GAS wrote: mi-ar placea sa gasesc asa km saptamanal o poveste(cine a construito km in ce perioada, c personalitati iau trecut pragul, etc.) despre un anumit monument, cladire din sibiu dak s poate

Cam ce cauti tu gasesti in Tribuna, fa click in stanga pe "sa ne cunoastem cetatea"
http://www.tribuna.ro/

Sau cauta articole de Alexandra ION-CRISTEA la http://www.sibianulonline.ro, un exemplu inedit:
http://www.sibianulonline.ro/articol/ziar/sibiu/cu-pluta-spre-sibiu/12313/

17.

Aici o pagina interesanta dintr-un Anuar de Scoala, Respectiv Gimnaziul de Stat Maghiar Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu numit si Liceul Unguresc...sau acum Liceul G.Lazar...Romanii nu prea studiau la Brukenthal, pentru ca era Gimnaziu Confesional Evanghelic...
Pagina apare intr-un site maghiar de Genealogie, din Orasul Pécs...Cópii trimit cei de acolo pe bani...Am inspectat lista cu nume din aceste anuare si gasim imens de multi ne-unguri, chiar multi corifei ai miscarilor nationale antimaghiare...Ciudat este ca vin si elevi din fosta Hungaria Superior, actualmente Slovacia, Viena(Bécs) sau din Budapesta (probabil parintii cu serviciul aici)...Nu va lasati derutati de varianta maghiarizata a numelui de persoana sau localitate...
Dar judecati si singuri:

Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland

18.

Mai intai a fost aici, la Burgertor (Poarta Burger, Poarta Cetatenilor, fals? numita Poarta Ocnei) FABRICA METALURGICA WAGNER, apoi Fabrica de Masini Andreas Rieger,(mai tarziu extinsa cuprinzand mai multe Fabrici) infiintata in 1875 pe bazele unei Forje construita 1865 tot de catre Patronul Rieger, potrivit unor surse venit din Regatul Bohemia, potrivit altora provenind dintr-o familie de Landleri din Apoldul de Sus (transmigranti austrieci evanghelici stramutati in sec.XVIII in Transilvania), ceea ce de fapt nu se exclude (putea fi Landler din Apold, si, dupa Studii Tehnice si inceput de cariera in Bohemia, revenit in Transilvania) a devenit dupa 1948 (Nationalizarea facuta de Statul Roman), deci a devenit Intreprinderea, mai tarziu Uzina Independenta .
Rieger a avut intai o Forja (1865), se pare in Rosenanger, Piata Tg. Pestelui, apoi se muta si extinde (pe la 1874?) infiintand Fabrica Metalurgica-de-Masini in fata Sagtor (Poarta Joagarului, numita fals Poarta Turnului, acest cartier este peste Cibin!), deci in Bauholzmarkt (Piata-de-Lemn-de-Constructie, Piata-de-Cherestea, acum Piata Cibin), abia mai tarziu se muta (preluand si Fabrica Wagner?) la Burgertor (Poarta Cetatenilor, Poarta Ocnei) unde se va numi mai tarziu INDEPENDENTA.

Dupa 1919 situatia Firmei Rieger devine foarte dificila. pierderile ducand la o necesara restructurare si adaptare la noua complexitate economica impusa de noile legi...

De fapt Fabrica devenise un complex intreg de mai multe Fabrici, asa ca in 1924 (data emisiei Actiunii de mai jos) Firma apare sub numele Fabricile de Masini Andreas Rieger (Andreas Rieger Maschinen-Werke).

Ceea ce nu prea se stie: in complexul Fabricilor Rieger intra si Fabrica de Pile care ca da faliment prin anii 20' parca, va fi preluata de Familia Datký si va produce Arcuri si Lamele pentru Arcuri pentru Suspensia de Automobile...Vaduva lui Datký era o femeie intreprinzatoare si hotarata, Firma ei se extinde si astfel va acoperi necesarul de Suspensii Auto pentru toata tara...Firma este mai cunoscuta sub numele de Elastic, devenita mai tarziu, dupa Nationalizarea facuta de Statul Roman (1948), ceva mai tarziu de fapt , I.P.A.S. deci Intreprinderea de Piese Auto Sibiu.

