situ: sa nu uitam, afara, deci NU in constructia Bisericii in partea de VEST se vede fundatia clara a unui TURN, aflat pe aliniamentul zidului-de-centura, chiar in fata Portalului principal.E vorba numai de SPATIUL INGUST intre acesta si Portal. Construit de la inceput SA APERE PORTALUL.
Insa aici apare ciudatenia:
Nu pot sa admit ca monolitul acesta ROMANIC si SOBRU de Biserica (priviti INTERIORUL si dati-va seama) ar fi fost construit (DUPA cca 30-40 de ani?!) de la jumatate incolo de cistercienii, aducatorii-stilului-gotic in lume. Ornamentica si Colonada Portalului de afara, DA.. restul NU... Biserica trebuia sa-i apere si sa-i ocroteasca.Si sa se tina SLUJBE. Timp de cca 40-50 de ani, in caz de nevoie, stateau in ploaie si ger intr-o cladire fara acoperis si fara ziduri inprejmuitoare?
O Biserica-pe-Jumatate, deci inca NU Consecrata,(neexistenta ca atare) cu POSESII Apartenente?
Si regele da O BISERICA cu POSESII, nu un inceput-santier..

Deci, simplu, poftim LOGICA...nisele cu trepte in zid ar fi fost construite cu cca 60 de ani inainte de constructia turnurilor catre care duc.

Michaelsberg.Eingang in die Mauer-schräge Aufnahme.jpg





care TREBUIE neaparat adusa in legatura cu STUDIUL de pe aceeasi PATZINAKIA




Cârţa Cistercian Abbey
Vladimir Agrigoroaei, Ana Maria Gruia

http://www.patzinakia.com/MONUMENTA/CARTA/index.html



Legatura dintre ele, dupa ce mai cititi va dati poate seama, o puteti descoperi eventual si singuri, in capitelele de coloane pe PORTAL la Michaelsberg sau in Cheia-de-Bolta la Kerz/Carta...
Atentie la ce-a zis Sigismundus Rex Hvngariae Bohemie && mai tarziu Imparat al Sfantului Imperiu Roman, la vizita lui la Kerz/Carta...ca AICI ar fi inmormantati oarece REGI...
Avea dreptate? Sa vedem..arheologia n-a sapat exact AICI, ci numai pe langa, n-a avut voie...Comparate cu SIGILIUL MARE Bulla Aurea 1222, singurele portrete AUTENTICE:

Andreas II.Rex Hvngarie.LINKS: Kerz-Totenmaske. RECHTS:Michaelsberg-Portal-Säulen(3).jpg

Atat el, Andreas II, cat si fratele lui, Emmericus/Heinrich/Imre aveau un defect facial, dar mai pronuntat la Andreas,si anume partea de sub nas avea o UMFLATURA VIZIBILA caracteristica numai lor, semana cu o MUSTATA, dar nu era asa-ceva...
Andreas II Rex Hvngarie, CRUCIATUL in Tara Sfanta; Papa ii scrie ca EL, Andreas II. este mai APOSTOLIC decat el, papa; a luptat in Tara Sfanta si la Jerusalem a ctitorit si patronat, de aici el HIEROSOLOMITANUS este cu gluga-de-zale peste care poarta coroana. Fata este tipicul-luat-mulaj MASCA-MORTUARA, deci AUTENTICA.
In amandoua situatiile locative si de posesie KERZ/MICHAELSBERG REX a fost factorul hotarator.



_________________________________________________




Fiindca nici Reissenberger, nici cercetarea actuala nu sunt complet in clar cu CONTEXT-ul si cu evolutia si istoria acestor locuri, sa le dam DOCUMENTELE in mana (in special cele pe care NU le-au luat in considerare), daca PRICEP despre ce este vorba, bine...unde nu sunt decat REGESTE o sa dau mai tarziu Documentul intreg, le si avem aici la DOCUMENTA)

1186! Bela II. Rex Hvngarie primeste anual XV millia Mark Argentum de la Hospites de Vltrasilua : http://germa229.uni-trier.de:3000/catalog/1025
1191 Praepositura Cibiniensis & I.Praepositus Cibiniensis 1191-1199=Paulus=Magister P=Anonymus (Gesta Hvngar(ro)rvm)=Notarius & Bela II Rex Hvngarie
http://germa229.uni-trier.de:3000/catalog/1
http://germa229.uni-trier.de:3000/catalog/2

