Bastionul Soldisch si Zona Soldisch in Hermannstadt/Sibiu
Posted: 04.03.2008 14:31
1.
Bastionul Soldisch si Zona Soldisch in Hermannstadt/Sibiu
completare aici si cu poze la:
Asta Nu: Dusmanii Istoriei Orasului .Moara de sub Soldisch Daramata:
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2610
text-de-baza Copyright@chisi (cu alt titlu)
dau intai link-ul ( comentariile si completarile incep jos la comentarii, urmariti de la nr.1):
http://www.tribuna.ro/index.php?id=368n ... &tx_ttnews[tt_news]=18050&tx_ttnews[backPid]=368
Johann Tröster: Das Alt- und Neue-Teutsche Dacia, Nürnberg, 1666:
...Plimbandu-te numai pe acest drum intre iazurile mari in sus, se vad la stanga turnuri tari de tot, precum Turnul Fierarilor (Schmidt-Thurn), Turnul Dogarilor (Binder-Thurn) si Turnul Aurarilor (Goldschmidt-Thurn).
Tot aici curge mai sus-amintitul Brat-al-Cibinului inauntru in Oras. Deasupra acestui turn incepe acel deal de sus al Orasului de Sus , pe care se afla un Bastion extrem de gros, rotund si inalt din caramida construit, care se vede de peste tot si departe. Acest Bastion are ziduri atat de groase incat se pot adaposti inauntru de ploaie cinci baieti, cum mi s-a intamplat mie insumi adesea. De la acest Bastion rotund pana la Poarta Cisnadiei (Heltauer-Thor) tot Zidul Orasului este un Bastion, lung de un Stadium sau O-Goana-de-Cal si se numeste Suldesch (Der Suldesch) astfel construit mai intai sub Principele Bethlen Gabor incat intre Zidurile-de-Centura sunt cuprinse doua Iazuri mari: Pe (latura de) afara insa doua iazuri mari de acelasi fel, abia patru pasi departate de ziduri, care se intind astfel pana la Poarta (a Cisnadiei, n.n.)....
Siebenbürger Zeitung (Ziarul de Transilvania) 1784:
Poarta Cisnadiei(Heltauer-Tor), in partea de sud a Orasului de Sus, care isi are numele de la Targul Cisnadie(Markt Heltau) este solid construita. Din amandoua laturile o apara Bastioane tari. Pe dreapta anume Soldisch, care de la Poarta pana la capatul lui cel mai indepartat masoara o distanta de aproximativ 800 Pasi si era prevazut pe vremuri pe dinauntru si pe dinafara cu iazuri mari si cu iazuri-retinatoare-de-noroi (Schlammhalter= Retinatoare-de-Noroi..pentru decantarea apei de baut...n.n.). Acum cel exterior este aproape complet desecat pana la un canal mic si in locul lui au aparut gradini; cel interior insa curge inca, desi de cele mai multe ori umplut si devenit pajiste.
Din Stema pe care o poarta acest Bastion pe latura de afara trebuie sa se inteleaga ca ar fi fost construit abia sub Domnia Principelui Gabriel Bethlen ,deci in anii 1613 pana in 1629.
Pe acest (Bastion) Soldisch inauntru pe val(ul de pamant) se afla o Magazie de Artilerie foarte mare si una mai mica din simple barne construita, la care se gaseste spre siguranta o Casa-de-Garda Militara.
Chiar aici se afla cu cativa ani in urma la o cadere-de-apa venind din numitul-iaz-de-decantare-si-limpezire un Joagar care insa nu prea afost folosit si astfel s-a degradat singur. Acum vreo trei ani (1781, n.n.) s-a adus pe socoteala Orasului o Piua de argasitorie-de-piei-albe (banuiesc ca miel si oaie, n.n.)care este mult mai de folos.
De pe acest Bastion (Soldisch, n.n.) ai cea mai placuta priveliste inspre numita Citadela si Orasul-Josefin si cel mai curat aer dinspre Padurea Dumbrava....
10.CZEKELIUS (continuare la 9. in link..serverul Tribuna nu mai accepta comment. lungi):
CERBI SI TUNURI
Ruina artificiala a lui Michael von Brukenthal. Gradina Bastionului ca Parc Public
Bastionul Soldisch a fost de fapt conceput pentru razboi, totusi a devenit in vremuri pasnice o scena de evenimente romantice, pe care s-a modificat si daramat-(re)construit potrivit gustului si Spiritului Vremii.
Astfel in sec.XVIII un personaj inalt-situat si temut in genere, al carui nume din pacate nu este mentionat in documente, (deci acest personaj) tinea in Soldisch (zona,n.n.) cerbi, care, spre supararea Locuitorilor Orasului, distrugeau gradinile-de-pomi-fructiferi si distrugeau chiar zidaria Intariturii-Orasului.
