Surpriza: Dumitru Chiselita, Tribuna, Arheologie de ultima ora la Biserica Azilului...Se confirma sec.XII de fapt, este confirmata implicit data
1229 citita pe perete in sec.XVI, probabilitatea unei manastiri inainte de tatari (1241) deci totusi
premonstratenser...1234... Vreau sa remarc cahla cu calaret, e sigur
St. Georg patronul meu personal si al Vltrasiluanei, poate fi adus si in legatura cu
Ordinul Dragonului! si s-ar putea sa fie una care ne ajuta sa datam cahlele Vltrasiluaniei mai devreme decat Bibliografia (vezi
http://www.medievistica.ro,
arte,
ceramica), deci in sec.XIV! Aici as aduce necesitatea compararii acestui St.Georgius cu cel din Praga sec.XIV facut de mesterii sasi din Culus, Clusvar,Claudiopolis, Clausenburg,Kolozsvar,Cluj...Este parca o reprezentare traditionala bizantino-romanica, deci sinteza din Ravenna sec.VI...Compara dolmanul, echipamentul mai usor, dar Spata grea din teaca...Lancea inca nu este prajina monstru de turnir. Scaritele?( Steigbügel) ar fi interesant de stiut clar daca sus se inchid in semicerc sau in inimioara. Se simte dupa unghiul lancei ca ansamblul cal-calaret este in atac.
Si fierul acolo demonstreaza ce am sustinut mereu, ca
totul se face in situ, pe loc, si cuie, si caramizi si var...Dar daca se decopera urme de
plumb, ar putea fi in legatura cu legarea pietrei cioplite in zidarie, prin scoabe de fier ( de ce nu
bronz de fapt, tine mai mult decat fierul) si acest plumb era turnat in surplus pe aliniamentul de piatra de fundatie (soclu) pentru a izola hidro, deci izolatie contra umezelii ce urca din pamant in zidarie...Daca in mortar se descopera
praf de caramida, inseamna ca inaintea acestui zid a existat altul...
Cele trei morminte suprapuse, daca peste ultimul este
moneda si daca sunt riguros trei generatii una peste alta, putem data cel mai adanc mormant pe la 1210-1240, poate mai devreme, poate mai tarziu...
Moneda 1330 s-ar putea sa aiba un
H pe ea(sau la cele mai timpurii un
C?), daca este asa, atunci este una din cele mai timpurii Monede (pana acum cunoscute) batuta in Hermannstadt/Cibinium...Avem pentru sec. XIV. deja mai multe (vide Sibianul, Monetaria Sibiului, glossele mele)...Sa nu se uite ca Provincia Cibiniensis primeste Marca-Etalon-de-Argint-Proprie(Etalon: Colonia/Köln) sub Regele Ungariei Bela III, cca 1173-1186, si nici faptul ca pe la 1200 Moneda care circula in partile Orastiei (Provincia Cibiniensis) era remarcata in Regatul Ungariei prin calitatea si valoarea ei deosebita (batuta in Cibinium? doar se deosebea de Rodna, parca...).
Trebuie sapat pana in Str. Faurului(Schmied-Gasse), potrivit Sigerus Cimitirul cu morminte din sec.XII eventual si aici...Deci Cibinienses au dreptate in 1292 cand scriu in document ca acest domus este vechi:...
seculari, pot sa cred 1192 deci un secol inainte de 1292 exista deja aici
domus...(biserica, institutie, sediu)...Si atunci se pune intrebarea daca 1192 nu vine in legatura cu nou confirmata
Praepositura , care chiar in
1192 la sanctificarea St.Ladislaus capata
noul patrocin St. Ladislaus...
Si atunci toata cronologia trebuie asezata cu cel putin un secol inainte, eu as opta fiind foarte prevazator pentru cel putin inceputul sec. XII, monedele de la Slimnic (cca 1134-1142), + Capela Rotonda,+ situatia Heltau (Cisnadie), Ruetel, Michaelsberg(Cisnadioara) duc
obligatoriu spre o datare mai timpurie...