1199 al II.-lea Praepositus Cibiniensis: Desiderius=Cancellarius Reginae & Emericus Rex Hvngariae: http://germa229.uni-trier.de:3000/catalog/7
1200 al II.-lea Praepositus Cibiniensis Desiderius=Cancellarius Reginae & Emericus Rex Hvngariae: http://germa229.uni-trier.de:3000/catalog/8
1202 Desiderius: al II-lea Praepositus Cibiniensis & Cancellarius Datum per manus Desiderii praepositi Scibyniensis dilecti et fidelis nostri, anno domini Mo. Co. Co. secundo http://germa229.uni-trier.de:3000/catalog/13
1202 ...Datum per manus Desiderii praepositi Scibyniensis dilecti et fidelis nostri, anno domini Mo. Co. Co. secundo. http://germa229.uni-trier.de:3000/catalog/13

Si acum direct catre aceste LOCURI, desi NU e vorba de HELTA(u)/Cisnadie (numele vechi nu este Heltau, ci HELTA), ci de Villa Ruetel pe HOTARUL de PANA la 1912 al Michaelsberg/Kis-Disznód/Cisnadioara. HELTA/RUETEL amandoua numele vin direct de la doua localitati aflate una-langa-alta de o parte si de alta pe linia de demarcatie lingvistica si traditional reciproc DUSMANI VALLON (LATINUS/romanic)/FLAMAND (TEUTONICUS/germanic) din Regiunea Tongeren actuala Belgie/Vallonia+Flandra, Helta dupa aceea Elch, acum Otée, Ruetel acum Rousson...locuitorii de acolo habar nu au cum se numeau satele lor pe vremuri, numai specialistii flamanzi si valloni, care, TRADITIONAL, se mananca intre ei...o sa vedeti ce ciudata e povestea...NU va luati dupa Victor Pacala: Monografia Rasinari, ca se pacaleste amarnic..
O sa indic mai taziu studiul excelent si NECUNOSCUT din anul 1942? al lui SCHEINER in privinta Michaelsberg & Villa Ruetel, care pune TOTAL lucrurile la punct, de fapt vreau sa-l dau TOT ca grafica pe aici, dar planul Michaelsberg e mare, nu intra in scanner, va trebui sa-l fotografiez.)

Miles(Cavaler)Johannes Latinus de Villa Ruetel (documentat ca miles si in tara de origina,Anseau de Ruetel= (H)ans/Johann de Ruetel, casatorit cu Margaretha, 1237 apare in Chartulaire de Val-Dieu Manastire CISTERCIANA in Flandra,actuala Belgie http://www.abbaye-du-val-dieu.be/1_AL/ , o sa dau documentul),(deci, repet, miles/CAVALER/NOBIL si nu ca in traducerea romaneasca cel-care-face-comert, negustorul: negotium= treburi in general, fals-restrictiv in traducerea romaneasca=negustorie/comert)...

Nota: In critica documentelor (antinomia LIBER/SUPUS) NU se tine seama de posesiunile PARTIALE si MULTIPLE in aceeasi localitate, sunt populatii supuse unor legi si drepturi diferite in aceeasi localitate... E vorba de LIBERTATEA EXTINSA conferita de Geza II Rex Hvngarie,libertate cu drepturi care deja au fost local partial calcate in picioare, de nobilime, dar mai ales de Episcopia Transilvana, drepturi care vor fi REASEZATE prin ANDREANUM 1224, (si de la acesta se vor face derogari, incepand chiar cu Andreas II Rex Hvngarie). ca sa fiu mai clar, Provincia Cibiniensis apartinea de Praepositura Cibiniensis, nobilimea insaapartinea de de Episcopia Transilvana.. daca cineva devenea iobag al unui nobil Episcopia Transilvana si-l anexa imediat, rupandu-l de libertatea initiala in Praepositura Cibiniensis, de aici numeroase conflicte, cu rezolvari ciudate de compromis..ramane iobag/dar apartine de Praepositura cu Drepturile Saxone). Secole de-a randul continua aceasta lupta intre Saxoni si Nobilime/Episcopia Transilvana, si regii tot schimba si revin asupra legilor, deci NU poti spune pausal ca un sat a fost constant supus aceleiasi LEGI, si nici macar ca TOTI locuitorii unui sat sunt supusi aceleiasi LEGI