In chiar incinta Bastionului Soldisch si-a amenajat Comes Michael von Brukenthal o Gradina dupa gustul sentimental-accentuat al vremii de atunci, cu o Cadere-de-Apa si Oranjerie, cu o Ruina Artificiala si cu o colina amenajata din bucati-de-stanca. Din Cazematele Bastionului s-a rupt o Hala larga (mare), prin care curgea (de-a lungul) un paraias. La toate festivitatile militare mai mari erau aduse tunuri pe terasa cea mai inalta pentru a trage de acolo obisnuitele salve de salut. In anul 1823 apoi tunurile au fost exilate pe digul care fusese amenajat (de fapt:aufgeschüttet) pe Soldisch inafara Zidurilor Orasului.
In prima jumatate a sec. trecut (XIX) Gradina si-a schimbat de cinci ori proprietarul si a devenit in cele din urma proprietatea fabricantului de pasla si palarii J.G.Bayer, care era cunoscut drept cultivator si negustor de arbori-de-lämâi(e). Mai tarziu a preluat terenul Pensionatul-Brasovean (Kronstädter Pensionsanstalt) si a vandut-o in anul 1869 prin licitatie, dupa ce Magistratul (Consiliul) din Hermannstadt/Sibiu si-a exprimat dorinta de a construi aici o Sala mare pentru Asociatia-Muzicala (Musikverein) sau sa amenajeze un Parc Orasenesc.(deci e vorba de Zona Soldisch). Intr-adevar s-a amenajat Parcul Orasului (acum Astra,n.n.) de catre Asociatia-de-Infrumusetare (a Orasului:Hermannstädter Verschönerungsverein n.n.) la sfarsitul anilor 70' (sec.XIX n.n.) si ceva mai tarziu s-a ridicat si Gesellschafthaus (Casa Societatii) pe terenul actualei (1970?) Case a Armatei. La licitatia Pensionatului Brasovean (Kronstädter Pensionsanstalt) a cumparat Gradina (deci pe Soldisch-Bastion, n.n.) Consilierul-Forestier de atunci Gustav Adolf Conrad. Prin aceasta a revenit aceasta proprietate iarasi in mainile unui Om-de-Specialitate provenind din familia Brukenthal, care a amenajat aici in anii 70' ai secolului trecut (XIX) cea mai frumoasa Gradina din Hermannstadt/Sibiu. De mentionat ar mai fi ca acestui barbat plin de merite ii este de multuimit si pentru Complexul (Anlage) de Case Balneare (Kurhäuser) de pe Paltinis (Hohe Rinne).
Degradarea masiva a Zonei Soldisch si a Bastionului Medieval incepe in anul 1881 cu demolarea Turnului Aurarilor (Goldschmiedturm) (pe Bastionul Soldisch,n.n.) ca si cu inaugurarea doi ani mai tarziu (1883) a Orfelinatului (evanghelic, n.n.) si a Bisericii St. Johannes.(Zona Soldisch, n.n.). La inceputul secolului nostru (1903) au fost daramate Zidurile Orasului de-a lungul Parcului (acum Astra, n.n.), 1927 prin prelucrarea unei prime schite de sistematizare a Orasului este propusa si partial executata o desfiintare nu numai a Suprafetelor Verzi (Zone Verzi) ale acestui teritoriu, ci si a Intariturilor Medievale.
(continuarea da situatia de prin anii 70' sec.XX si propunerile proprii CZEKELIUS de renovare, n.n.:)
Intretinerea si Restaurarea Zonei Soldisch si a Bastionului in curs de ruinare constituie astazi o preocupare importanta a Sectiei de Sistematizare si Arhitectura a Consiliului Popular Municipal. Mai intai este delimitat complexul istoric inca existent. In acest sens, prin modernizarea Europa-Strasse 15 A, s-au executat lucrari la Dealul Morii (Mühlberg=panta Alba Julia in jos, pe dreapta este Moara cu stema Orasului, n.n.) care fac iarasi mai accesibil accesul la Complexul-de-Intarituri. Este prevazuta restaurarea Bastionului in sine si al resturilor de Zid-al-Orasului pana la Biserica St. Johannes. De altfel este posibila o demarcatie stricta intre Leaganul-de-Copii pe terenul Bastionului si Bastion in sine, la care vechea Gradina a Bastionului cu treptele si terasele sale pot fi amenajate ca zone-de-Parc-Public. De dorit ar fi si reconstructia Turnului Semicilindric (Halbschalenturm), a Instalatiei-de-Moara de Ev-Mediu-Tarziu si a Halei care statea odinioara deasupra cazematelor.
Amenajarea de Alei prin toata Zona ar trebui cat se poate de repede initiata: mai ales o legatura intre Hechtgasse (str.Kornhauser)...(str. din Parcul Astra cu Bufetul Lotru (acum Cofetaria?...), care curge de-a lungul caselor dintre Parc si str.Tribunei,...acum?...n.n.) si Aleea Filosofilor, ca si o Promenada pe sub Bastion intre Dealul Morii (Mühlberg) si capatul de jos al Strazii Tribunei (Quergasse) se dovedesc pentru circulatia pietonilor drept foarte necesare. Ocolisurile obligatorii de acum (1970, n.n.)ar putea fi evitate prin aceasta. Concomitent ar putea sa-si gaseasca o utilizare corespunzatoare si Terenul Sportiv Luceafarul functionand drept continuare si Loc-de Joc al Scolii Generale nr. 15.
