Page 1 of 1

Cladiri: Der Priester-Thurn/Turnul Preotilor saec.XII-1898

PostPosted: 25.08.2010 09:07
by Retras la cerere
1.



Der Pfaffen-Thurn/Der Priester-Thurn/Turnul Preotilor saec.XII-1898




poate ar fi bine, inainte de a citi, coborati scurt scurt la anexa cu imagini aici si examinati intai situarea in plan, potrivit reconstituirii arh. Hermann Fabini.(fabini.img_159.Ausschnitt Huetplatz)




Facea parte din asa-zisa Prima Centura de Ziduri. Datarea ar fi sec. XII, catre sfarsit, judecand dupa fundatia cu bolovani-verzui.

Construit initial ca Turn de Aparare si Poarta, dupa ce Zidurile Exterioare s-au extins, a capatat alte functii..si anume:
In el locuiau o parte din preotii apartinand de Praepositura St. Ladislaus, aici poposeau preotii veniti cu treburi din din alte parti, apoi dupa Reforma Lutherana, tot aici locuiau sau poposeau si preotii lutherani si unii scoleri (alti scoleri locuiau la Hospitalul de langa Biserica Azilului.

Aici, in tunelul de sub Turnul Preotilor a fost 1510 ucis Mihnea-Voda la iesirea din Biserica Sta. Maria (atunci catolica, el, refugiatul si OASPETE al REGELUI in ORAS, botezat catolic la noua Biserica St. Cruce a Ordinului Dominican, unde a si fost intai ingropat). Ucis, cum stiti, de catre sarbul Iacsag/Iacsics, venit special pentru aceasta din Transalpina/Valachia. Populatia Orasului l-a linsat literalmente pe Iacsag/Iacsics imediat...dar si asa ar fost oficial pedepsit, fiindca calcase Dreptul Orasului Regal Liber , ucigand OASPETELE REGELUI in acest oras. Si Orasul pedepseste cu Pedeapsa Capitala in virtutea Dreptului-Spadei numit Jus Gladii (4 Turnulete pe Turnul Sfatului, acum nu mai sunt, dar au ramas pe Biserica Evanghelica) pe care-l avea si practica harnic si des al naibii...

Aici il vedem Junius 1898, inainte de daramare..l-au fotografiat sa ne arate ce pierdem..si apoi l-au daramat in Julius 1898.

Avea numeroase picturi la exterior, unele se mai vad partial ....sus de tot. Stemele Regale dovedesc faptul ca, desi aici mai tarziu locuiau preoti, TURNUL nu era de fapt al Bisericii, nici al Orasului, ci de fapt al Regelui.. Praepositura de aici era Praepositura REGALA, exempta..eclesiastic direct sub Vatican, iar lumesc (pamanturi, sate, avere, deci TERITORII) direct sub REGE...BISERICA (Vatican) TURNUL (Rege)..simplu..una langa alta..

Aici s-a infiintat 1838 Societatea Filarmonica numita HERMANIA, aici tineau si repetitiile, mai tarziu mutata pe actuala Str Filarmonicii.Vezi prima poza.

Incerc sa-l dau din mai multe unghiuri...sa se vada tot ce se poate.


Nu exista alta trecere catre Fleischer-Gasse/Macelarilor/Mitropoliei respective catre Circulus Major/Grosser Ring/Piata Mare .
Toata trecerea era blocata de sirul de case dinspre Piata Mica, lovind direct in Turnul Preotilor. Deci prin tunel si Curtea Preotilor dinspre Huet catre Fleischer-Gasse/Macelarilor repective catre Primarie si Pemfflinger-Gasse/Odobescu.
Clar ca trecerea fusese initial Poarta ..dar...de aici, de la scara aceasta catre Turn, nu are cu capela nimic,pe care o vedeti...se venea catre afara, in Curtea Preotilor..cu tot felul de ganguri...si se ajungea la drumul din Zwinger, numit Drumul Preotilor care ocolind Scoala pe dinafara mergea pana la Biserica Azilului.