Ca sa nu ma invart dupa deget, sunt aproape sigur insa, inca de pe vremea
Regelui Ungariei Stephanus I. care a avut de cel putin doua ori treaba de razboi prin aceste locuri...Si-a asezat cetatile de sub munte (Sacel ,Slimnic, Sibiel (
Castrum, Arx Cibiniensis), Salgo, Rasinari, si toate celelalte...) ca pietre de hotar...Toate datate eronat si capos in sec. XIII...(poate reparatia!).
incerc sa introduc link-ul:
[url]http://www.tribuna.ro/?id=360&tx_ttnews[tt_news]=10138[/url]
PS. Sunt tipice doua dimensiuni de caramida, una cu jumatatea de cot (Elle) mare, alta cu cea mai mica..aprox 30/15/5 cm ...Nu stiu pe de rost..dar asta ajuta la diferentierea cronologica a fazelor de constructie si reparatie...Deci, pe la
1190 facuta? Manastire sigur, era extra muros! 1234 premonstratenser, 1241 de 2x tatarii ! dus intors...deci curatenie mare..reconstructie...domus predat 1292 Hospitalierilor de St. Spiritu, de catre (
mai multi! Judecatori/Judices) si de catre Communitas care nu inseamna Marea Adunare Nationala, ci Consiliul Orasului...Era deci oras atunci la 1292! Deci avem
Cibinium Oras la 1292 iar ce-i Sub-Urban, Varalja, Unter-Burg, Unter-Stadt este
una dintre villae Hermani...
PS. Si repet si aici hotarat, aceasta Biserica n-a fost construita ca Biserica Parohiala...Biserica Parohiala se afla intra Muros, este a cetatenilor, sa zicem asa...Aceasta a fost de la inceput construita ca biserica si asezamant de Ordin Calugaresc...Era
Extra Muros! Manastirile si Ordinele Calugaresti cadeau de obicei direct sub
Vatican,
n-aveau voie sa stea in Cetate!
Deci
nu a fost la inceput
Biserica Parohiala!
Atentie mare la lemn! Sa nu se confunde:
Terenul e spurcat, in panta, mereu pornit pe alunecari de teren...Plus apa freatica cu nivel mobil, functie de precipitatii...Terasat de cateva ori...Atat la terasare, cat si la urmatorul procedeu s-a folosit lemn...
Deci se sapa o fundatie mai adanca...Se bat vertical
bulumaci grosi de lemn cu capetele perfect aliniate in planul orizonal (de obicei
stejar, bine cojit, taiat iarna in padure, uscat , cu un varf ascutit si parlit in foc.)
Peste bulumaci se construieste
fundatia, in Cibinium la inceput aproape numai din
piatra...Apoi se construieste
zidul (partea libera, peste sol poate fi caramida, facuta pe loc) peste aceasta fundatie..Nisipul scos din fundatie si santul de aparare se foloseste la mortar pe loc, iar lutul la caramizi arse pe loc...E mai practic decat sa aduci tot lemnul de la naiba, pe Cibin si peste
mlastinile dimprejur...E mai simplu, oamenilor...Lemn nu este aici..trebuie taiat
iarna, cojit pe loc, adus pe Cibin (bradul), stejarul se aducea de la Cisnadioara(Michelsberg)-Cisnadie(Helta/u)...si apoi
tarait printre mlastini si balti, o calcatura tare, una moale...Mlastina era si la Coroana, ce sa mai discutam...Si apoi trebuia
uscat in aer liber, bradul cca 3 ani, stejarul 4-5 ani...Mult mai complicat decat cu caramida...Si atunci
lemnul numai strictul necesar..ptr.dulgheria acoperisului, usi...
Deci biserica si ansamblul s-au construit de la inceput in piatra/caramida si nu lemn...Era mai practic, mai eficient, mai rapid, mai usor!Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Soeflingen, Deutschland