Cladirea etajata a Casei de Copii sprijinita pe Urechea-de-Fortareata pe Dealul Morii, un Memento al Stilului-de-Constructie aiurea si al sfidarii Protectiei Monumentelor Cladite, va ramane in orice caz...[...] textul este intrerupt in editia tiparita, n-n.).
1.O observatie: deci zidul Cetatii propriu -zis era pe linia de case intre Str. Tribunei si Parcul Astra...S-a construit o Curtina (zid exterior, care leaga iesiturile portilor, urechile-de-bastioane) intre Bastionul Soldisch si Poarta Cisnadiei, care zid (exterior) trecea de-a lungul cladirilor de pe linia Bibliotecii Astra, apoi mai departe, cum am descris in anexa...Intre cele doua ziduri paralele se formeaza un ZWINGER ca si la Str. Harteneck (Cetatii) dar mult mai lat. In Zwinger se adaposteau uneori vitele...Uneori in Zwinger se gasea fie un sant suplimentar cu apa, fie iazuri cu functie multipla (aparare si decantarea-apei-de-baut)... In Zona Soldisch se se gaseau doua iazuri... Un alt Zwinger, dublu, mai avem in Pempfflingergasse (Pasajul Scolii) sus pe zid (terasa Restaurantului Casa Medievala, deasupra Butoiului de Aur) si jos, strada sus-numita de fapt.
2.Se pare intre cca 1970 si 1999 Blazonul Principelui Transilvaniei Bethlen Gabriel (ungureste:Gábor) ([b]Bethlen de Iktár *cca 1580 Ilia (Elienmarkt), + 15.11.1629 Alba Julia(Weßenburg), mentionat inca in CZEKELIUS, a disparut pur si simplu, sau nu este dorita mentionarea lui ...[/b].
este vorba de acest Principe:
http://www.agero-stuttgart.de/Sigle-Agero/Gabriel%20Bethlen1.JPG
sau (prin klick pe imagine mareste mult):
http://bdeg.sopron.hu/~nszasz/bethlengabor.jpg
dar care de fapt ca Principe al Transilvaniei a avut aceasta Stema( blazonul familiei:scutul din mijloc cu cele doua lebede):
http://www.heraldique-europeenne.org/Regions/Europe_Orientale/Blasons/Gabriel_Bethlen.gif
a nu se confunda cu familia Bethlen de Bethlen (Beclean) care avea acest blazon din imensa colectie de blazoane din Biserica Reformata Cluj, fosta Wolff-Gasse (Farkas-utca) (prin klick pe imagine devine mare):
http://www.kolozsvar.ro/Cimerek/images/d974_jpg.jpg
Aici ar fi totusi cazul sa dau inscriptia disparuta impreuna cu Stema Bethlen Gabriel de pe zidul Bastionului Soldisch:
1627:
http://www.heraldique-europeenne.org/Regions/Europe_Orientale/Blasons/Gabriel_Bethlen.gif
PROPVGNACVLVM ISTVD AERE PVBLICO ERECTVM CVRA VIR(ORVM) G(ENE)ROS(ORVM) PRVD(ENTIVM) AC CIRC(VMSPECTORVM) D(OMI)NOR(VM) MICHAELIS LVTSCH CONSVLIS ET KOLOMANNI GOTZMEISTERI IVD(ICIS) REG(II) AN(N)O M. DC. XXII. INCEPTVM. FINITVM EST IN AN(N)O M. DC. XXVII.
Acest Bastion ridicat din bani publici prin grija Barbatilor de Nastere Aleasa, prudentilor si circumspectilor Domni, Michael Lutsch Primar si Kolomann Gotzmeister Judecator Regal, a fost inceput in anul 1622 si terminat in anul 1627.
(dupa:Seivert, Johann, (in:) Albu, Ioan: Inschriften der Stadt Hermannstadt aus dem Mittelalter und der frühen Neuzeit,hora Verlag Hermannstadt. Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde Heidelberg,2002, Inschrift 148...anno 1627
in orice caz nici Julianna Fabritius-Dancu (Spaziergang durch Alt-Hermannstadt) nu-l mai mentioneaza (1983 atunci poate politic motivat), dar nu apare nici 1999 in lucrarea din care dau complet secventa de mai jos...