...un drum clar exista de aici, prin ZWINGER-ul dintre Zidul Exterior al Praepositurae St. Ladislaus (cam latura exterioara a Liceului Bruckenthal (zidul interior era tocmai latura interioara a aceluiasi Liceu) si Zidul din asa-zisa a II-a Centura..care mergea chiar pe mijlocul Strazii Pemfflinger/Odobescu, atingandu-se cu Turnul de langa Vechea Primarie unde paralel cu trecerea de sub acest turn era o ALTA trecere mai mica, chiar locul ocupat de trotoarul din fata Liceului Bruckenthal, apoi luind-o in SUS pe mana stanga ocolea actualul Liceu pe coltul unde sunt scarile ACTUALE (atunci era altfel, ACUMA merg insa IN JOS), apoi preotii si scolerii mergeau pe Zwinger-ul de sus paralel cu Pasajul Scarilor, treceau prin terasele de sus prin TURNUL care era peste Butoiul de Aur, apoi ajungeau la Sagstiege/Scara Joagarului/ cele de langa Butoiul de Aur, numite atunci si Pfaffen-Stiege=Scarile Popilor, treceau pe sub Turnul simetric catre Buss-Winkel/Coltul Pocaintei (catre Weinkeller in jos) si ajungeau in Curtea Bisericii Azilului.
Aici se spovedeau Scolerii si Preotii...aici si locuiau o parte din Scoleri.
de aceea drumul de ocolire pe SUS a Gimnaziului Bruckenthal se mai numea si Schüler-Gasse/Ulita Scolerilor, iar actuala Pasajul Scarilor/Pemfflinger-Gasse se numea si Unter den Schulen/Pe Sub Scoala...
Zwinger-ul de sus era ca un fel de gradina. avea si un paraias care trecea si prin Curtea Popilor, acolo se pare ca exista un sistem de distributie si ramificare a apei...
Parti din acest pasaj special de legatura Turnul Preotilor- Biserica Azilului erau acoperite, analogie Scara de la Sighisoara...

Zidul exterior, pana la brau, Brust-Wehr se numea si Bogenschützen-Mauer, Zidul Arcasilor (si Arbaletierilor, clar). de aceea era scund..sa se poata trage comod cu arcul. Puteti sa va dati seama cel mai bine daca stati pe terasele de deasupra fostului TURN, acum Butoiul de Aur..e un local acolo SUS cu terasele respective, numit parca Crama Medievala.


Retinem de aici ca:
1. Butoiul de Aur este de fapt un TURN modificat
2. SIMETRIC cu Turnul de la Buss-Winkel/Coltul Pocaintei
3. intre ele fiind arcada Portii Exterioare a Centurii a II.-a, dar avand
4. si o Poarta Interioara a centurii a I.-a, cu Turn, actualul Turn cu care incepe de sus Pfaffen-Stiege, /Scara Popilor, =Sag-Stiege/Scara (catre poarta) Joagarului (Piata Cibin).
Intre ele este tocmai ZWINGER-ul DE SUS uneori ingust, alteori mai larg.
Prin acest ZWINGER treceau Preotii si Scolerii catre Biserica Azilului..niciodata direct prin Curtea Bisericii ca acum, fiindca atunci erau numai CIMITIRE (mai tarziu unul singur) si era Pamant Sfintit, pacat sa-l calci in picioare.

Si, sa nu se uite, SE POATE VEDEA CLAR, a doua poza, pe mana stanga lipit de acest Turn-Poarta o perioada locul pe care este asa-zisa Primaria Veche (a III.-a de fapt), deci Casa Altemberger/Lulay/Pemfflinger era EXTRA MUROS, era se pare o CURIE a unor Graevi Ereditari..se pare ca Thobiassy de Heczelsdorff, care mai avusesera o curie (turnul e si acum) si la Cazarma Kempel. Zidul de Incinta al Orasului era pe mana dreapta, se vede rupt proaspat de la scari catre acest Turn Poarta si mergea mai departe in sus pana la Turnul Preotilor.