Sigla, simbolul acestor Fabrici Rieger, o Roata Dintata, a devenit si Simbolul urmasei lor, Uzina Independenta...Lucrul era vizibil pe fatada Clubului si Cinematografului Independenta, cum era numit Teatrul Orasului atunci (Teatrul Hochmeister, Teatrul Ars, Cinema/Clubul Independenta,) acum Teatrul Thalia... Simbolul a intrat mai tarziu si in Stema Municipiului Socialist Sibiu, alaturi de Balanta si o Carte (Simbolul Poligrafiei de pe Soseaua Alba Julia)...Aceasta Stema Socialista mai este de vazut acum pe Cladirea Arhivelor Orasului Sibiu (retrocedata Bisericii Evanghelice), numita Arhivele Statului, de pe Strada Arhivelor, cladire proiectata si construita pe la inceputul sec. XX de catre Arhitectul Orasului Hermannstadt (acum Sibiu) Bedeus von Scharberg...

Capacele de canalizare Nagyszeben/Hermannstadt de pe la 1907-1911 mai aduc marturie despre aceasta...Ca si Cladirea Rieger de langa Dragoner, pe Str. 9 Mai cu fata catre Gara pe mana stanga, o cladire roz, Jugendstil.. decenii nenumarate Alimentara...Asta pentru ca se pare ca Rieger avea si o Fabrica de Produse Alcoolice Alimentare, despre care nu prea se mai stie...Aici in casa din spate erau parca birourile...
Dau aici o actiune pentru Fabricile de Masini Rieger...Sa nu se uite...Roata Dintata se vede clar...

Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen

19.

Continui deocamdata numai cu o poza de-a lui Andreas Rieger...Landler-ul din Apold...

Ceva mai multe detalii despre istoria COMPA in Hermannstädter Zeitung (in germana):

http://www.logon.ro/hz/1687_4.html

Interesant este ca mult timp dupa nationalizare IPASului i se mai spunea "Fabrica Elasticul". La un moment dat s-a numit si UPAS (Uzina de piese Auto Sibiu)
Apropo, calea ferata care ducea de la podul CF de peste Cibin a fost scoasa(?!), iar pe poarta din spatele Independentei tot ies vehicule cu bucati de piese.
Halele vechi sunt monument de arheologie industriala. Nu stiu pentru cat timp, ca cica e vorba de nu stiu ce complex rezidential (boala Sibiului). Chestia e grava deoarece "jos" sunt resturile fortificatiilor Portii Ocnei... Mai exact, bastionul. Poarta este vizavi de liceu.

22.

Dr. Carl Wolff:

Este o personalitate de prim rang a vechiului Hermannstadt si actualului Sibiu...De la Hidrocentrala Electrica pana la electrificarea intregului oras, tramway-ul, banci si asociatii cooperatiste agricole....si...si..si...activitatea politica impotriva maghiarizarii fortate si pentru pastrarea autonomiei sasesti in complicatia nationalist-asimilatoare maghiara, modernizarea economiei....
Dar cititi si singuri...Am doua link-uri...
Unul original, in germana, altul in limba engleza...

http://www.landler.com/aktien/wolff/index.html

si in engleza:

http://www.uni-trier.de/ambrosi/files/publik/ambrosi/wolffeng.htm

Post Scriptum:

Nu este Cetatean de Onoare al Sibiului...
verifica:
http://www.sibiu.ro/ro2/cetateni.htm

Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland

Bullseye wrote:In context de primul razboi mondial, in primele trei saptamani de lupta linia frontului a fost imediat la sud de oras, pe linia Daia, Mohu, Selimbar, Rasinari, Gura Raului.
Aici sunt trei fragmente din amintirile lui Constantin Popian (actor si regizor):

http://www.presamil.ro/SMM/2004/10/pag%2033-35.htm

http://www.presamil.ro/SMM/2004/11-12/pag%2052-54.htm

http://www.presamil.ro/SMM/2005/1/30_Memorii%20inedite.htm

Salut!
Foarte interesante memoriile!!!!(cel putin pt mine). Mai ai cumva si alte link-uri sau documente despre luptele din zona Sibiului?