Ioan Bucur:Bastionul Soldisch Str. Bastionului nr.6 1622-1627 (in:) Machat, Christoph (Editor), Avram, Alexandru/Bucur Ioan (autori),Denkmaltopographie Siebenbürgen 5.1.1. Stadt Hermannstadt. Die Altstadt /Topografia monumentelor din Transilvania 5.1.1. Municipiul Sibiu.Centrul Istoric (editie bilingva germ./rom.), 1999, Rheinland-Verlag GmbH Köln/Editura Rheinland Köln, pg.98 (apar si diferentieri voite intre textul german si cel romanesc, de ex. la Liceul Lazar):
Bastionul Soldisch Strada Bastionului nr.6 1622-1627
Este ultimul din seria celor cinci bastioane de tip italian construite dupa mijlocul sec.XVI pentru adaptarea sistemului defensiv la modernizarea tehnicii de asediu prin folosirea pe scara larga a tehnicilor de artilerie. Are forma unei jumatati de inima (pica), cu o portiune dreapta in zona de denivelare naturala spre nord-vest, care se racorda cu zidurile centurii a IV-a si cu resturile rondelului construit in 1552, incluse in noua constructie.Se pastreaza doua nivele de aparare, cu urme de ambrazuri, din care una de la primul nivel inchisa printr-o nisa ampla pastreaza inchiderea pivotanta din lemn. Corpul propriu-zis al bastionului este realizat din zidarie mixta (caramida si bolovani de rau) spre interior, captusita spre exterior cu caramida ingrijit apareiata, cu zidul evazat puternic spre baza si cu un brau decorativ cu sectiune semicirculara la partea superioara. (numai decorativ? sau practic, contra scarilor de asediu?! n.n. G.S.v.G.)
La interior s-au construit trei cladiri, una in sec.XVII si doua in sec.XX. Prima (d+p), in forma de L, initial casa de garda, cu timpanul la fata zidului exterior de dublare a centurii a III.-a, pastreaza ferestre traditionale (sase ochiuri) si ferestre in arc de cerc, subimpartite la demisol. Acoperisul mansardat in doua trepte prezinta lucarne inalte, acoperite in doua ape. La interiorul bastionului se pastreaza amenajarile de teren sub forma de plan inclinat ce permiteau manevrarea pieselor de artilerie spre coronamentul zidului. Pe latura de sud se pastreaza ambrazuri pentru arme de calibru mediu si o usa care permitea circulatia trupelor spre exterior. Zidul bastionului se racorda in unghi drept cu cel de dublare a centurii a III.-a care forma un zwinger, separat de bastion printr-un val de pamant. Pe latura de sud-vest s-a incastrat stema provinciei realizata in basorelief pe o placa de marmura (inc.sec.XX) (subl.noastra G.S.v.G.).la sfarsitul sec.XVIII, comitele sasilor Michael von Brukenthal, (in red.germana:nepotul guvernatorului Samuel von Brukenthal , lipseste in red. romaneasca, n. n. G.S.v.G) a amenajat aici o gradina dupa gustul epocii.
I.(oan) B.(ucur)
(copiat tot textul referitor la..in op.cit.)
Poze:
avem in link-ul central, deci @chisi: articolul-de-baza din Tribuna trei poze excelente...
dar pe serverul din Ungaria cu imens de multe cetati (várak), pe care l-am dat x ori, cu un plan activ al Sibiului, und nu aveti decat sa apasati pe sagetile rosii ca sa se deschida imaginea aveti la Bastionul Soldisch 6(sase) sageti, deci 6 poze:
http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben.htm
si special pentru cei ce nu se pricep, Zona si Bastionul Soldisch in direct de aici, deci cele 6 poze:
1.Zona Soldisch: Curtina (zidul exterior cetatii propriu-zise, asa-zisa a IV.-a centura, deci pe linia Spitalul Luther, Astra, Scoala de Surdo-Mute, St.Johannis, Orfelinat/Sc.15, Luceafarul/Sc.15 strada pana-n Bastionul Soldisch...(aici vazut din curtea Scolii 15, respectiv Liceul Octavian Goga):
http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben115.jpg
toate celelalte 5 sunt numai Bastionul Soldisch propriu-zis:
http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben106.jpg
http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben108.jpg
http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben109.jpg
http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben111.jpg
http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben113.jpg
si aici dau tot ce gasesc pe NET ca imagine semnificativa in legatura cu...:
Stema Cibinium/Hermannstadt pe Moara de sub Bastion, numita Moara Pergel, deci pe Soseaua Alba Julia in jos, pe mana dreapta, vis-á-vis de Parcul Petöfi (de la Moara aceasta se numea dealul Mühlberg/Dealul-Morii, iar strada continuarea Alba Julia spre centru se numea Mühlgasse/Strada Morii, apoi Str. Lenin (cea cu Volksbad/Baia Populara...) potrivit info recente @chisi pe Softpedia-Forum, complet disparuta acum:
http://www.sibiul.ro/forum/download.php?id=2758
Aici avem Bastionul Soldisch cu Stema Orasului Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu ...deasupra ei se afla Stema Principelui de Transilvania, Gabriel (Gábor) Bethlen...acum nu mai este...Poate la Renovarea actualei Steme inlaturata? Act politic?...In orice caz o falsificare si o mutilare a monumentului istoric, ca si a istoriei...:
http://www.viaromania.eu/pictures/attraction/images/2007111700843SVFPQXKD.jpg
deasupra ei? ...n-ar mai fi loc parca...daca la refacerea stemei (nu a Bastionului prin anii 70'?) nu s-a mutat mai sus Stema Hermannstadt? trebuia sa se afle:
http://www.heraldique-europeenne.org/Regions/Europe_Orientale/Blasons/Gabriel_Bethlen.gif
Soldisch- Bastion(sper sa nu fie Haller, autorul nu specifica de unde) (prin klick devine mare):
http://image68.webshots.com/68/8/85/16/2629885160031016036qkQZQC_fs.jpg
Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland
Bastionul Soldisch si Zona Soldisch in Hermannstadt/Sibiu
completare aici si cu poze la:
Asta Nu: Dusmanii Istoriei Orasului .Moara de sub Soldisch Daramata:
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2610
text-de-baza Copyright@chisi (cu alt titlu)
dau intai link-ul ( comentariile si completarile incep jos la comentarii, urmariti de la nr.1):
http://www.tribuna.ro/index.php?id=368n ... &tx_ttnews[tt_news]=18050&tx_ttnews[backPid]=368
Johann Tröster: Das Alt- und Neue-Teutsche Dacia, Nürnberg, 1666:
...Plimbandu-te numai pe acest drum intre iazurile mari in sus, se vad la stanga turnuri tari de tot, precum Turnul Fierarilor (Schmidt-Thurn), Turnul Dogarilor (Binder-Thurn) si Turnul Aurarilor (Goldschmidt-Thurn).