La acest Document REGESTA da complet fals localizarea HELTA(U), atunci identificau Posesia lui Johannes Latinus, Villa Ruetel cu HELTA, in document NU apare numele HELTA (adevaratul, vechiul nume al Heltau), este vorba numai despre VILLA RUETEL, probabil de AICI, din aceasta CONFUZIE provine considerarea Documentului drept FALS, intrucat HELTA a fost totdeauna Sat LIBER REGAL, in Terra Saxonibus, Provincia Cibiniensis
FALS: 1204 König Emerich belohnt Johann Latinus in Heltau.

acest document este Diploma de confirmare de GEREBIONAT avut eo ipso si pe de alta parte, INDIGENAT (primire in NOBILIMEA TARII a unui nobil strain) a lui Johannes de Ruetel a Graev-ului/Gereb/Greb/Graf/Grave (venit ca nobil/MILES/Cavaler din Tara de Origina) si de CONFIRMARE a posesiei lui, Villa Ruetel.

1204 König Emerich belohnt Johann Latinus in Heltau.(fals, corect:) RUETEL
Hinc est quod ad universorum tam praesentium quam futurorum notitiam volumus pervenire, quod Johannem Latinum inter Theutonicos Transiluanenses in villa Riuetel commorantem.... http://germa229.uni-trier.de:3000/catalog/15


ca si la doc. precedent anno 1204
desi autenticitatea documentului este pusa la indoiala de specialisti pe care-i apreciez mult, eu NU ma indoiesc de el, toate urmatoarele documente in legatura cu aceasta, si mai ales ulterioara TOPONIMICA, il sprijina:


1206 König Andreas II. verleiht Johann Latinus die terra Cwezfey.
Huius igitur rei speculatione salubriter ammoniti et Johan Latini hospitis fidelis nostri militis servitiorum merita fideliter et efficaciter nobis impensa considerantes, terram quandam nomine Cwezfey pristaldo infideli nostro Andrea filio Teutonici Martin de villa Vratotus hereditario iure, 2) in perpetuum ei contulimus possidendam, quae terra his metis et terminis circumcingitur 3) et concluditur. http://germa229.uni-trier.de:3000/catalog/16

25.11.2013: 01:58 Uhr
Aceste aspecte a fost necesar sa incep sa le tratez mai pe larg SEPARAT in noul posting:

Johannes de Ruetel & Villa Ruetel
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?f=2&t=17314



Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 25.11.2013 02:00, edited 20 times in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 25.11.2013 02:05
2.


Nota: in privinta Fatadei de Vest...dupa cum este TOTUL monolitic construit, (vide nisele de intrare in zid catre Turnuri!! si aceasta teminata INAINTE de 1223. ce au facut Cistercienii (goticii!): au ornamentat portalul ROMANIC pur, piatra bine fasonata in trepte, ADAUGAND catre afara treptele CADRULUI si au adus COLOANELE, aceste sunt lucruri car nu au afectat substanta veche ROMANICA. Ca semn de recunostinta l-au adus aici in capitele de coloane capul lui Andreas II.Rex Hvngarie, adevaratul DONATOR.La Kerz/Carta au adus in Cheia de Bolta Chorului masca mortuara a lui Andreas II Rex Hvngarie, (fost in Cruciada , si Hierosolomitanus si Rege Apostolic), pe cap are GLUGA-de-ZALE, peste ea COROANA..

