3....
chisi wrote:Mea culpa ca am rebotezat-o. Merita sa o vezi chiar si numai pentru boltile alea, pentru zidaria din caramida si pentru resturile centurei a 2-a. Iar daca, printr-o intamplare, oi gasi pozele din interior, le-oi pune...
Si apropo de piata Huet si mortii sai, de Sf. Pasti 2005, in Piata Huet, zaceau la lumina resturi de schelete, in santul sapat de un mini-excavator...
Incep sa fiu mai precaut cu numaratoarea si datarea centurilor...
Tot mai mult se intareste ipoteza ca de fapt n-a fost
un nucleu initial, dezvoltat concentric, ci
mai multe concomitente.
Pentru
sec.XII avem sigur Piata Huet (
intra muros):
Capela Rotonda(1130-1140?),
Biserica Praepositurae/,
1191 confirmata de Vatican,mai tarziu
St.Ladislaus numita, deci pe la 1192/,(vezi imaginea ei initiala pe piatra-cheie-de-bolta din Ferula Bisericii Evanghelice, o tine in mana St. Wolfgang, patronul constructorilor, o avem si aici in Forum, la topicul Biserica Azilului)....
Biserica Parohiala Sta.Maria, (Biserica Evanghelica de acum)...
Sagtor( Poarta Scarilor) catre Str. Turnului (fosta Sag-Gasse, Str.Joagarului).
Capela St. Jacobus (1160 inscriptie)..poate si altele.(Pta.Huet nr.17), Patronul Peregrinilor la locuri sfinte (
St. Jacobus de Compostella in Spania!), al Drumetilor in general si al celor ce cauta adapost...
Este problematica toata chestia....a fost plasata fals de Bibliografie de la 1898 pana-n anul 2000, in locul Bisericii (apoi Capela)
St Ladislaus a Praepositurae Cibiniensis si localizata drept
St. Jacobus langa
Turnul Preotilor, in loc de St. Ladislaus...
Fiindca in
Capela St. Jacobus mai apare si
St. Stephanus lapidat (omorat prin aruncare de pietre in el) a fost numita de Bibliografie
St. Stephanus...Ca ar fi existat si o
Capela St. Stephanus, sau totul se bazeaza pe confuzia asta...ramane deschis...daca a existat...atunci poate in
Zwinger, deci intre ziduri).
Fiindca Sasii fosti Catolici, deveniti Evanghelici dupa Reforma nu mai au
Cultul Sfintilor si Icoanelor, nu cunosc nici
simbolurile specifice, atributele cu valoare emblematica, simboluri ce te ajuta sa-i recunosti si deosebesti Sfintii...
au descoperit in C
apela St. Jacobus (fals numita St. Stephanus) o figura de Sfant pe care urgent l-au botezat
St. Christophorus... Aici au uitat ca
Scoica de Pelerinaj si Traista, geanta( uneori devenite Carte) sunt de fapt
atributele St. Jacobus...
Lucrul a fost redescoperit in anul 2000 de catre Doamna Dr. Arhitect Heidrun König si publicat in
Hermannstädter Zeitung...
Dar confuzia continua...numeroase
Morminte-cu Nisa-Cefalica databile sec.XII...
(numai
fantana nu e clar unde era...nimeni nu pomeneste!)...
Nota Bene:
La sapaturile arheologice ample din anul 2005 aici, in piata Huet s-au descoperit ( inafara numeroaselor morminte cu nisa cefalica databile in sec.XII) 4(patru) monede din sec.XII...Pacat ca lipseste amanuntul care Rege al Ungariei le-a emis, asa cum ar fi fost normal, pentru o datare mai precisa..... Nu pot sa nu le leg
asociativ cu monedele descoperite la Slimnic (Stolzenburg) databile dupa
Regii Ungariei care le-au emis, respectiv
Petrus (Péter) I. (1038-1041; 1044-1046) si Andreas I. (1046-1061)...pana acum
nedatabile precis, dar aici in Piata Huet, intra muros, partea de vest, nord-vest:
Capella St. Nicolaus in Zwinger-ul de sus, deasupra teraselor de la Crama Medievala
Capela St.Stephanus, vezi mai sus discutia,
daca a existat realmente(si nu este o simpla
inventie bibliografica, vezi mai sus discutia la
St.Jacobus), atunci
probabil in partea de vest, probabil in
Zwinger, pe terasa dintre Ziduri, deasupra
Butoiului de Aur unde este o banca de piatra (acum Restaurantul
Casa Medievala pe care eu il numesc mai bine din cauza
Regelui Stephanus I. de Ungaria cel Sfant, deci a probabilei localizari aici a Capelei St. Stephanus,
La Pisti)...
Turnul Preotilor care era langa Biserica St. Ladislaus (amandoua daramate 1897-1898) , chiar langa fatada mica de langa poarta de intrare in Curtea Liceului Brukenthal....