Tot aici curge mai sus-amintitul Brat-al-Cibinului inauntru in Oras. Deasupra acestui turn incepe acel deal de sus al Orasului de Sus , pe care se afla un Bastion extrem de gros, rotund si inalt din caramida construit, care se vede de peste tot si departe. Acest Bastion are ziduri atat de groase incat se pot adaposti inauntru de ploaie cinci baieti, cum mi s-a intamplat mie insumi adesea. De la acest Bastion rotund pana la Poarta Cisnadiei (Heltauer-Thor) tot Zidul Orasului este un Bastion, lung de un Stadium sau O-Goana-de-Cal si se numeste Suldesch (Der Suldesch) astfel construit mai intai sub Principele Bethlen Gabor incat intre Zidurile-de-Centura sunt cuprinse doua Iazuri mari: Pe (latura de) afara insa doua iazuri mari de acelasi fel, abia patru pasi departate de ziduri, care se intind astfel pana la Poarta (a Cisnadiei, n.n.)....
Siebenbürger Zeitung (Ziarul de Transilvania) 1784:
Poarta Cisnadiei(Heltauer-Tor), in partea de sud a Orasului de Sus, care isi are numele de la Targul Cisnadie(Markt Heltau) este solid construita. Din amandoua laturile o apara Bastioane tari. Pe dreapta anume Soldisch, care de la Poarta pana la capatul lui cel mai indepartat masoara o distanta de aproximativ 800 Pasi si era prevazut pe vremuri pe dinauntru si pe dinafara cu iazuri mari si cu iazuri-retinatoare-de-noroi (Schlammhalter= Retinatoare-de-Noroi..pentru decantarea apei de baut...n.n.). Acum cel exterior este aproape complet desecat pana la un canal mic si in locul lui au aparut gradini; cel interior insa curge inca, desi de cele mai multe ori umplut si devenit pajiste.
Din Stema pe care o poarta acest Bastion pe latura de afara trebuie sa se inteleaga ca ar fi fost construit abia sub Domnia Principelui Gabriel Bethlen ,deci in anii 1613 pana in 1629.
Pe acest (Bastion) Soldisch inauntru pe val(ul de pamant) se afla o Magazie de Artilerie foarte mare si una mai mica din simple barne construita, la care se gaseste spre siguranta o Casa-de-Garda Militara.
Chiar aici se afla cu cativa ani in urma la o cadere-de-apa venind din numitul-iaz-de-decantare-si-limpezire un Joagar care insa nu prea afost folosit si astfel s-a degradat singur. Acum vreo trei ani (1781, n.n.) s-a adus pe socoteala Orasului o Piua de argasitorie-de-piei-albe (banuiesc ca miel si oaie, n.n.)care este mult mai de folos.
De pe acest Bastion (Soldisch, n.n.) ai cea mai placuta priveliste inspre numita Citadela si Orasul-Josefin si cel mai curat aer dinspre Padurea Dumbrava....
10.CZEKELIUS (continuare la 9. in link..serverul Tribuna nu mai accepta comment. lungi):
CERBI SI TUNURI
Ruina artificiala a lui Michael von Brukenthal. Gradina Bastionului ca Parc Public
Bastionul Soldisch a fost de fapt conceput pentru razboi, totusi a devenit in vremuri pasnice o scena de evenimente romantice, pe care s-a modificat si daramat-(re)construit potrivit gustului si Spiritului Vremii.
Astfel in sec.XVIII un personaj inalt-situat si temut in genere, al carui nume din pacate nu este mentionat in documente, (deci acest personaj) tinea in Soldisch (zona,n.n.) cerbi, care, spre supararea Locuitorilor Orasului, distrugeau gradinile-de-pomi-fructiferi si distrugeau chiar zidaria Intariturii-Orasului.
In chiar incinta Bastionului Soldisch si-a amenajat Comes Michael von Brukenthal o Gradina dupa gustul sentimental-accentuat al vremii de atunci, cu o Cadere-de-Apa si Oranjerie, cu o Ruina Artificiala si cu o colina amenajata din bucati-de-stanca. Din Cazematele Bastionului s-a rupt o Hala larga (mare), prin care curgea (de-a lungul) un paraias. La toate festivitatile militare mai mari erau aduse tunuri pe terasa cea mai inalta pentru a trage de acolo obisnuitele salve de salut. In anul 1823 apoi tunurile au fost exilate pe digul care fusese amenajat (de fapt:aufgeschüttet) pe Soldisch inafara Zidurilor Orasului.