A doua poza este de fapt Turnul de langa Primaria Veche, sa va dati seama mai bine cum era atunci Drumul Preotilor si Scolerilor pana la Biserica Azilului.

_____________________________________________
Ce ar mai trebui sa observati:

Suntem in anul 1898..Dar avem o lampa electrica..publica..lumineaza piata..Deci Orasul avea curent electric destul..

Si ACEASTA LAMPA dinainte de 1898 mai exista inca prin unele parti ale orasului de jos..parca pe Str. Hurmuzaki sau Ampere, si sigur coltul Movilei cu Str. Targului... si daca nu ma insel, inca pe Scarile Fingerling/Aurarilor, chiar langa lampa aceea atarnata ca o ghilotina de sub arcada, dar in lateral.

____________________________________________________________________


18.05.2010:

Revin , deschizand de fapt problematica esentiala a acestui turn:functiile lui pe etape si epoci .
Aici va trebui sa analizam
1. Pozitia lui initiala, deci inainte de extinderea zonei intra muros catre Primaria Veche., cand isi pierde partial functia initiala de aparare fata de extra muros.

2. Cum e construit initial.
Aici si rezultatele Arheologiei din anii 2005-2007 sunt esentiale, desi arheologii nu au stiut sa valorifice si sa evalueze corect ce au descoperit, fiindca NU CUNOSTEAU deloc ISTORIA ORASULUI, si fiindca, desi au avut pozele in fata, cu planurile vechi, habar nu au avut sa le lege intre ele, dar mai grav..NICI NU S-AU UITAT pe aceste poze AICI date, care pe dos scrise de Carl Albrich AVEAU NOTITE facute pe loc 1898 la daramare,, LAMURIRI, BIBLIOGRAFIE AMANUNTITA, DESCRIEREA PICTURILOR EXTERIOARE, deci a STEMELOR si BLAZOANELOR, care in fotografie, atunci sub soarele liber, fara filtre, NU SE VAD BINE, DAR datorita acestor NOTITE STIM CE REPREZENTAU... NUMAI CA SUNT SCRISE IN GERMANA, GOTICUL DE MANA, si in CRAIOVA, pamantul lor stramosesc, aceasta limba si scrierea ciudata nu s-a predat la scoala.

...dar sapatura CONCRETA si examinarea a ce s-a descoperit , fie si asa ce-au notat dansii, ISTORIC CONTEXTUALIZAT si COMPARAT cu CONSTRUCTIA AICI de FATA ne ajuta imens..(trebuie tinut cont ca de jur-imprejur fusesera constructii adaugite, unele LIPITE de turn, dar acestea ulterior..de ex. tocmai Casa Gulden devenita a II-a Casa a Consiliului.....TOATE pe Zwinger si dincolo, si pe fostul Teritoriu al Praepositurae!

Trebuie vazut ce are si ce nu are acest TURN ca semne concrete ale functiei de APARARE..apoi de LOCUIT...

Nu are de exemplu ambrazuri ptr. arme de foc. de mana..ambrazuri ptr. tunuri..nici atat. deci construit INAINTE de..si cand au aparut armele acestea de foc, functia lui de aparare era depasita..existau deja celelalte centuri de aparare..Turnul era deja complet intra muros..

Ambrazurile ptr. ARC si ARBALETA sunt numai pe partea care bate EXTRA MUROS...e logic, veti spune..dar aceasta este un semn ca s-a pastrat AUTENTIC CONSTRUCTIA INITIALA, cel putin in parte..
Nu are, sau NU MAI ARE?...acele Guss-Löcher, Gaurile-de-Turnat-Smoala-si-Apa-Fierbinte, dar daca ne uitam bine sus, sub streasina, are oarece brau de zidarie care bate inafara..poate au fost acolo oare gauri si canale batand in jos..

Se pare ca initial etajul inferior era ORB, complet inchis. Geamurile au fost facute numai cand a devenit locuinta ptr. preoti. Daca geamurile actuale NU sunt dispuse la fel cu ambrazurile de mai sus, e INDICIU INDIRECT ca jos nu au existat ambrazuri...