Unii il dateaza (printre care si Julianna Fabritius-Dancu) in
sec. XII. in mod foarte logic , daca tinem cont ca este una din Portile Primei Centuri....Dar mi-ar trebui ceva mai mult decat simpla logica...o farama de dovada palpabila...De presupus ca la inceput era in nemijlocita relatie cu Praepositura Cibiniensis, posibil adapost pentru Preoti si Scholerii de pe langa Schola Latina Cibiniensis (ceva, ceva mai devreme decat 1380 (un sat de langa Cluj avea scoala pe la 1340! si Grofii Apaffy au intretinut scoala pentru supusii lor din Malancrav si Dumbraveni inca de la inceputuri (cca sec.XIII)...Si aici in Cibinium trebuiau formati tineri studuiti...care sa mearga la Universitati si sa devina Preoti...(mda... in limba latina si ....greaca!...)
tot in sec.XII, dar si
extra muros:
Buß-Winkel (Coltul Pocaintei) de la
Sagtor coborand catre Str. Turnului (Sag-Gasse, Strada Joagarului) cateva trepte, pe mana dreapta o intrare scoborand sub o bolta, unde acum se afla Restaurantul Weinkeller, este drumul care duce catre curtea
Hospitalului (Azilului de Batrani)...aici se poate vedea cel mai bine original Prima Centura de Ziduri din
sec.XII.Se numeste astfel deoarece in
Cibinium Catolic Preotii si Scholarii de la
Schola Latina Cibinensis se spovedeau la calugarii din
Ordinul St.Spirit care administrau Hospitalul de la Biserica Azilului...Pe mana stanga a treptelor prin asa-zisul
Pasaj-al Scholarilor (Schüler-Gang), acum terasele din Zwinger ale Restaurantului Casa Medievala, se ajungea la cladirea
Scholae Latina Cibiniensis, acum
Liceul Brukenthal...Rugaciunea se facea zilnic....
Biserica Azilului cu tot ansamblul,
initial Manastire(Praemonstratensi? Premonstranti?) clar, pentru ca este
extra muros(desi lipita de asa-zisa prima Centura de Ziduri)...datare mai dificila:
morminte de sec.XII, in document la 1292: numita seculara (seculari),deci cam de pe la 1192? (Praepositura cam tot atunci!), data pe zid citita 1229 (a nu se confunda cu 1292!)...banuiesc ca mai multe faze de constructie...se pare ca aici nu s-au reintors calugarii fugiti la 1241 (navala tatarilor 2x aici!) si cladirile impreuna cu apartenentele (loturi de pamant si altele) raman ale Cetatii...si folosite drept hospital...1292 sunt date toate (cu apartenente) ca
hospital (mai departe)
Ordinului Calugaresc de St. Spirit....Pentru
sec.XIII: (o parte din ele
inainte de prima navala a tatarilor 1241):
Deja sunt multe si la
distante destul de mari una de alta:
La Coroana (pintenul gasit) (nu neaparat dovada de constructie existenta...putea fi si numai simplu cazut)...
Manastirea Minorita (tocmai langa gara., intersectia Elisabeth-Gasse/9 Mai cu str. Ampère sau Hurmuzaki? fosta
Knopf-Gasse /Ulita Bunghilor, Facatorilor-de-Nasturi)) atunci
extra muros...
ante 1241Manastirea Sta.Elisabetha (langa ea, pe partea cealalta a Elisabeth-Gasse (Str.9 Mai), intersectia cu Salzgasse (Drumu' Sarii, acum Constitutiei)...
atunci extra muros...ante 1241Manastirea Dominicana cu Biserica (la gara, acum acolo:
Capela Crucii)...
atunci extra muros...ante 12411.Rathaus(I.Casa a Consiliului, acum Crama Sibiana) cu
Turnul Sfatului (Ratturm)...
ante 1241.. si
Zidul de Circumferinta de-a lungul actualei Biserici Catolice (monede sec.XIII)....
ante 1241Poarta si Turnul-Fingerling care da dinspre Piata Mica in jos pe scari spre
Piata Aurarilor, Fingerling-Platz...
Prima Poarta Elisabetha (acum Podul Minciunilor)...