Mai corect este de fapt tocmai REISSENBERGER de mai sus...
Luati totul critic, nu inghititi pe nemestecate. Documentul 1223 spune clar : O BISERICA (ecclesia) cu toate posesiunile (apartenentele) sale.
O BISERICA inseamna O BISERICA COMPLETA, si bineinteles DELIMITATA cu zid-de-imprejmuire... [/size]



REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

– SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE –


56. Cisnădioara (Kisdisznód, Michelsdorf, Mächelsbärch), localitate componentă a oraşului Cisnădie
http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/repsibiu/a-h/cisnadioara.htm


56. Cisnădioara (Kisdisznód, Michelsdorf, Mächelsbärch), localitate componentă a oraşului Cisnădie

Anul primei atestări scrise: 1223; regele Andrei al II-lea confirmă o donaţie făcută de clerico nostro magistro Gocelino . . . montem sancti Michaelis de IIII annis solvit XI antiquos banales.[1]

1. Pe Dealul Cetăţii (Burgberg) se află o aşezare din perioada Latène, cu resturi de ceramică lucrate cu mâna şi la roată – caracteristice perioadei geto-dacice –, cremene, greutăţi de ţesut (MNB).

Bibliografie: Müller 1883, p. 10-11; Jung 1894, p. 150; Popescu 1965, p. 487; Glodariu 1983, p. 110.


2. Pe partea răsăriteană a Cetăţii s-a descoperit, în anul 1888, o monedă PROVINCIA DACIA de pe timpul lui Filip Arabul (244-248).

Bibliografie: Jung 1894, p. 150, n. 1; Müller 1899, p. 1; *** TIR, L35, p. 33; Winkler 1971, p. 154; Popa 2002, p. 60; Munteanu 2003, p. 112.


3. Biserica din Cetate, odinioară purtând hramul Sf. Mihail, este o bazilică scurtă, cu trei nave, plănuită cu două turnuri în faţada de V, executate numai în parte.

Spre răsărit, biserica are un cor pătrat şi absidă semicirculară, iar în dreptul navelor laterale câte o absidiolă.

În peretele de S al corului se află o uşă preoţească zidită. Tot în cor mai sunt vizibile urme de pictură murală, iar cruci de consacrare se păstrează în mai multe locuri din biserică.

Încăperile de jos ale turnurilor au bolţi în cruce, iar accesul la etaje se face prin scări înglobate în grosimea zidului.

Navele laterale au bolţi cilindrice, iar nava centrală prezintă şarpanta deschisă; corul este boltit cu ogive şi absidele cu semicalote.

Zidăria este din piatră brută, excepţie făcând faţada apuseană, unde portalul relativ bogat profilat este încadrat de arcade oarbe.

Biserica este menţionată într-un document din anul 1223[2] şi datează, probabil, de la cumpăna veacurilor XII-XIII, în timp ce portalul de V şi cadrul său plastic par a fi fost aplicate cu câteva decenii mai târziu.

Din nişa centrală a vechiului altar (actualmente demontat) provine o plastică gotică a Fecioarei Maria datată în jurul anului 1425 (MNB).

Zidul din jurul bisericii, prevăzut cu un turn de poartă interior pe partea de S, a fost ridicat la începutul secolului XIII cu culoar de luptă zidit şi creneluri.

Pe partea de N a mai existat un turn plasat la câţiva metri în exteriorul zidului de incintă şi unit cu acesta printr-o punte mobilă.

În incintă se găsesc în mai multe locuri bolovani rotunzi, ce sunt menţionaţi încă în jurul anului 1850 ca fiind păstraţi pe galeria de luptă spre a fi prăvăliţi asupra asediatorilor.

Conform tradiţiei orale, fiecare fecior trebuia să ducă, înainte de nuntă, un astfel de bolovan în cetate.

Bibliografie: Reissenberger 1857, p. 63-68; Müller 1859, p. 179-180; Henszelmann 1879, p. 373-376; Roth 1905, p. 12-14, 97; Hekler 1937, p. 17-18; Gerevich 1938, p. 30, 69-70, 131, 143, 150, 185; Vătăşianu 1959, p. 16; Treiber 1971, p. 40; Heitel 1974, p. 49-59; Popescu 1965, p. 487; Fabritius-Dancu 1980, pl. 3; Fabini 1998, p. 485-489.




4. Biserica din sat este pomenită în anul 1428 ca purtând hramul Sf. Maria.

Din actualul edificiu de cult partea cea mai veche o reprezintă turnul ridicat în stil gotic timpuriu în secolul XIV. Pe acest turn s-a adosat în anul 1764 biserica în stil baroc.