3. Ce modificari structive sau aparente s-au adus.

4. Semnele, stemele si blazoanele de pe el, deci picturile murale exterioare de sub streasina acoperisului DATATE si corect contextualizate marcheaza clar SCHIMBURILE de PROPRIETAR, deci de STAPAN, deci de SCHIMBARE de FUNCTIE CONCRETA...

Ferestrele mai ales JOS sunt semnul clar al parasirii functiei de aparare si trecerea la Turn-Locuinta..

Si mai remarcam ceva..desi aproape lipit de Capela, fosta Biserica Praepositurae St. Ladislaus, nu au legatura directa..intrare comuna..n-au nimic una cu alta de fapt...doar iesi din Turn prin Curtea Preotilor..treci PE SUB TURN in Piata Huet si de aici intri in Capela.

ce este de facut...
Copiat si tradus din SEIVERT Istoria Orasului din anii 1860? o avem FREE ONLINE ca LINK aici in Forum/Sibiul Vechi
Examinat SOTERIUS LAT/DE....
Examinat Topographia...Bucur/Avram..desi acolo e mai putin..
Examinat Albu: Inschriften de Stadt Hermannstadt...
Transcris si tradus notitele Carl Albrich 1898 de pe dosul acestor fotografii..
Copiat ce au scris DESPRE SAPATURA, fara sa stie despre ce este vorba, ARHEOLOGII din CRAIOVA experti in scrierea germana si istoria Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu....
Sa nu ma intelegeti gresit..
Daca NU STII despre ce este vorba..macar asa in mare, cand sapi si gasesti numai moloz si eventual o fundatie rectangulara...de unde stii ca nu este o sura ardeleana solida, sau o casa, ci este un DONJON eventual?
DAR avem si notite ale unor preoti care au LOCUIT in acest turn altii care au fost numai prin trecere..si impresiile lor DINAUNTRU ne dau informatii mai mut decat pretioase..

Pe la 1840-1860 turnul era literalmente pe o gramada de moloz si gunoi... ajungea pana aproape de ferestre..si asta este un etaj, ATUNCI s-a sapat si curatat, decapat imens de mult pamant...pana la ce nivel de calcare?
DACA nu se stie ASTA, ARHEOLOGIA, care se bazeaza ESENTIAL pe stratigrafia-comparata, ARE SANSE SA O BUCTEZE CU SUCCES...


Concluzia ar fi...
1.Turnul ESTE NEEXAMINAT MULTIPLU PANA ACUM.
2. MATERIAL BIBLIOGRAFIC EXISTA..TREBUIE PUS IMPREUNA..
3:AICI ar fi CHEIA relatiei ORAS-PRAEPOSITURA...
4.SI CHEIA ptr. ISTORIA TIMPURIE a Primariei Vechi (de fapt a III.-a, dupa Casa Gulden ,aici mentionata)...in Perioada cand era EXTRA MUROS, deci CURIE de GRAEVI EREDITARI (tot Thobiassy de Heczelsdorf, ca si la Cazarma Kempel?)..Aceasta istorie inca neexaminata, ne-ar duce cateva secole mai mult in adancime..

Nu uitati sa faceti KLICK pe imagini..uneori 2xKLICK..sus in coltul din dreapta la fiecare imagine odata desfacuta apare un dreptunghi cu o sageata..Klick pe el o mareste inca o data:















Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Re: Cladiri: Der Priester-Thurn/Turnul Preotilor saec.XII-18

PostPosted: 02.02.2011 00:36
by Retras la cerere
2.

L-am actualizat acum complet aici..
Este foarte important..intrucat a fost initial

Turn de Aparare si Poarta

? intai a Incintei Praepositurae Provinciae Cibiniensis St. Ladislaus infiintate in 1191?
si sigur integrat in Prima Centura de Ziduri.
Deci daca tot cauta cineva dupa porti..n-are decat sa citeasca si aici..nu e vorba numai despre acest turn..si aceasta poarta..


Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Re: Cladiri: Der Priester-Thurn/Turnul Preotilor saec.XII-18

PostPosted: 24.02.2011 03:23
by Retras la cerere
3.