Din pacate alte resurse online nu mai stiu, m-ar interesa si pe mine.

Am vazut o carte aparuta prin anii 80 parca, "Luptele din zona Sibiu-Caineni", nu stiu autorul.
Sau volumele alea groase despre primul razboi, aparute interbelic, cauta in primul, imposibil sa nu gasesti ceva acolo.
Intreaba la anticariat (deasupra Butoiului de Aur), sau la ASTRA ca e gratis.

Poate te ajuta si chisi daca stie...
Si daca il rogi frumos

http://www.stahlgewitter.com/

Este o adresa unde gasesti, printre altele, si comunicate ale armatei germane si austro-ungare din perioada 1914-1918, INCLUSIV frontul din zona Sibiu.

Cartea citata de Bullseye este SINGURA care trateaza batalia de la Sibiu sie ste editata in limba Romana. Cealalta (citata tot de Bullseye) este, parca, Enciclopedia Romaniei din 1938 (?).

Subiectul este lasat sub pres oficial, deoarece noi, romanii, ne-am luat-o rau aici si jeneaza la profilul nostru eroic. Marasesti, Marasti, Oituz (batalii cu victorii mai mult morale decat in teren) si salt la 1 decembrie 1918.

Ceva mai gasesti si in Sigerus, Cronica orasului Sibiu.

Si multe alte lucruri gasesti in teren, unde mai exista transee de la 1916. Dealul Gusteritei, Daia, PADUREA DUMBRAVA (!), Rasinari, Orlat, etc.
Poate cand va dispare noroiul si va fi sau prea inghetat, sau prea uscat, sa dai niste ture in teren...

Mersi!
Da, intradevar este cam neglijata partea asta a istoriei..... nu am prea gasit documente. Se spune scurt ca "romanii au fos opriti la Sibiu". Tot ce stiam erau mai mult informatii din surse "neoficiale". Stiam ca au fost ceva lupte in zona Orlat, imi zicea taicameo ca Poplaca a fost lovita de obuze si sura lui bunicumeo a ars. Bunicumeo avea 7 ani pe atunci..... din pacate nu am apucat sa-l intreb ceva ..... asa se intampla, cand suntem mici nu ne intereseaza si mai incolo nu mai avem pe cine intreba
Din cate imi zicea taicameo, prin anii 60 se gaseau destule proiectile neexplodate pe camp. Defapt, mare parte din gospodariile din Poplaca au in curte un astfel de proiectil, pe care il folosesc pt a bate coasa pe el(stati linistiti, majoritatea cred ca au focosul scos).... insumand avem cateva sute de obuze neexplodate si gasite. Asta m-a facut sa ma gandesc la amploarea bombardamentului.
Nu aveam nici cea mai mica idee despre faptul ca s-ar fi dat lupte pt Cioara! (Cioara este poiana de pe varful cel mai inalt ce se poate vedea de la intrare in Poplaca, undeva in dreapta catre Gura Raului)

Zona Padurea Dumbrava - Orlat am batut-o destul de mult si pot spune ca sunt destule santuri si rigole (naturale sau facute de om), insa ma indoiesc ca dupa 89 de ani s-ar mai putea distinge un transeu pe acolo......
In Cioara e o stana parasita, nu am vazut nimic deosebit pe acolo (in afara de peisaj ) .... data urmatoare o sa ma uit mai cu atentie

Mersi inca odata de informatii!

Excelent link, merci chisi.

Nu de enciclopedie vorbesc, ci de "Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919" de C. Kiriţescu, Editura Fundaţiei regale, Bucureşti, 1922 - doua volume groase, negre, cartonate, de peste 500 pagini fiecare.