Cu prilejul unor săpături în cadrul lucrărilor de restaurare desfăşurate în 1987-1988 (neasistate arheologic) sunt menţionate în partea de S, urme ale unor contraforţi.

La N de biserică se mai disting în teren urme ale unui zid de incintă.

Bibliografie: Fabini 1998, p. 487.


___________________________________________________________________________________

La punctul 3.Eu nu cred nimic. Sa vad ce zice DOCUMENTUL anno 1223:
http://germa229.uni-trier.de:3000/catalog/38



Urkunde Nr. 38 aus Band I

Seite im UB: 26-28 a)
Heute in: Hermannstadt, Staatsarchiv [Direcţia Judeţeană Sibiu a Arhivelor Naţionale ale Romȃniei]
Heutige Signatur: Urkundensammlung [Colecţia de documente medievale], Serie U. I (Inventar 25), Nr. 12.
Druckvorlage: nach Einschaltung (Insert)
Abdruck als: Volltext
Sprache: Latein
___________________________________________________________________________________________

38


1223 Mitte September b) König Andreas II. bestätigt des Geistlichen Gocelinus Schenkung von Michelsberg an die Abtei Kerz.

Eingeschaltet von König Ludwig I. 1359 [= UB Nr. »748], Orig. Hermannst. Archiv. [Photographie: Ungarisches Landesarchiv Budapest [Magyar Országos Levéltár] DF (Diplomatikai Fényképgyűjtemény) Nr. 244577.] -- Die Urkunde ist ferner eingeschaltet von dem Weissenburger Kapitel 1449 [= UB Nr. »2687], dann von dem Judex curiae Ladislaus 1469 [= UB Nr. »3717], Orig. Perg. ebenda. -- Abschrift [der Einschaltung von 1449] von Lorenz Weidenfelder in dessen Manuskript 1. Folioband 1. Theil im Brukenthal'schen Museum zu Hermannstadt. [-- Abschrift des 15. Jhs. Staatsarchiv Hermannstadt, Kirchenarchive A.B. [Colecţia de documente ale parohiilor ev. CA săseşti] Serie II (Inventar 228), Nr. 490 - Abt. 13: K. A. Heltau [Parohia Ev. CA Cisnadie], Nr. 1.]
-- Das Original von 1223, einmal vielleicht in Heltau gewesen, Fejér, Codex VII, 1, 215, befand sich früher in Michelsberg, Teutsch u. Firnhaber, Sieb. Urkb. I, S. XXV, heute ist dasselbe verschollen. Das Siegel rund, Durchmesser 10 .3 Centim., [S. 27] weisses Wachs, an die Urkunde mit rother Seidenschnur angehängt gewesen, wird im Hermannst. Archiv aufbewahrt. König gekrönt, auf dem Thron sitzend, in der Rechten das Scepter, in der Linken der Reichsapfel. Im Siegelfeld rechts die Sonne, links der Mond und ein Stern. Umschrift doppelreihig, Kapital, E und M uncial: † ANDREAS : DI: GRA : VNGAR[IE : DAL]MACIE : CROACIE : RA[ME : S]VIE : GALICIE : REX. In der zweiten Reihe: [SI]GILL : SECUNDI: ANDREE : REGIS : TERCII : BELE : REGIS FILII : Abgebildet Pray, Syntagma Tafel III, Fig. 2. [Das Orig. Perg. wurde später im Nachlass eines Hermannstädter Rechtsanwalts aufgefunden und dem Brukenthal-Museum übergeben; Mitteilung von G. A. Schuller in Korrespondenzblatt LII, 1929, 215-217.]
-- Das Regierungsjahr, annus vigesimus, ist von dem Tode des Königs Emerich, 1204 November 30, an gerechnet.

