51.Paftaua de la Curtea de Arges -10 lei aurhttp://romaniancoins.org/ro10lei11_paftaua_curtea_arges.htmlNu mica mi-a fost mirarea si bucuria de fapt, cand am descoperit in textul descriptiv al acestei monede numai lucruri scrise si afirmate de mine, aici pe forum, deci in acest posting..
Lucrurile au mai fost o data sucite si rasucite blog-ul Prof. Univ. Dr
.Ovidiu Pecican, care tot cauta explicatii, si caruia ii trimisesem LINK si care a postat acolo ce a inteles dansul, apoi la comments am mai adus explicatii si oarece corecturi.
Aici copy-paste textul explicativ in care subliniez ce-mi apartine ca descoperire..sa nu se uite.
____________________________________________________
10 lei aur 2011 - paftaua de la Curtea de ArgeşDespre paftaua de la Curtea de Argeş
Biserica domnească cu hramul Sfîntului Nicolae din Curtea de Argeş este foarte veche, fiind datată în jurul anului 1352. După obicei, este ridicată peste o biserică şi mai veche. Apare reprezentată şi pe moneda de argint de 10 lei din 2009 dedicată împlinirii a 650 de ani de la întemeierea mitropoliei Ţării Româneşti. În anii 1920-1921 Virgil N. Drăghiceanu a desfăşurat săpături în biserică, sub egida Comisiei Monumentelor Istorice, descoperind mai multe morminte princiare.
Paftaua are un pic peste 269 de grame, 110 milimetri înălţime şi 182 milimetri lăţime. În părţile laterale are două turnuri hexagonale de aur, iar în centru turnul porţii unei cetăţi. În părţile laterale ale porţii sînt construcţii ce au cîte un balcon în care se află un bărbat şi o femeie. O lebădă cu cap de femeie se află plasată pe o placă albastră, emailată.
Imediat sub acoperişul turnului central se află două semne trilobate - interpretate ca trei frunze de nufăr. Acestea se aseamănă extraordinar cu un element trilobat prezent în unele sigilii de secol XIV ale Sibiului - aşa că se impune ipoteza că paftaua a fost manufacturată la Sibiu (Hermannstadt, în germană).
Personajul masculin este considerat Ludovic d'Anjou, rege al Ungariei (1342 - 1382) şi al Poloniei (1370 - 1382). Personajul feminin este interpretat ca reprezentînd-o pe Elisabeta Kotromanic, a doua soţie a regelui Ludovic, fiică a banului Bosniei şi descendentă dintr-un rege al Poloniei. Lebăda cu cap de om ar fi însemnul heraldic al reginei.
Cetatea de pe pafta a fost identificată cu cetatea Vişegrad, capitală a regatului maghiar în secolul al XIV-lea - numită în germană Plintenburg. Stema oraşului seamănă foarte bine cu imaginea paftalei de la Curtea de Argeş. Oraşul Vişegrad există şi azi, fiind situat pe Dunăre, la vreo 40 de kilometri în amonte de Budapesta.
Cui a aparţinut paftaua? Cine a fost îngropat cu acest splendid obiect de podoabă? E destul de probabil ca paftaua să fi fost comandată de regele Ludovic cel Mare şi oferită cadou lui Vladislav Vlaicu - posibil cu ocazia unui jurămînt de vasalitate. Constantin C. Giurescu (Istoria românilor, vol. 2) arată că tradiţia afirmă că Basarab Întemeietorul şi fiul său Nicolae Alexandru au fost îngropaţi la Cîmpulung, şi că bogatul mormînt din biserica domnească de la Curtea de Argeş aparţine unuia din urmaşii acestora. Giurescu opinează că mormîntul ar putea fi cel al lui Radu I, pe baza argumentului că acest voievod este primul în pomelnicul bisericii.2xKLICKDaca nu credeti in prioritatea stirii de pe
SIBIUL.ro, verificati cand a fost deschis acest thread posting
1.Posted: 27.01.2008 20:59 O alta linie, cum am spus, prin blog-ul Prof. dr. Univ.
Ovidiu Pecican,
Ovidiu Pecican's Blog inclusiv comments, care mentioneaza izvoarele, deci
http://www.sibiul.roPovestea a inceput aici printr-un comment la topic, topic in continuarea incercarilor insistente si reptate ale Domniei Sale de reconstituire si adancire a problematicii, este omul care s-a apropiat cel mai mult de esnta problemei, numai ca obiectul acela de la Capela Ungara din Aachen, denumit tot pafta, este de fapt impreuna cu celelalte doua mai mici, un ornament-coperta-de-carte, si mutrisoara aceea
ornamental-rotunjita in medalionul cenusiu prezentat este tot Elisabetha Kotromanics, sotia lui Ludovicus:
21.03.2010Un artefact medieval inca misterios: Paftaua de la Argeshttp://ovidiupecican.wordpress.com/2010/03/21/un-artefact-medieval-inca-misterios-paftaua-de-la-arges/unde
comments 3-4 se refera la pagina
http://www.sibiul.ro si ce se afla pe ea (Copy-paste):
On 18 mai 2010 at 11:26 pm Georg Schoenpflug von Gambsenberg said:
Mda..daca nu cititi http://www.sibiul.ro /forum/ Sibiul vechi..
unde s-a scris despre asta de vre-o doi anisori..Am informat si wiki.ro, dar au sters chestiunea…
paftaua e facuta in Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu..are sigla.
La comanda lui Nagy Lajos Kiraly..
