Adresa : Piata Mica Nr. 12
Perioada : 13 Iulie 2004 - 15 Septembrie 2004
Ziarul Obiectiv wrote: Muzeul de Etografie si Artã Sãseascã, din cadrul Complexului National Muzal ASTRA, a aniversat 150 de ani de la nasterea colectonarului, etnologului, istoricului si publicistului Emil Siegerus, printr-o expozitie omagialã . Siegerus, care a trãit 93 de ani, a înfintat la Sibiu, în 1901, primul muzeu de etografie sãseascã .
Sasi au avut mare noroc cu Emil Sigerus, care a salvat o mare parte din patrimoniul acestei etnii. De aceea, în semn de recunostintã, colectionarul, etnologul, istoricul si publicistul Emil Siegerus a fost adus în atentia contemporanilor cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nasterea sa.
Ieri, Muzeul de Etnografie si Artã Sãseascã, ce îi poartã numele, a vernisat o expozitie omagialã care cuprinde obiecte reprezentative din colectia muzeului. Publicul a putut admira obiecte de mobilier, cu picturi inconfundabile, ceramicã, cahle, port si artizanat care dã seama de mãiestria si rafinatul simt estetic al sasilor.
Printre invitatii la vernisaj s-au numãrat Martin Bottesch, presedintele Consiliului Judetean, episcopul catolic Kriostopher Klein, prof. Paul Philippi si alti reprezentanti ai comunitãtii germane sibiene.
"Expozitia urmãreste firul cronologic al vietii lui Sigerus, evidentiind activitãtile acestuia în domeniile etnografic, publicistic si social-cultural. Emil Siegerus a achizitionat aproximativ 500 de obiecte si a organizat trei interioare tãrãnesti, unul sãsesc, altul unguresc si unul românesc. El a înfiintat în anul 1901 primul muzeu etnografic sãsesc" , a spus muzeograf Teodora Puia.
Expozitia prezintã atât obiecte din colectiile personale, cât si piese achizitionate de Emil Sigerus în timpul activitãtii sale de peste 50 de ani, el bucurându-se de o longevitate de 93 de ani.. Fie cã sunt piese de mobilier, broderii, piese de port, ceramicã sau fotografii, toate pãstreazã parfumul unei culturi care s-ar fi putut risipi fãrã pasiunea unui om ca Emil Sigerus, omagiat prin aceastã expozitie, care poate fi vizitatã pânã la data de 15 septembrie 2004.