Arheologia cea mai noua:
Dau absolut tot ce am gasit in aceasta carte mare (e diferita de carticica aceleiasi autoare: Piata Huet. O Punte peste timpuri) in doua volume, aici vol I...cu note de subsol cu tot:

Daniela Marcu Istrate: Sibiu.Piata Huet. Monografie arheologica.I. Editura Altip.Alba-Iulia.2007 (au colaborat: Monica Dejan, Maria-Emilia Crângaci-Tiplic, Georgeta ElSusi, Radu Lupescu, Petre Besliu-Munteanu)


pg.39:

V.4.3. Turnul Preotilor

Ruinele Turnului Preotilor au iesit la iveala in timpul decaparilor din primavara anului 2006 pe strada Mitropoliei, in fata portii Colegiului. (Bruckenthal, n.n. G.S.v.G.)
Cum nu am avut ocazia sa facem nici-un fel de sondaje, observatiile noastre se limiteaza la cota decaparii, fiind inregistrata o zidarie din bolovani de cariera de culoare verzuie, amestecati cu bolovani de rau si mici fragmente de caramida. Asa cum se stie deja, fundatiile turnului se prezinta ca doi piloni dreptunghiulari [64] orientati ESE-VNV, celui vestic fiindu-i alipit corul capelei Sfantul Ladislau.
Pilonul vestic observat de noi a fost sectionat pe lungime de santul unei canalizari, probabil pana la talpa fundatiei, iar instalatiile mai recente au ciuntit si ele cate ceva din el. Practic, dimensiunile reale nu pot fi reconstituite, iar contextul stratigrafic este iremediabil distrus. Doar o eventuala sapatura in adancime ar avea sanse sa raspunda daca acestea sunt fundatiile originale ale turnului sau ceea ce vedem este opera unei refaceri tarzii. Forma exterioara a turnului, in elevatie, este cunoscuta din fotografiile facute de Sigerus inainte de demolare, in 1897 [65].

________________________________________________________________________________________________________

64. Cu grosime originala presupusa de noi in jurul a 2,5 m, dupa alti autori 3 m.
65 THALGOTT, pag.66, fig. 83, o fotografie deja celebra.
____________________________________________________________________________________________________________


si gata...finito..

fotografia deja celebra cum zice distinsa Doamna, o dam aici..a avut-o in mana..
Demolarea a avut loc in 1898.. Junius fotografii, Julius-August demolare... tot cu fotografii, sa stim ce-am pierdut...

KLICK pe poza o data, apoi KLICK coltul-dreapta-sus dreptunghiul-cu sageata, sparge ecranul.





dansa spune ca dimensiunile reale nu pot fi reconstituite.
si daca va spun ca se poate masura acest turn pe baza acestei poze si a planului capelei, masurat exact, cu scala Julius-August 1898, tocmai la daramare? Pentru ca avem capela alaturi, ale carei dimensiuni exacte le aflam din plan (lungimea)..chiar daca putin mai in fata decat turnul, dar aberatia proportionala nu e atat de mare, fiindca fotograful era la distanta mare fata de acestea, cu burduful-foto al lui.. Si asa putem masura prin proportii pe ecran tot turnul..la inaltime mai avem un reper..este tot atat de inalta coama acoperisului turnului, cat cea a Liceului Bruckenthal.. Si de aici tot prin proportii, putem sa masuram si turnul si capela...

Deocamdata atat ..castigul MARE e constatarea ca fundatia era din bolovani-verzui...deci ca si Prima Centura, ca si Capela St. Jacobus, ca si Capela St. Ladisalus.. deci saec. XII si eventual intins pana pe la inceputul saec XIII..

O simpla greseala de formulare cand spune senin ca Turnul era in fata Portii Colegiului?
A dracului FATA PORTII...tocmai pe PARTEA CEALALTA A STRAZII, la coltul cladirii de vis-a vis (nu spatele-Union cu 3 scari, cealalta cladire, celalalt colt). Aveti pozele mai sus si judecati..


Georg Schoenpflug von Gambsenberg