Faksimile: Jakó - Manolescu, Scrierea latină (») Album Nr. 2. + Jakó - Manolescu, A latin írás története (») Album Nr. 2. +
Druck: Fejér, Codex (») III, 1, 399-402 u. VII, 1, 212-215. Korrespondenzblatt (») LII, 1929, 215-217. + Densuşianu, Documente (») 79-80. Transilvania (») IV, 1871, 41-43. Archivu pentru filologia si istoria (») II, 1868, 364. + Teutsch u. Firnhaber, Sieb. Urkb. (») I, 23-24. Tudományos gyűjtemény (») 1830. III, 99-101.
Druck und rumänische Übersetzung: Documente privind ist. Rom. (») C, veacul XI-XIII, vol. I, 199-200 bzw. 379-380. +
Regest: Marsina, Codex diplomaticus Slovaciae (») I, 20. + Történelmi szemle (») VII, 1964, 3. + Fekete Nagy - Makkai, Documenta Valachorum (») 9-10. + Szentpétery, Regesta Arpad. (») I, Nr. 395. + Archiv (») III, 1848, Nr. 27 + Hervay, Repertorium Cist. (») 112. +


In nomine sanctae trinitatis et individuae unitatis. Andreas dei gratia Hungariae, Dalmaciae, Croaciae, Ramae, Seruiae, Galliciae Lodomeriaeque rex in perpetuum. Cum quaelibet iusta petitio apud regiae serenitatis excellentiam sit admittenda, illa maxime mereri censetur obtentum quae ab animo divinitus inspirato procedens prodit velle petentis largiendo terrena lucrari caelestia et temporalibus institutis acquirere sempiterna. Hinc est quod ad universorum notitiam tenore praesentium pervenire volumus, quod cum fideli et dilecto clerico nostro magistro Gocelino propter indeciduae fidelitatis obsequia montem sancti Michaelis cum ecclesia et terra sibi pertinente situm in Vltrasiluanis partibus, quem de Zebeniensi ecclesia in concambium terrae Borothnik receperamus simul cum omnibus suis pertinentiis eodem iure libertatis quo nos obtinueramus libere ac pacifice iure perpetuo possidendam per fidelern nostrum Pouka filium Ceci Eliahim contulissemus, postmodum processu temporis divinitus sibi inspirante pro remedio animae suae intuitu aeternae retributionis quo unusquisque generaliter indiget, monasterio de Kerch contulisset, accedens ad nostram praesentiam multa precum postulavit instantia, quod donationi suae assensum praeberemus et privilegio regiae auctoritatis confirmaremus. Cum igitur regiae maiestatis intersit cuiusque iura integra conservare et piis dispositionibus auctoritatem impendere iustas eius petitiones et optimam intentionem considerantes favorem adhibuimus condignum praenominatum itaque montem simul cum ecclesia et terra cum suis pertinentiis eodem titulo libertatis, quo iam dictus magister Gocelinus per nos possederat,1) in praesenti pagina adnotatam fecimus auctoritate nostri privilegii perennari praememorato monasterio iure perpetuo possidendam. Prima meta terrae montis sancti Michaelis incipit ab Oriente in pede alpium et descendit per torrentem descendentem ab ipsis alpibus versus villam Ruetel metis assignatis secus rivulum usque ad viam, quae ducit de ipso monte ad villam Ruetel, inde transit ipsam viam et ascendit per quandam viam usque ad metam quae dividit territoria de villa Hermani et de villa Ruetelc), inde tendit sub pede montis vinearum de villa Hermani et per quandam semitam quae ducit ad Insulam Christianam usque verticem montis nemorosi et per ipsum verticem ascendit iterum in alpes versus occidentem et ibi terminatur. Item etiam confirmamus in praesenti privilegio terram quam prius eidem monasterio contuleramus exemptam de Blaccis pro re- [S. 28] medio animae nostrae per fidelem ac dilectum nostrum Benedictum tunc temporis vaivodam assignari facientes. Meta vero huius terrae incipiens a fluvio Alt, ubi finis est euiusdam insulae ascendit per paludem quae vocatur Eguerpotak usque fagos quae dicuntur Nogebik et in fine dictarum fagorum cadit in rivulum qui dicitur Arpas et exinde per eundem rivulum ascendit usque alpes et per alpes veniens versus australem plagam descendit in rivum qui dicitur Cwrczd) et per eundem rivum venit in fluvium Alt et sic terminatur. Ut autem huius nostrae confirmationis series salva semper et inconcussa permaneat, praesentem concessimus paginam sigilli nostri munimine in perpetuum roboratam. Datum per manus Cleti aulae nostrae cancellarii et Agriensis praepositi, anno dominicae incarnationis millesimo CCo. XXo. IIIo. Strigoniensi sede vacante, reverendo Wgrino Colocensi archiepiscopo existente, Desiderio Chenadiensi, Roberto Vesprimiensi, Stephano Zagrabiensi, Thoma Agriensi, Briccio Vaciensi, Bartolomeo Quinqueecclesiensi, Regnaldo Vltrasiluano et aliis episcopis ecclesias dei gubernantibus. Jula palatino et comite Budrogiensi, Salamone bano, Nicolao curiali comite reginae et comite Supruniensi, Botez aulae nostrae curiali comite et comite Bekesiensi, Buzad Posoniensi, Martino Musuniensi, Laurencio Wyuariensi et aliis comitibus comitatus tenentibus. Regni autem nostri anno vigesimo.