si logic ar fi si
Zidul de Circumferinta care trecea prin curtile de pe str.Avram Iancu (Reispergasse) paralel cu strada, pe partea stanga a strazii cum mergi catre gara (urme numeroase, zid 1,5 m. latime)...acest zid este de fapt
prelungirea fireasca a celui din dreptul Bisericii Catolice, imbinarea lor facandu-se la
Turnul Sfatului,
dar...numai portiunea care desparte strada Avram Iancu de Piata Mica, aici pe aceasta latura a Pietii Mici..pe latura cealalta, catre Podul Minciunilor, avem in spatele Casei Artelor, in curtile caselor de la Nr. 22, deci
Casa Haupt., numita de unii istorici neavizati Sala Fresca, deci in curtile din spate, portiuni clare de zid din Centura a II.-a care despart curtile de curtile care dau in hang catre Orasul de Jos pe Strada Ocnei (cu intrari de pe Ocnei).. Pe unele grafici incepand cu
1666 (Tröster) portiunea de zid chiar langa Turnul Sfatului nu mai apare...Turnul este liber in toate laturile...pe o latura apara insa mai la distanta tocmai Prima
Casa a Consiliului cu turnulet (Crama Sibiana acum).Presupun ca poate au copiat toti perspectiva falsa a lui Tröster, realizata dupa memorie (era in Germania cand a publicat cartea cu Dacia cea Veche si Noua, 1666 in limba germana)...
Dar pe grafica de aici, 1600 apare Casa Sfatului lipita cumva de Turnul Sfatului.O consider un fel de perspectiva reala, dar care da nastere la dubii..de aici distantarea falsa in perspectiva Planselor tarzii......Partea cealalta, catre dubioasa actuala crasma La Turn era intr-adevar libera...
Si Turnul Sfatului a avut pana prin anii 30' sec.XX. numai un tunel...al doilea s-a straüuns in acesti ani 30'...
Aceste nuclee imprejmuite cu zid s-au unificat si au devenit asa-zisele centuri....
Mda, sa nu uitam
Wart(en)-Burg, sau Warten-Berg, deci un Turn-de-Observatie si Aparare cam catre
Villa Humberti/Hammersdorf/Erzsebethegy/ Gusterita...
Celelalte secole sunt deja relativ bine documentate....
PS. Daca tinem cont ca la Stolzenburg (Slimnic) s-au descoperit monede de pe la 1130-1160 ne putem pune intrebarea ce s-a intamplat in acel timp in Cibinium...Si Rotonda este de datat cam tot aici...
PPS.Nu stiu ce este cu
Turnul dinspre Großer Ring (Piata Mare) catre Heltauer-Gasse (Corso, N.Balcescu), chiar in colt, cam pe unde se afla casa aceea cu balcon-festiv....Nu stiu cand a fost construit....Era deci inchiderea sau Poarta dinspre Piata Mare (tunel sub turn!) catre Corso...Apare pe gravura cu Harteneck 1703 Piata Mare, aici la Sibiul Vechi Poze....
Inchiderea pe partea cealalta era transversal pe str.actuala Magheru, cam intre Liceul G.Lazar si Forumul German (Casa Lutsch), zid sub drum...
Si, prin curtile de pe Str. Avram Iancu, cele de pe mana stanga cum mergi catre gara, trece un zid de circumferinta, paralel cu strada, de 1,5 m. latime... Datarile arheologiei...incep sa dau cu ele de pamant....
Tot nelamurita este situatia de la piata
Dragoner, incrucisare foarte importanta de drumuri (extra muros) pe unde venea sarea de la Salzburg (Ocna Sibiului) pe Drumul Ocnei (Burger-Gasse), cotea spre stanga pe Elisabeth-Gasse (9 Mai), apoi dadea cotul pe dreapta pe Salz-Gasse (Strada Sarii, Str.Constitutiei) apoi inca odata la dreapta si urca pe strada Garii (Magheru) catre
Turnul-de-Sare (Salz-Turm) sub el o
Poarta (amandoua
daramate:17.07.1890) care inchidea drumul intre Biserica actuala Ursuline si Strada Felinarului...(alte variante nu erau posibile:sarea era grea si celelalte variante de drum erau fie in panta prea abrupta, fie pe la actuala Gara, mlastina...Si de aici sarea pleca cel mai usor mai departe)....
Deci la
Dragoner trebuie sa fi fost ceva inca de pe la inceputuri, post de paza, turn?....de cand? Avem
Hanul La Mielul Alb (Zum Weißen Lamm), insa constructia ramasa este databila ceva mai tarziu (poate a fost ceva si mai inainte?)....
Este clar ca fiecare institutie, fie biserica, fie ordin calugaresc, fie Comite al Orasului, fie Comite al Provinciei (pana la 1224 separati), fie Praepositura, fie cetateni si-au construit separat si independent portiunea atribuita...ceea ce presupune si existenta unor lucrari de constructie paralele, uneori independente intre ele si chiar la distante mai mari,(dar cu plan integrational ab initio!!!) care vor fi unite pe urma foarte armonios in asa-zisele centuri-de ziduri..Nu aveti decat sa priviti pe plan nucleele in forma de burguri rotunjite acum incadrate de actualele strazi...luati ca exemplu insula dintre Sporer-Gasse (Str. Magheru) si Reisper-Gasse (Str.Avram Iancu)..dar exemplele sunt numeroase, priviti mai atent fiecare circumferinta mai rotunjita...parca sunt mai multe burguri inauntrul BURGULUI....
Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland[b][/b