Am mai gasit ceva bibliografie pe Wikipedia despre luptele din zona Sibiului:
T.Moşoiu, Memorial de război(august - octombrie 1916), Cluj-Napoca, 1987
Însemnări din zilele de luptă - Constantin T. Stoica, 1921
G.Preda, Poetul erou Constantin T. Stoika, Buc., 1974
V. Atanasiu ş.a., România în primul război mondial, Buc., 1979

Camil Petrescu a luptat si el pe frontul de la Sibiu, poate gasesti ceva in directia asta.


Da, copil prost fiind, in vacanta la bunici am gasit cateva gloante si-un obuz neexplodat, cu care m-am jucat. Noroc ca a fost intzepenit bine de rugina, altfel nu mai avea cine sa-ti dea bibliografie azi
Daca intrebi pe la oameni inca mai au ba o ladita de munitii, ba o casca sau o baioneta de atunci.

@bullseye
De Kiritescu nu stiam.
Poplaca e legendara in numarul de proiectile gasite si care se vor gasi.
Chiar si langa Piata Rahova (Sc. Mihai Eminescu) s-a gasit un proiectil de 35 mm. (cred ca era romanesc, ca noi aveam prapadenii din alea).

"Monumentului" de pe Dealul Gusteritei i se spune Turnul Falkenhayn.
Iar in fiecare Biserica evanghelica din judet, exista un monument ori placa cu sasii cazuti in ww1.
La Sibiu exista 2 placi mari in Catedrala Evanghelica si un monument in Turnisor. Si la Cisnadioara, memorialul din cetate este inchinat bavarezilor cazuti la Sibiu.


@iulian M

La Daia/Rosia in zona monumentului, se mai vad urmele pozitiilor. Le-am vazut eu. Sunt prea ne-naturale si prea domoale ca sa fie altceva sau din alta perioada.

La fel si in Dumbrava

Santurile naturale sunt dezordonate, pline de apa si noroi si "rup" din teren.
Rigolele facute de om inconjoara padurea pe margini si sunt prea "proaspete". Alte sapaturi militare de data mai recenta se vad si ele tot asa.
Cele "originale" sunt santuri line, cu vegetatie pe ele, chiar si copaci crescuti in mijloc, Se vede ca sunt vechi. Nu te poti insela.
ATENTIE!
Bunkerul dintre Sibiu si rasinari este de data mai recenta (anii 40-60).
Mi-a spus cineva ca mai exista un bunger sau cazemata in Padurea Cisnadioarei, dar nu am vazut-o.
Poate o geana pe Google Earth...

@chisi
Bunn..... la vara o sa studiez mai cu atentie padurea Dumbrava.... pana acum nu am dat atentie detaliilor... si poate ajung si la Daia
Referitor la placile comemorative: stiu ca exista in majoritatea satelor romanesti sau sasesti, monumente comemorative cu "fiii satului" cazuti in ww1, insa acestea nu au mare legatura cu luptele din zona Sibiului pt ca majoritatea celor din zona aceasta(in special romanii) au fost trimisi pe alte fronturi.
Bun link-ul de mai sus...... e interesant sa vezi istoria si din celalalt punct de vedere

@Bullseye. Mersi de bibliografie!
In leg cu Camil Petrescu: In "Ultima noapte de dragoste, prima de razboi" are un capitol dedicat luptelor de la Sibiu...... insa e sarac in detalii

Memorialele din Cisnadioara, din Carta si Cincu sunt inchinate in primul rand celor cazuti in batalia de la Sibiu. Cel mai tare e cel de la Carta, zic eu, din interiorul manastirii cisterciene. Urmeaza cel de la Cisnadioara...
Mai este si cel de la Selimbar, de langa sosea, ridicat de cercetasi prin anii 30.
Stiu ceva si de Vestem, dar nu am vazut sigur.

Si ce era mai important si am uitat, cimitirul din Dealul Daii...