a) Der erste Seitenumbruch erfolgt in Weiterer Überlieferung / Siegelbeschreibung.^
b) UB: 1223 nach November 30; zur Abänderung nach dem wiederaufgefundenen Orig. Perg. vgl. Korrespondenzblatt LII, 1929, S. 216 -217.^
c) UB nach der Einschaltung: Reutel.^
d) UB nach der Einschaltung: Kurchz. Es handelt sich um den Kerzer Bach.^

1) Vorlage: possiderat.^


Si aici MULTUMIREA/Ofranda Cistercienilor pentru Andreas II. Rex Hvngarie, Rege APOSTOLIC, alaturi de fratele sau, Emmericus/Imre (inaintea lui Rex Hvngarie) Co-Stifter-Kerz si 1223 DONATOR pentru Kerz:.Michelsberg vide si pricepe DOCUMENTUL (totul a avut loc in aceeasi zi)...Inmormantat in Kerz? (masca Mortuara)

Andreas II.Rex Hvngarie.LINKS: Kerz-Totenmaske. RECHTS:Michaelsberg(3).jpg


_____________________________________________________________



Biserica este menţionată într-un document din anul 1223[2] şi datează, probabil, de la cumpăna veacurilor XII-XIII, în timp ce portalul de V şi cadrul său plastic par a fi fost aplicate cu câteva decenii mai târziu.


Nu zau...si atunci, daca e asa, cum isi explica aceasta, simetric pe Partea de VEST, sau au fost construite DUPA ce initial au construit ZIDUL cu PORTALUL ROMANIC? (Nu vorbesc de APLICATIILE ulterioare AFARA, Cadrul de Piatra si arcada PRELUNGITE in trepte prin si COLOANELE prin ADAUGARE ULTERIOARA eventual...ATAT au facut CISTERCIENII, si la navele laterale (mai scunde) au inaltat peste ultima nisa, ca un inceput de TRANSEPT, dar cu SUGESTIA de TURNURI, DOUA... AVEAU DREPTUL la DOUA TURNURI. Localnicii NU...


Michaelsberg.Eingang in die Mauer-schräge Aufnahme.jpg


Michaelsberg.Eingang in die Mauer.jpg









Ce nu pomenesc decat eventual COLATERAL cercetatorii, este FANTANA...
Sapata IN STANCA si destul de adanca. mai mult decat NECESARA in caz de REFUGIU...Aici as dori DATARE...

De fapt, dau si raspunsul ,este CEL MAI VECHI ELEMENT aici CONSTRUIT..
Cine a fost acolo, stie ca-ti dai sufletul sa urci ...si mult...
La constructie, fie de Biserica, fie de ZID de circumferinta AVEAU NEVOIE IN PRIMUL RAND de APA...Aici. Acum. Nu de la naiba, de JOS, din Sat.Varul trebuia stins si amestecat cu apa, mortarul trebuia facut cu apa, LUCRATORII TREBUIAU SA BEA APA incontinuu..Nu tine treaba cu o plosca...Aici trebuia bauta MULTA apa..





Copy- Paste (verificati daca e corect, nu va bazati pe nimic primit asa..)


Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Return to Sibiul Vechi

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron