SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING

Biserica azilului - cea mai veche biserica din Sibiu ?

"Avem un oras frumos" zicea cineva odata. Hai sa le aratam tuturor ce se poate vedea la noi , pentru ca se poate...

Posts: 599
Joined: 21.05.2007 18:41
PostPosted: 14.06.2007 19:13
Ulita duce in sus, si ar putea duce pana sub Turnul Scarilor (unde e Weinkeller) daca nu ar fi un gard mai mult decat urat care bareaza calea. Gard de "gospodarie" nici culturala, nici europeana...
In directia opusa se vede gangul (zidit) care dadea spre Podul Minciunilor, in peretele spate al uneio cladiri.
Poate maine oi (re)veni pe acolo pentru niste foto...

La Anticariatul de pe scari era doar Sibiul Gotic al lui Fabini, la 60 RON (daca nu ma insel).

Clopotul e extrem de usor de pozat, ca e afara la inaltimea unui om...
Idem si inscriptia de pe scara...
De fapt este o inscriptie pe uns stalp de lemn, pe o scara exterioara.
Voi reveni cu detalii, sper

Posts: 599
Joined: 21.05.2007 18:41
PostPosted: 16.06.2007 12:53
asa cum am promis...
Iscriptia de pe stalpul scarii...
Attachments
PIC_0045.JPG
PIC_0045.JPG (114.71 KiB) Viewed 16189 times
PIC_0044.JPG
PIC_0044.JPG (119.65 KiB) Viewed 16189 times

Posts: 599
Joined: 21.05.2007 18:41
PostPosted: 16.06.2007 12:55
Si clopotul cu anul inscris pe el
Attachments
PIC_0049.JPG
(190.91 KiB) Downloaded 208 times
PIC_0054.JPG
PIC_0054.JPG (103.25 KiB) Viewed 16188 times
PIC_0053.JPG
PIC_0053.JPG (104.46 KiB) Viewed 16188 times

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 16.06.2007 15:36
Aha, deci: Pe stalpul de lemn:
Numarul (anul?) vechi: 1567
Numarul (anul?) nou: 1776
Ma gandeam si la numerele de conscriptie ale portilor, care curgeau de la 1 la cateva mii (in Praga de exemplu), dar numerele de conscriptie s-au introdus relativ tarziu in Hermannstadt, la presiunea Curtii Imperiale din Viena, si pe de alta parte, o interpolare de inca 200 de case in spatiul ingust de acolo, deci o renumerotare necesara, nu este plauzibila...
Clopotul are un grifon cu doua cozi (sau coada despicata) ca sigla a turnatorului(?), sau a breslei turnatorilor(?). Anul este 1702...Amandoua vin probabil in legatura cu refacerile de sub din nou venitii catolici...(1567 parca este si aceasta biserica scoasa de sub catolicism).
Interesant,
Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Soeflingen, Deutschland

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 02.07.2007 20:57
Surpriza: Dumitru Chiselita, Tribuna, Arheologie de ultima ora la Biserica Azilului...
Se confirma sec.XII de fapt, este confirmata implicit data 1229 citita pe perete in sec.XVI, probabilitatea unei manastiri inainte de tatari (1241) deci totusi premonstratenser...1234... Vreau sa remarc cahla cu calaret, e sigur St. Georg patronul meu personal si al Vltrasiluanei, poate fi adus si in legatura cu Ordinul Dragonului! si s-ar putea sa fie una care ne ajuta sa datam cahlele Vltrasiluaniei mai devreme decat Bibliografia (vezi http://www.medievistica.ro, arte, ceramica), deci in sec.XIV! Aici as aduce necesitatea compararii acestui St.Georgius cu cel din Praga sec.XIV facut de mesterii sasi din Culus, Clusvar,Claudiopolis, Clausenburg,Kolozsvar,Cluj...Este parca o reprezentare traditionala bizantino-romanica, deci sinteza din Ravenna sec.VI...Compara dolmanul, echipamentul mai usor, dar Spata grea din teaca...Lancea inca nu este prajina monstru de turnir. Scaritele?( Steigbügel) ar fi interesant de stiut clar daca sus se inchid in semicerc sau in inimioara. Se simte dupa unghiul lancei ca ansamblul cal-calaret este in atac.
Si fierul acolo demonstreaza ce am sustinut mereu, ca totul se face in situ, pe loc, si cuie, si caramizi si var...Dar daca se decopera urme de plumb, ar putea fi in legatura cu legarea pietrei cioplite in zidarie, prin scoabe de fier ( de ce nu bronz de fapt, tine mai mult decat fierul) si acest plumb era turnat in surplus pe aliniamentul de piatra de fundatie (soclu) pentru a izola hidro, deci izolatie contra umezelii ce urca din pamant in zidarie...Daca in mortar se descopera praf de caramida, inseamna ca inaintea acestui zid a existat altul...
Cele trei morminte suprapuse, daca peste ultimul este moneda si daca sunt riguros trei generatii una peste alta, putem data cel mai adanc mormant pe la 1210-1240, poate mai devreme, poate mai tarziu...Moneda 1330 s-ar putea sa aiba un H pe ea(sau la cele mai timpurii un C?), daca este asa, atunci este una din cele mai timpurii Monede (pana acum cunoscute) batuta in Hermannstadt/Cibinium...Avem pentru sec. XIV. deja mai multe (vide Sibianul, Monetaria Sibiului, glossele mele)...Sa nu se uite ca Provincia Cibiniensis primeste Marca-Etalon-de-Argint-Proprie(Etalon: Colonia/Köln) sub Regele Ungariei Bela III, cca 1173-1186, si nici faptul ca pe la 1200 Moneda care circula in partile Orastiei (Provincia Cibiniensis) era remarcata in Regatul Ungariei prin calitatea si valoarea ei deosebita (batuta in Cibinium? doar se deosebea de Rodna, parca...).
Trebuie sapat pana in Str. Faurului(Schmied-Gasse), potrivit Sigerus Cimitirul cu morminte din sec.XII eventual si aici...Deci Cibinienses au dreptate in 1292 cand scriu in document ca acest domus este vechi:...seculari, pot sa cred 1192 deci un secol inainte de 1292 exista deja aici domus...(biserica, institutie, sediu)...Si atunci se pune intrebarea daca 1192 nu vine in legatura cu nou confirmata Praepositura , care chiar in 1192 la sanctificarea St.Ladislaus capata noul patrocin St. Ladislaus...
Si atunci toata cronologia trebuie asezata cu cel putin un secol inainte, eu as opta fiind foarte prevazator pentru cel putin inceputul sec. XII, monedele de la Slimnic (cca 1134-1142), + Capela Rotonda,+ situatia Heltau (Cisnadie), Ruetel, Michaelsberg(Cisnadioara) duc obligatoriu spre o datare mai timpurie...
Ca sa nu ma invart dupa deget, sunt aproape sigur insa, inca de pe vremea Regelui Ungariei Stephanus I. care a avut de cel putin doua ori treaba de razboi prin aceste locuri...Si-a asezat cetatile de sub munte (Sacel ,Slimnic, Sibiel (Castrum, Arx Cibiniensis), Salgo, Rasinari, si toate celelalte...) ca pietre de hotar...Toate datate eronat si capos in sec. XIII...(poate reparatia!).
incerc sa introduc link-ul:

[url]http://www.tribuna.ro/?id=360&tx_ttnews[tt_news]=10138[/url]

PS. Sunt tipice doua dimensiuni de caramida, una cu jumatatea de cot (Elle) mare, alta cu cea mai mica..aprox 30/15/5 cm ...Nu stiu pe de rost..dar asta ajuta la diferentierea cronologica a fazelor de constructie si reparatie...Deci, pe la 1190 facuta? Manastire sigur, era extra muros! 1234 premonstratenser, 1241 de 2x tatarii ! dus intors...deci curatenie mare..reconstructie...domus predat 1292 Hospitalierilor de St. Spiritu, de catre (mai multi! Judecatori/Judices) si de catre Communitas care nu inseamna Marea Adunare Nationala, ci Consiliul Orasului...Era deci oras atunci la 1292! Deci avem Cibinium Oras la 1292 iar ce-i Sub-Urban, Varalja, Unter-Burg, Unter-Stadt este una dintre villae Hermani...
PS. Si repet si aici hotarat, aceasta Biserica n-a fost construita ca Biserica Parohiala...Biserica Parohiala se afla intra Muros, este a cetatenilor, sa zicem asa...Aceasta a fost de la inceput construita ca biserica si asezamant de Ordin Calugaresc...Era Extra Muros! Manastirile si Ordinele Calugaresti cadeau de obicei direct sub Vatican, n-aveau voie sa stea in Cetate!
Deci nu a fost la inceput Biserica Parohiala!

Atentie mare la lemn! Sa nu se confunde:
Terenul e spurcat, in panta, mereu pornit pe alunecari de teren...Plus apa freatica cu nivel mobil, functie de precipitatii...Terasat de cateva ori...Atat la terasare, cat si la urmatorul procedeu s-a folosit lemn...
Deci se sapa o fundatie mai adanca...Se bat vertical bulumaci grosi de lemn cu capetele perfect aliniate in planul orizonal (de obicei stejar, bine cojit, taiat iarna in padure, uscat , cu un varf ascutit si parlit in foc.) Peste bulumaci se construieste fundatia, in Cibinium la inceput aproape numai din piatra...Apoi se construieste zidul (partea libera, peste sol poate fi caramida, facuta pe loc) peste aceasta fundatie..Nisipul scos din fundatie si santul de aparare se foloseste la mortar pe loc, iar lutul la caramizi arse pe loc...E mai practic decat sa aduci tot lemnul de la naiba, pe Cibin si peste mlastinile dimprejur...E mai simplu, oamenilor...Lemn nu este aici..trebuie taiat iarna, cojit pe loc, adus pe Cibin (bradul), stejarul se aducea de la Cisnadioara(Michelsberg)-Cisnadie(Helta/u)...si apoi tarait printre mlastini si balti, o calcatura tare, una moale...Mlastina era si la Coroana, ce sa mai discutam...Si apoi trebuia uscat in aer liber, bradul cca 3 ani, stejarul 4-5 ani...Mult mai complicat decat cu caramida...Si atunci lemnul numai strictul necesar..ptr.dulgheria acoperisului, usi...
Deci biserica si ansamblul s-au construit de la inceput in piatra/caramida si nu lemn...Era mai practic, mai eficient, mai rapid, mai usor!

Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Soeflingen, Deutschland
Last edited by Retras la cerere on 03.07.2007 11:07, edited 8 times in total.
User avatar
Posts: 308
Joined: 31.10.2006 00:49
PostPosted: 02.07.2007 21:42
http://www.jurnalul.ro/articole/94780/oasele-sibiului-putrezesc
User avatar
Posts: 593
Joined: 30.01.2004 10:43
PostPosted: 03.07.2007 12:17
nu sunt la topic dar chiar vreau sa va aduc plecaciuni pentru acest topic. sincere felicitari din partea mea, mai ales pentru seniorul forumului
TOT IO!!!

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 03.07.2007 12:38
ha multzam...sange si sudoare pana tot refac...jdemii de ori...Dar fara legatura de acolo,(ovisopa, chisi,altii...pozele) care ma tine atent si treaz, mi s-ar usca bibliografia pe limba...Un dialog este mai fructuos...Ei merita atentie multzumitiva (ha!) ca sunt pe faza...

Posts: 599
Joined: 21.05.2007 18:41
PostPosted: 05.07.2007 17:29
@bullseye & all

ATENTIE!
La linkul de la Jurnalul e vorba si de cetatea dacica de la Talmaciu. Care NU EXISTA

Cetatea Landskrone este de la 1370 doar, cf. arheologie.ulbsibiu.ro.
In rest, mersi pt. remarci. Alaturi de ceilalti, recuperam ce putem din ghearele urbanismului salbatic de Sighii.

Poza cu Landskrone
Attachments
PIC_0118.JPG
(226.04 KiB) Downloaded 240 times

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 05.07.2007 18:41
Articolul (se putea altfel?) suprapune doua lucruri complet diferite...Asa-zisul Caput Stenarum (Boita) probabil cu Landskrone... Sau, si mai probabil, tipic de fapt, deplaseaza discutia incoace si incolo intre Talmaciu si Tilisca. N-are rost sa ghicim ce vrea sa zica ficiorul care manca si el o pita...La Tilisca sunt 2 chestii: si si...dacic, (descoperit de prof. Gh. Ruga, parca, dar si medieval)...De fapt ansamblul interesant ar fi medieval, este un intreg complex de cetati de sub munte...Cu Landskrone... Si aici avem mai multe chestii medievale care se tot incurca intre ele, mai ales ca scriu tot oameni care nu le-au vazut...Este Cetatea Talmaciului, unii o suprapun cu Landskrone, dar nu e corect...Pe urma avem Cetatea Lotrului unde Lotrul se varsa in Cibin parca... asta se numea Lato(r)vár ungureste, Lauterburg germana...Apoi avem de fapt asa zisul Turn Spart...Si apoi avem Castelul de la Boicza, cu Orfelinatul, numit Cetatea Turnu Rosu cica...In ultima vreme s-a scris in nestire despre si asa de amestecat si incalcit incat am inceput sa le incurc...Deci atentie la confuzii Obligatorii...Chestia cu 1370 iarasi nu o inghit, este sigur o refacere, era mult prea important strategic locul acesta incat sa lasi Poarta deschisa pentru pecenegi si Cumani...Mai ales ca Talmaci vine de la o capetenie de Pecenegi, Tolmacs, preluat ca atare in maghiara, in germana o adaptare dupa ureche Thalmesch...Dar de ce Dumnezeu nu luati Fabini la mana cu cetatile (vol.I. text, planuri,...II...poze). L-am citit pe parca Niedermaier sau Nägler? despre cetatea Rasinari si mi s-a ridicat paru-n cap...Cica in sec. XIII creste pericolul artileriei (1200-1300!)...Parca in revista Transilvania 2006...era Online, acum nu mai vrea sa se deschida... Deci avem sistemul cu toate cetatile de sub munte (Rasinari, Tilisca, Sacel, Sibiel, Mohu (a existat se pare, dar nu scriu despre)) care erau cetati de granita regale de aparare ca si Landskrone, Talmaci, Lotru...Avrig....si se pare ca si mai departe....Asa ca situatia este clara:era ca un fel de limes roman, cu distanta intre ele in linie dreapta de cca 10-12 km. cu drumuri de legatura directa intre ele, care acum nu mai sunt cunoscute..doar prin paduri anumite fagasuri sugereaza asta...
Si...si...Dar parerea mea este clara...au fost inainte de sec.XIII, poate chiar de la regele Stephanus I.al Ungariei.dupa anul 1000)..E logic... nu te bati cu neamurile sa-ti recuceresti un drept (Gyula) sau cu pecenegii si pe urma lasi totul vraiste si deschis...Semnele lui de hotar au fost aceste cetati...Dar este opinia mea, nu a bibliografiei...Si eu nu am caderea sa-mi impun opinia...Dar intrebati arheologia pe ce se bazeaza cand afirma ca Landskrone apare abia la 1370? Un document care nu spune clar daca acolo nu era cumva inainte ceva..Daca vine cutremurul si se intampla ceva cu casa, cand ma duc s-o repar ma-ntreaba unul unde ma duc, ii spun ma duc sa-mi fac casa... Asta inseamna ca o fac noua? Fara alte explicatii...Si nici intamplatoarele documente pe care le avem nu prea dau amanunte...In rest, examinarea caramizii standard de 2000 de ani tot acelasi standard(30/15/5 cm)?... Da, monedele dau dovezi, dar monede nu prea apar...Si daca unul imi pierde in pamant 100 lei cu mutra lui Mihai I. inseamna ca zidul atunci s-a inaltat (1940-1947)?
Luati Fabini ca sinteza+ Sinteza septemcastrensis 2003 dar nu toate sunt chiar asa...acum se rastoarna de fapt toata cronologia!....Deci nu mai aveti incredere absoluta in nimic...totul se rastoarna acuma..
Deci rabdare...incet si iese ceva...
Acum am treaba cu un Johannes comes cibiniensis 1201, inainte de Joachim (1210 expeditia la Vidin)...
Incet...dar cautati si pe acolo un sistem...Un modru...N-am dat link NET in germana, desi exista, pentru ca ma gandesc ca n-aveti ce face cu el..daca le vrea cineva, sa caraie, poate vine...(Bancul: Noa las'ca poate vinje....)

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 26.08.2007 12:50
Revin la topic dupa o perioada relativ indelungata.
Inafara de cele enumerate mai sus exista o Biserica total necunoscuta in Cibinium, mai precis inca nu identificata, nici macar remarcata, desi imaginea ei sta toata ziua deschisa, oferita orbilor care trec pe langa si nu se intreaba ce este cu ea...
Preliminarii explicative.
1.St. Wolfgang este Patronul Constructiilor, in special de Biserici...Tine in mana o barda (a nu se confunda cu St.Josephus, St. Wolfgang este Episcop, cu Mitra pe cap si in ornat de episcop) si de multe ori un Model Fidel al Bisericii...
2.La fiecare constructie de Biserica se facea in prealabil un model fidel in toate detaliile al viitoarei Biserici...Fie ca era construit ca o macheta realista, uneori din argint sau aur, fie ca imagine, fresca pe zid, sculptura , cheie de bolta....
Aceasta imagine este obligatoriu realista si normativa...Acest model trebuia aprobat asa cum era in toate detaliile...
Avem o astfel de imagine a unei biserici romanice inca, de o constructie neobisnuita...Are un turn in latura de vest, dar turnul este plasat asimetric, deci nu central ci deplasat catre latura nordica...Nu este o greseala, si nici indicatia unui prezumptiv al doilea turn care sa-l echilibreze in latura de sud, intrucat un al doilea turn nu ar mai incapea in planul vestic...
Este vorba de Imaginea Bisericii Romanice din mana St. Wolfgang , imagine pe piatra cheie-de-bolta din Ferula Bisericii Evanghelice, care nu poate fi trecuta cu vederea...
Am banuit o perioada ca este vorba de modelul intial al Bisericii St.Ladislaus a Praepositurae Cibiniense...Exista se pare in latura de Nord-Vest un turn...disparut probabil la reconstructia Scholae Latina Cibiniensis (Liceul Brukenthal) in sec.XVIII.Raportul arheologic in aceasta privinta (Istrate:Piata Huet) este mai mult decat neglijent, slampat si derutant...Autorii nu cunosc situatia in teren, nici istoria Orasului...
Ar mai fi o ipoteza, si anume prima Biserica Romanica St. Maria, al carei model initial a fost acesta, apoi la reconstructie si largire, in momentul cand s-a construit Ferula, a fost introdusa drept ofranda comemorativ-pioasa...
In orice caz, as atrage atentia in mod special asupra acestui model, deoarece este o situatie oarecum rasturnata...pana acum am avut sapaturi arheologice fara o imagine, acum avem o imagine clara, indubitabila, realista, amanuntita, fara sprijin arheologic... Nu stie dreapta ce face stanga? ...
Incerc sa introduc imaginea:

Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland
Attachments
Kirche Sta. Maria (jetzt Evangelische Kirche) in Cibinium-He.jpg
(65.9 KiB) Downloaded 217 times

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 27.08.2007 15:52
Am verificat inca de cateva ori planurile sapaturii arheologice de la Biserica Praepositurae St. Ladislaus, mai tarziu devenita simpla Capela, sub numele de Capela St. Ladislaus...Si anume in cartea Istrate/Dublu(Sot si Sotie), ,Piata Huet-Punte peste...
Indubitabil...planul corespunde perfect cu macheta din mana St. Wolfgang de pe cheia de bolta din Ferula Bisericii Evanghelice (fosta Sta.Maria)...Tot un turn, numai in partea de Nord-Vest, situatie de exceptie - aceasta asimetrie, incat nu mai incape dubiu... Stim ca Praepositura Provinciae Cibiniensis a contribuit de mai multe ori (poate incontinuu, dar documentele sunt sporadice!) la finantarea Constructiei Bisericii Sta.Maria, deci este o implicare intrinseca...
Deci avem de-a face cu un model anterior modificarii in stil gotic a Bisericii St.Ladislaus, fixat in Cheia de Bolta a Ferulei Bisericii Sta. Maria...Nu stiu daca acest model pastrat este cea mai veche structura istorica a Bisericii St.Ladislaus... Dar exista ca atare si trebuie luat in considerare...
Este cea mai veche reprezentare plastica realista a unei Biserici din Cibinium(probabil inainte de sec.XV)...
De aici pana la gandul perfect plauzibil ca de fapt Praepositura a fost Patronul de Lucrare (Constructie) a Bisericii Sta. Maria nu mai e decat un pas...Eu l-am facut deja...
Asa ca orbii ar trebui sa deschida ochii pentru a vedea ce si cum...Ma refer la cercetarea care ignora lucruri evidente si elementare...

Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 08.09.2007 19:12
Am recitit cu mai mare atentie Link-ul de mai sus care trimite la articolul din Tribuna Sibiului, autor D.Chiselita, intitulat: Piata Huet, Capele pierdute, capele regasite.
Se discuta mult despre Capela St. Johannes, eventual si o ecclesia (biserica), fara a se indica precis daca este acelasi patrocin (Johannes, Ioan).
Dau punctele de referinta:
1. potrivit bibliografiei Istrate/Dublu (Sot si Sotie,arheologi), Piata Huet, punte peste... Rotonda este identificata (fara o baza clara documentara, autorii incurca bibliografia) cu Capela St. Johannes... in latura de Est, chiar langa Tunelul numit Schuster-Loch, Tunelul Sustarilor, care da catre Piata Mica...

2. O alta localizare, mai credibila este in fata Consistoriului Evanghelic...

3. Un alt indiciu dat de autorul Chiselita, care crede intr-o alta localizare, ar fi Capela St. Ioan (Johannes) ad pontem plus o ecclesia (Biserica) cu acelasi patron in zona Portii Elisabetha (Str. 9 Mai)...

Punctul 1. il exclud, pentru ca autorii Istrate x 2 se dovedesc numai sapatori, fara a cunoaste de fapt bibliografia si istoria locului pe care l-au sapat arheologic, deci neavand o baza pentru interpretarea corecta a ceea ce au dat la lumina.

Punctele 2. si 3. ma intereseaza...

Aparent sunt doua localizari diferite, deci contradictorii si derutante. Cate Capele St. Johannes si la ce distanta una de alta.... Una tocmai in zona Portii Elisabetha, deci la incrucisarea actualei strazi 9 Mai (fosta Elisabeth-Gasse) cu actuala Str. Constitutiei (fosta Str.Sarii, Salz-Gasse). AD PONTEM!, deci la Pod!
Numai ca in zona respectiva nu a existat pod!
Despre ce-i vorba de fapt?
Este o simpla confuzie, pentru cei care nu stiu cum s-a dezvoltat orasul Cibinium... Nu e nici-un bai, nu toti sunt arheologi specialisti in sapatura oarba...
Pe vremea cand exista deja Manastirea St. Elisabetha(sec. XIII) la intersectia respectiva, era de fapt extra muros, ca orice Manastire exempta, deci inafara zidurilor Cetatii Cibinium (de fapt asa era normal, Manastirea n-avea nimic cu Cetatea Cibinium, nu se amestecau lucrurile). Drumul carosabil dinspre Cetate catre Manastirea Sta.Elisabetha ducea printr-o Poarta care era in locul unde se afla acum Podul Minciunilor.
Aceasta era de fapt vechea Poarta Elisabetha, deci chiar la Podul Minciunilor, poarta peste care se trecea ca peste orice pod normal, pe sub arcadele construite pe ea, deci era concomitent si pod (ad pontem= la pod, la punte). Dar daca revenim, observam ca localizarea in fata Consistoriului Evanghelic de acuma este de fapt identica cu localizare langa pod, la pod.
Mai tarziu s-a construit si Poarta Elisabetha de pe actuala Str. 9 Mai chiar langa Manastirea Sta. Elisabetha de data asta, si numele initial de Poarta St. Elisabetha al primei porti a fost redistribuit acesteia, iar locul initial de intrare a ramas sub numele simplu de Pod, mai tarziu Podul Minciunilor (Lügen-Brücke).
Asa ca putem sa consideram aceasta Capela St. Johannes imediat aproape de Podul Minciunilor, deci pe latura de Nord-Vest oarecum fata de Biserica Evanghelica, deci aproape si de Capela St. Jacobus (Cladirea Nr. 17).

In sec.XVI prin Reforma Lutherana, s-au daramat mai multe Capele si edificii Catolice...Printre care eventual si Rotonda, poate concomitent cu Capela St. Johannes...Ceea ce nu inseamna ca sunt identice...

Deci nu in latura de Est, ci in latura de Vest-Nord-Vest...

PS. vide actualizare a temei in Sibiul Vechi, Cateva exemple de Capela Rotonda

27.10.2007:
Confuzia Capela Rotonda si Capela St. Johannes...Arheologie...Auditur et Altera Pars (Asculta si Partea Cealalta)
:

http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2055

Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland
Last edited by Retras la cerere on 27.10.2007 13:56, edited 1 time in total.

Posts: 599
Joined: 21.05.2007 18:41
PostPosted: 22.09.2007 10:22
OK i'm back (dupa un scurt concediu de la toate)

Nu chiar la subiect
Imaginea "podului-poarta" apare intr-un poster-izometrie scos de liberalul Fabini in urma cu aprox 10 ani.
Poate ma repet, cartea arh. Moraru mi-a dat impresia in primul rand a justificare de ceva, promovare de altceva si multe poze. Aprofundare nu s-a putut face, deoarece "reabilitarea" nu astepta si se lucra cu excavatorul deasupra capului... Plus ca firmele care au lucrat in zona centrala au distrus aproape complet tot ce era "arheologic". Plus ca in zona Podului Minciunilor nu se mai poate face nimic, pentru ca din aceleasi motive. Mai ramane Turnul Sca
Problema cred ca e la Link-uri.
Adica la cum interpreteaza fiecare "sursa" documentele si descoperirile din teren.
Problema mai este ca, dupa spusele sursei mele (no name!), patronul bisericilor se schimba periodic. De unde si brambureala cu Ladislau, Johannes si altii.
Cheia de bolta din Ferula inca mai exista si e sub nasul tuturor...
Poate Ovisopa cu zoom-ul lui de aur va face ceva..
Interesanr este ca in zona str Azilului s-a gasit o portiune de zid de cetate..
Voi reveni, poate mai putin anapoda cum am scris acum...

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 22.09.2007 13:22
@chisi:
intai vreau sa clarific ceva...Patrocinele Bisericilor nu se prea schimba daca exista continuitate de rit...(de ex.romano-catolic)...Dispar, sunt uitate eventual in special dupa Reforma Lutherana...(nu prea au cultul sfintilor)....Capela St. Ladislau a fost confundata de la 1898 pana acum cu Capela St. Jacobus tocmai de catre Luterani (bibliografia am dat-o mai sus)...Chiar ca Patrocinele Bisericilor sunt unul dintre cele mai stabile elemente...De ex. Flandrenses din Helta(u) Cisnadie aduc cu ei din Flandra numele satului Helta (ca si Ruetel, mai catre Michaelsberg, Cisnadioara), dar si Patrocinul Sta. Walpurga, inca din sec.XII....

....N-a remarcat nimeni legatura, dar poate trebuie subliniat, tocmai la Biserica Azilului apare o Forja, Atelier de Prelucrat Fierul.... dar aceasta este pe Strada Faurului(Schmied-Gasse)...Faur=Fierar....Ce dovada mai buna s-ar putea gasi pentru continuitate in denumiri traditionale secole de-a randul?
De aceea nu prea sunt incantat cand o strada care are o denumire fireasca, Drumul Ocnei de de ex. sa fie denumita dupa o personalitate istorica....(aici era Karl Marx, care este o personalitate, dar nu este atat de organic legat de istoria si topologia fireasca a orasului)... Un oras vechi isi pierde farmecul cand denumiri vechi si stabile sunt inlocuite ca sosetele lui Bula...
PreviousNext

Return to Sibiul Vechi

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 10 guests

cron