Blazonul de acolo este al sotiei lui, Kotromanics Erzsi…prin filiera LITUANO-poloneza..
Mutra ei e clar acolo ..comparati cu Scrinul Simeon de la Zara..
Cavalerul si Domnita sunt Lajos si Erzsi..de doua ori inca..
Lucratura..descrierea de muzeu..puteti sa dati cu ea de pamant..NU e numai turnata..e si ciocanita, nituita, decupata, slefuita cu pila..deci procedeu COMPLEX…
Deci cititi la Sibiul. ro forum..Sibiul Vechi..Concurs..nu mai stiu cum…
Georg Schoenpflug von GambsenbergRăspunde
_________________________________________
On 19 mai 2010 at 10:56 am ovidiupecican said:
Stimate Domnule Georg Schoenpflug von Gambsenberg,
Vă mulţumesc mult pentru preţioasa trimitere şi precizare. Într-adevăr, ignoram atât contribuţia – păcat că aţi îngropat-o” pe un forum, fără a-i da forma sintetică a unui articol sau a unui studiu -, cât şi stadiul elucidărilor la care aţi ajuns. Voi reveni pe blog cu completările necesare. În acelaşi timp, însă, vă invit cu drag să îmi trimiteţi chiar dvs., dacă aveţi timp şi plăcerea de a face acest lucru, un text pe această temă însoţit de necesarele ilustraţii şi link-uri pentru a-l posta aici. M-aş bucura să acceptaţi invitaţia mea. Cu respect,
O.P.
Răspunde___________________________________________________
Apoi dupa ce a citit pe
http://www.sibiul.ro acest thread de aici (pana la data de atunci 2010 si inca) cu pozele prin LINK dinspre
http://www.sigismundus.huapare pe blogul Ovidiu Pecican sinteza:
Din nou despre Paftaua de la Arges http://ovidiupecican.wordpress.com/2010/05/19/din-nou-despre-paftaua-de-la%c2%a0arges/trackback/unde apare jos si
comment al meu, in care rectific anumite lucruri nu tocmai bine intelese:
On 31 mai 2010 at 2:40 pm Georg Schoenpflug von Gambsenberg said:
MDA..si da..si nu…
Acolo la Sibiul Vechi/Rebus-Labirint-Istoric Pentru Oricine
deci
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2460
NU STIAM de la inceput..a fost o descoperire din mers…
Am schiopatat si gresit mult, apoi rectificat..inca nu tot, clar.
NU l-am introdus pe mesterul aurar Kunz de la 1346 drept autor al acestei paftale…ci numai ca EXEMPLU paradigmatic..avem mesteri aurari..si au si nume..
Sigla mesterilor aurari este de fapt sigla Provinciae Cibiniensis din mijlocul NOII steme oferite Provinciae de catre Ludovicus Rex Hungariae, care a fost de cateva ori prin Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu…dar oarece mai tarziu..cca. 1370…probabil ca atunci Kunz era oale-si-ulcele deja.
Aceasta sigla a PROVINCIAE se punea dupa ce se verifica de catre Patronul Breslei Aurarilor continutul de aur..se facea prin zgarietura pe DOSUL piesei (acum acoperita idiot de eticheta lipita a Muzeului!)..daca n-ar fi aceasta eticheta cred ca s-ar putea vedea zgarietura de proba..de multe ori in zig-zag…
Interesant este faptul ca aceasta operatie se facea atat de TIMPURIU pe acolo…comparati si cu similara verificare in Europa Apuseana..
Blazonul Elisabethae Kotromanics il preia regele Ludovicus de la ea, a lui sotie..
Era obiceiul, in cazul in care perechea regala sau nobiliara nu avea ca urmasi baieti, ci numai fete, TATAL, seniorul, sa preia EL blazonul sotiei..care era dat mai departe apoi fetelor…
Tarziu mi-am amintit asta..nu-mi explicam de ce Ludovicus Rex Hungariae are acest blazon, atat la Capela Ungara de la Aachen, cat si pe mormantul lui…blazon care apare apoi conferit de el Orasului Bistritz/Besztercze/Bistrita…dar acolo CIOCUL este transformat (intentionat?) incat pasarea nu mai este o lebada, ci un strut, impreuna cu scutul Anjou+Hungaria…
Avem multe portrete de ale lui, la diferite varste..se schimba mereu moneda si chipul lui era actualizat mereu…
Cam asa…
Mda..Palatul Visegrad..este de fapt o reprezentare realista, dar hieratizata si perpetuata cateva secole..ca tipic-pentru-palat. Avem cahle cu aceste reprezentari..aici e SIGILIUL Orasului Visegrad/Plintenburg.
Cam atat
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Răspunde________________________________________________________
Apoi de pe
blogul Ovidiu Pecican este preluata stirea cu darea corecta a sursei POZEI
http://www.sibiul.ro pe Blogul
Romanian History of Culture Foundation of Valachia,
Terra Romanorum, Tara Romaneasca acolo sub poza gasiti link-ul spre topicul cu pozele disparute:
Picture at: http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?p=15057 verificati, de fapt trimite la pozele pe care eu le-am dat ca
LINK de pe disparuta pagina
http://www.sigismundus.hu si care acum nu mai apar aici, noroc ca am salvat o parte din ele:
http://romanianhistoryandculture.webs.com/foundationofvalachia.htmDeci aceasta pagina sibiul.ro indeplineste oarece rol in stiinta si cultura european-transilvaneana.Georg Schoenpflug von Gambsenberg