In prima jumatate a sec. trecut (XIX) Gradina si-a schimbat de cinci ori proprietarul si a devenit in cele din urma proprietatea fabricantului de pasla si palarii J.G.Bayer, care era cunoscut drept cultivator si negustor de arbori-de-lämâi(e). Mai tarziu a preluat terenul Pensionatul-Brasovean (Kronstädter Pensionsanstalt) si a vandut-o in anul 1869 prin licitatie, dupa ce Magistratul (Consiliul) din Hermannstadt/Sibiu si-a exprimat dorinta de a construi aici o Sala mare pentru Asociatia-Muzicala (Musikverein) sau sa amenajeze un Parc Orasenesc.(deci e vorba de Zona Soldisch). Intr-adevar s-a amenajat Parcul Orasului (acum Astra,n.n.) de catre Asociatia-de-Infrumusetare (a Orasului:Hermannstädter Verschönerungsverein n.n.) la sfarsitul anilor 70' (sec.XIX n.n.) si ceva mai tarziu s-a ridicat si Gesellschafthaus (Casa Societatii) pe terenul actualei (1970?) Case a Armatei. La licitatia Pensionatului Brasovean (Kronstädter Pensionsanstalt) a cumparat Gradina (deci pe Soldisch-Bastion, n.n.) Consilierul-Forestier de atunci Gustav Adolf Conrad. Prin aceasta a revenit aceasta proprietate iarasi in mainile unui Om-de-Specialitate provenind din familia Brukenthal, care a amenajat aici in anii 70' ai secolului trecut (XIX) cea mai frumoasa Gradina din Hermannstadt/Sibiu. De mentionat ar mai fi ca acestui barbat plin de merite ii este de multuimit si pentru Complexul (Anlage) de Case Balneare (Kurhäuser) de pe Paltinis (Hohe Rinne).
Degradarea masiva a Zonei Soldisch si a Bastionului Medieval incepe in anul 1881 cu demolarea Turnului Aurarilor (Goldschmiedturm) (pe Bastionul Soldisch,n.n.) ca si cu inaugurarea doi ani mai tarziu (1883) a Orfelinatului (evanghelic, n.n.) si a Bisericii St. Johannes.(Zona Soldisch, n.n.). La inceputul secolului nostru (1903) au fost daramate Zidurile Orasului de-a lungul Parcului (acum Astra, n.n.), 1927 prin prelucrarea unei prime schite de sistematizare a Orasului este propusa si partial executata o desfiintare nu numai a Suprafetelor Verzi (Zone Verzi) ale acestui teritoriu, ci si a Intariturilor Medievale.
(continuarea da situatia de prin anii 70' sec.XX si propunerile proprii CZEKELIUS de renovare, n.n.:)
Intretinerea si Restaurarea Zonei Soldisch si a Bastionului in curs de ruinare constituie astazi o preocupare importanta a Sectiei de Sistematizare si Arhitectura a Consiliului Popular Municipal. Mai intai este delimitat complexul istoric inca existent. In acest sens, prin modernizarea Europa-Strasse 15 A, s-au executat lucrari la Dealul Morii (Mühlberg=panta Alba Julia in jos, pe dreapta este Moara cu stema Orasului, n.n.) care fac iarasi mai accesibil accesul la Complexul-de-Intarituri. Este prevazuta restaurarea Bastionului in sine si al resturilor de Zid-al-Orasului pana la Biserica St. Johannes. De altfel este posibila o demarcatie stricta intre Leaganul-de-Copii pe terenul Bastionului si Bastion in sine, la care vechea Gradina a Bastionului cu treptele si terasele sale pot fi amenajate ca zone-de-Parc-Public. De dorit ar fi si reconstructia Turnului Semicilindric (Halbschalenturm), a Instalatiei-de-Moara de Ev-Mediu-Tarziu si a Halei care statea odinioara deasupra cazematelor.
Amenajarea de Alei prin toata Zona ar trebui cat se poate de repede initiata: mai ales o legatura intre Hechtgasse (str.Kornhauser)...(str. din Parcul Astra cu Bufetul Lotru (acum Cofetaria?...), care curge de-a lungul caselor dintre Parc si str.Tribunei,...acum?...n.n.) si Aleea Filosofilor, ca si o Promenada pe sub Bastion intre Dealul Morii (Mühlberg) si capatul de jos al Strazii Tribunei (Quergasse) se dovedesc pentru circulatia pietonilor drept foarte necesare. Ocolisurile obligatorii de acum (1970, n.n.)ar putea fi evitate prin aceasta. Concomitent ar putea sa-si gaseasca o utilizare corespunzatoare si Terenul Sportiv Luceafarul functionand drept continuare si Loc-de Joc al Scolii Generale nr. 15.
Cladirea etajata a Casei de Copii sprijinita pe Urechea-de-Fortareata pe Dealul Morii, un Memento al Stilului-de-Constructie aiurea si al sfidarii Protectiei Monumentelor Cladite, va ramane in orice caz...[...] textul este intrerupt in editia tiparita, n-n.).
1.O observatie: deci zidul Cetatii propriu -zis era pe linia de case intre Str. Tribunei si Parcul Astra...S-a construit o Curtina (zid exterior, care leaga iesiturile portilor, urechile-de-bastioane) intre Bastionul Soldisch si Poarta Cisnadiei, care zid (exterior) trecea de-a lungul cladirilor de pe linia Bibliotecii Astra, apoi mai departe, cum am descris in anexa...Intre cele doua ziduri paralele se formeaza un ZWINGER ca si la Str. Harteneck (Cetatii) dar mult mai lat. In Zwinger se adaposteau uneori vitele...Uneori in Zwinger se gasea fie un sant suplimentar cu apa, fie iazuri cu functie multipla (aparare si decantarea-apei-de-baut)... In Zona Soldisch se se gaseau doua iazuri... Un alt Zwinger, dublu, mai avem in Pempfflingergasse (Pasajul Scolii) sus pe zid (terasa Restaurantului Casa Medievala, deasupra Butoiului de Aur) si jos, strada sus-numita de fapt.
2.Se pare intre cca 1970 si 1999 Blazonul Principelui Transilvaniei Bethlen Gabriel (ungureste:Gábor) ([b]Bethlen de Iktár *cca 1580 Ilia (Elienmarkt), + 15.11.1629 Alba Julia(Weßenburg), mentionat inca in CZEKELIUS, a disparut pur si simplu, sau nu este dorita mentionarea lui ...[/b].
este vorba de acest Principe:
http://www.agero-stuttgart.de/Sigle-Agero/Gabriel%20Bethlen1.JPG
sau (prin klick pe imagine mareste mult):
http://bdeg.sopron.hu/~nszasz/bethlengabor.jpg
dar care de fapt ca Principe al Transilvaniei a avut aceasta Stema( blazonul familiei:scutul din mijloc cu cele doua lebede):
http://www.heraldique-europeenne.org/Regions/Europe_Orientale/Blasons/Gabriel_Bethlen.gif
a nu se confunda cu familia Bethlen de Bethlen (Beclean) care avea acest blazon din imensa colectie de blazoane din Biserica Reformata Cluj, fosta Wolff-Gasse (Farkas-utca) (prin klick pe imagine devine mare):
http://www.kolozsvar.ro/Cimerek/images/d974_jpg.jpg
Aici ar fi totusi cazul sa dau inscriptia disparuta impreuna cu Stema Bethlen Gabriel de pe zidul Bastionului Soldisch:
1627:
http://www.heraldique-europeenne.org/Regions/Europe_Orientale/Blasons/Gabriel_Bethlen.gif
PROPVGNACVLVM ISTVD AERE PVBLICO ERECTVM CVRA VIR(ORVM) G(ENE)ROS(ORVM) PRVD(ENTIVM) AC CIRC(VMSPECTORVM) D(OMI)NOR(VM) MICHAELIS LVTSCH CONSVLIS ET KOLOMANNI GOTZMEISTERI IVD(ICIS) REG(II) AN(N)O M. DC. XXII. INCEPTVM. FINITVM EST IN AN(N)O M. DC. XXVII.
Acest Bastion ridicat din bani publici prin grija Barbatilor de Nastere Aleasa, prudentilor si circumspectilor Domni, Michael Lutsch Primar si Kolomann Gotzmeister Judecator Regal, a fost inceput in anul 1622 si terminat in anul 1627.
(dupa:Seivert, Johann, (in:) Albu, Ioan: Inschriften der Stadt Hermannstadt aus dem Mittelalter und der frühen Neuzeit,hora Verlag Hermannstadt. Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde Heidelberg,2002, Inschrift 148...anno 1627
in orice caz nici Julianna Fabritius-Dancu (Spaziergang durch Alt-Hermannstadt) nu-l mai mentioneaza (1983 atunci poate politic motivat), dar nu apare nici 1999 in lucrarea din care dau complet secventa de mai jos...
Ioan Bucur:Bastionul Soldisch Str. Bastionului nr.6 1622-1627 (in:) Machat, Christoph (Editor), Avram, Alexandru/Bucur Ioan (autori),Denkmaltopographie Siebenbürgen 5.1.1. Stadt Hermannstadt. Die Altstadt /Topografia monumentelor din Transilvania 5.1.1. Municipiul Sibiu.Centrul Istoric (editie bilingva germ./rom.), 1999, Rheinland-Verlag GmbH Köln/Editura Rheinland Köln, pg.98 (apar si diferentieri voite intre textul german si cel romanesc, de ex. la Liceul Lazar):
Bastionul Soldisch Strada Bastionului nr.6 1622-1627
Este ultimul din seria celor cinci bastioane de tip italian construite dupa mijlocul sec.XVI pentru adaptarea sistemului defensiv la modernizarea tehnicii de asediu prin folosirea pe scara larga a tehnicilor de artilerie. Are forma unei jumatati de inima (pica), cu o portiune dreapta in zona de denivelare naturala spre nord-vest, care se racorda cu zidurile centurii a IV-a si cu resturile rondelului construit in 1552, incluse in noua constructie.Se pastreaza doua nivele de aparare, cu urme de ambrazuri, din care una de la primul nivel inchisa printr-o nisa ampla pastreaza inchiderea pivotanta din lemn. Corpul propriu-zis al bastionului este realizat din zidarie mixta (caramida si bolovani de rau) spre interior, captusita spre exterior cu caramida ingrijit apareiata, cu zidul evazat puternic spre baza si cu un brau decorativ cu sectiune semicirculara la partea superioara. (numai decorativ? sau practic, contra scarilor de asediu?! n.n. G.S.v.G.)
La interior s-au construit trei cladiri, una in sec.XVII si doua in sec.XX. Prima (d+p), in forma de L, initial casa de garda, cu timpanul la fata zidului exterior de dublare a centurii a III.-a, pastreaza ferestre traditionale (sase ochiuri) si ferestre in arc de cerc, subimpartite la demisol. Acoperisul mansardat in doua trepte prezinta lucarne inalte, acoperite in doua ape. La interiorul bastionului se pastreaza amenajarile de teren sub forma de plan inclinat ce permiteau manevrarea pieselor de artilerie spre coronamentul zidului. Pe latura de sud se pastreaza ambrazuri pentru arme de calibru mediu si o usa care permitea circulatia trupelor spre exterior. Zidul bastionului se racorda in unghi drept cu cel de dublare a centurii a III.-a care forma un zwinger, separat de bastion printr-un val de pamant. Pe latura de sud-vest s-a incastrat stema provinciei realizata in basorelief pe o placa de marmura (inc.sec.XX) (subl.noastra G.S.v.G.).la sfarsitul sec.XVIII, comitele sasilor Michael von Brukenthal, (in red.germana:nepotul guvernatorului Samuel von Brukenthal , lipseste in red. romaneasca, n. n. G.S.v.G) a amenajat aici o gradina dupa gustul epocii.
I.(oan) B.(ucur)
(copiat tot textul referitor la..in op.cit.)
Poze:
avem in link-ul central, deci @chisi: articolul-de-baza din Tribuna trei poze excelente...
dar pe serverul din Ungaria cu imens de multe cetati (várak), pe care l-am dat x ori, cu un plan activ al Sibiului, und nu aveti decat sa apasati pe sagetile rosii ca sa se deschida imaginea aveti la Bastionul Soldisch 6(sase) sageti, deci 6 poze:
http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben.htm
si special pentru cei ce nu se pricep, Zona si Bastionul Soldisch in direct de aici, deci cele 6 poze:
1.Zona Soldisch: Curtina (zidul exterior cetatii propriu-zise, asa-zisa a IV.-a centura, deci pe linia Spitalul Luther, Astra, Scoala de Surdo-Mute, St.Johannis, Orfelinat/Sc.15, Luceafarul/Sc.15 strada pana-n Bastionul Soldisch...(aici vazut din curtea Scolii 15, respectiv Liceul Octavian Goga):
http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben115.jpg
toate celelalte 5 sunt numai Bastionul Soldisch propriu-zis:
http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben106.jpg
http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben108.jpg
http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben109.jpg
http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben111.jpg
http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben113.jpg
si aici dau tot ce gasesc pe NET ca imagine semnificativa in legatura cu...:
Stema Cibinium/Hermannstadt pe Moara de sub Bastion, numita Moara Pergel, deci pe Soseaua Alba Julia in jos, pe mana dreapta, vis-á-vis de Parcul Petöfi (de la Moara aceasta se numea dealul Mühlberg/Dealul-Morii, iar strada continuarea Alba Julia spre centru se numea Mühlgasse/Strada Morii, apoi Str. Lenin (cea cu Volksbad/Baia Populara...) potrivit info recente @chisi pe Softpedia-Forum, complet disparuta acum:
http://www.sibiul.ro/forum/download.php?id=2758
Aici avem Bastionul Soldisch cu Stema Orasului Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu ...deasupra ei se afla Stema Principelui de Transilvania, Gabriel (Gábor) Bethlen...acum nu mai este...Poate la Renovarea actualei Steme inlaturata? Act politic?...In orice caz o falsificare si o mutilare a monumentului istoric, ca si a istoriei...:
http://www.viaromania.eu/pictures/attraction/images/2007111700843SVFPQXKD.jpg
deasupra ei? ...n-ar mai fi loc parca...daca la refacerea stemei (nu a Bastionului prin anii 70'?) nu s-a mutat mai sus Stema Hermannstadt? trebuia sa se afle:
http://www.heraldique-europeenne.org/Regions/Europe_Orientale/Blasons/Gabriel_Bethlen.gif
Soldisch- Bastion(sper sa nu fie Haller, autorul nu specifica de unde) (prin klick devine mare):
http://image68.webshots.com/68/8/85/16/2629885160031016036qkQZQC_fs.jpg
Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland