Si, ce sa inteleg? Ca istoria se repeta, in speta?

Nu ca se repeta, dar nu trebuie uitata!
''Istoria neamului nostru e o chezasie a viitorului nostru stralucit"(Liviu Rebreanu)

Cum am putea uita pupincurismul, neamului romanesc, despre care scriem studii, tratate, doctorate ori alte elucubratii?
Mai mult, daca am uita, ne-am pierde identitatea. Identitatea, personalitatea, nu numai! Iata ce ne determina sa "credem" istoriceste!

Pardon!
Mai romanasule!
Vrei sa spui ca te/ne tragem din pupincuristi!?
Te rog frumos!

Sa-mi fie cu pardon!
Parol, istoria pe care nu o invoc eu spune multe! Atat de multe incat retinem atat de putine! E ca si cum mananci sase feluri de mancare si spui ca ti-a placut scobitoarea cu care ti-ai "aranjat" zambetul!

Parerea mea proasta despre poporul meu a primit o lovitura cand am citit urmatoarele randuri:

"... pasivitatea poporului roman nu insemneaza catusi de putin indobitocirea lui. Poporul roman indura multe dar nu s-a prostit. Deloc. Slava Domnului. Multumim lui Dumnezeu. Parerea mea este ca Occidentul s-a prostit. Se lasa dus de nas. La romani este o resemnare, o indurare. Dar nu este prostie. Cel mai simplu om din cel mai simplu oras sau sat romanesc e mai edificat, mai lamurit, cu mintea mai intreaga decat foarte multi oameni politici si mari scriitori din Occident. E un popor realist, care nu si-a pierdut simtul lui: luciditatea si inteligenta. Rabda situatia, dar nu se lasa impresionat, si cu atat mai putin imbrobodat, legat. [...] Pe roman greu il imbeti cu apa rece. Nu a devenit victima lozincilor, a frazelor. Si-a pastrat spiritul eroic. Lumea cam critica poporul roman ca face multe glume pe seama guvernului si si rezolva multe probleme cu glumele. Nu e justificat acest repros. Pentru ca glumele dovedesc luciditatea si mentinerea inteligentei in forma ei alerta, treaza. Glumele sunt o dovada de trezvie, de capacitate de a aprehenda realitatea sa cum este. Autentic si inteligent. [...] Partida nu e pierduta pentru poporul roman pentru ca si-a implinit aceasta alerta spirituala, aceasta capacitate de a nu se lasa imbrobodit. Poporul roman mi se pare ca are o mare insusire. Sfanta nebunie nu trebuie sa ma faca pe mine sa uit ca exista si o fata a intelepciunii care face pe oameni sa se intrebe: putem oare obtine ceva? Ca sa lupti, ca sa rezisti, trebuie sa existe totusi in sufletul omului o speranta, cat de mica. E adevarat ca Wilhelm de Orania, taciturnul, a spus: nu este nevoie sa speri ca sa intreprinzi si nu este nevoie sa reusesti ca sa perseverezi. E o formula foarte nobila si frumoasa. Ei, ca o formula! In realitate oamenii ca sa plece la razboi au nevoie de un minimum de speranta..., macar unu la suta, macar unu la mie. Dar cred ca iti dai seama ca este absolut inutil, absolut inutil - sa ceri unui popor intreg sa actioneze. Ungurii sunt mai vijeliosi, mai salbatici, mai nechibzuiti, vitejia lor admirabila din '56, absolut admirabila, care merita tot respectul nostru, a fost totusi un act de bravada, de neintelepciune, oarecare, dovada ca au fost infranti. Spre onoarea lor!!! Spre onoarea lor! Au cazut pentru Occident pentru ca Occidentul i-a lasat sa cada: dar noi care am vazut experienta ungara si suferinta poloneza si suferinta ceha, ma intreb daca ni se mai poate cere sa facem... ce? Nu putem cere oamenilor si popoarelor sa reactioneze in acelasi fel. Impotriva absurdului istoriei si impotriva sistemelor, a persecutiilor, a suferintelor, popoarele si oamenii reactioneaza in mod diferit. E greu sa mentii o judecata absoluta, sa condamni, sa vorbesti de lasitatate (aici scrie ateea: adica pupincurism, Gigel!) e foarte greu. Poporul roman e un popor care a trecut prin foarte multe. A fost exploatat de turci, de rusi, de nemti si popoarele conlocuitoare - si ungurii s-au purtat foarte urat cu noi - si evreii au dovedit purtari urate.... Cateodata ne mai suprim si noi... Au fost si grecii care ne-au asuprit, slava Domnului, destul... Nu! Poporul roman n-a avut deloc noroc cu popoarele straine. N-a gasit prietenii, decat prietenii foarte vagi, foarte departate in Anglia, Franta... Asa, mai mult teoretice. Ne-au ajutat. A fost un moment in care Occidentul ne-a fost de folos. In timpul lui Cuza in 1918... ne-au ajutat, nu putem sa contestam lucrul acesta, dar in general de pe urma strainilor romanii nu s-au ales cu prea multe avantaje. Ceea ce mi se pare mie regretabil si periculos e dubla compromitere a ceea ce este moral si a fondului bilogic. Toate muzeele astea alimentare, indelungate si grave, lipsa aceasta de caldura si de alte lucruri elementare necesare vietii, dupa parerea mea, compromit fondul biologic al natiunii si simtul moral al poporului. Obisnuinta asta de a obtine toate lucrurile prin mita, prin interventii, prin legaturi, prin descurcare - verbul a te descurca, descurca-te cum stii, adica... Cum te poti descurca? decat prin furt, sau prin mita, sau prin interventii, sau prin ertipuri. Altfel nu te poti descurca! Asta a fost tema cartii "O zi din viata lui Ivan Densiovici" a lui Soljenitin "

Parca ar fi un comentariu din zilele noastre. Totusi, a fost scris acum mai bine de 20 de ani, chiar cu vreo 5 -6 ani inainte de revolutie, de Steinhardt in discutiile lui cu Ioan Pintea. Pe mine m-a ajutat sa vad lucrurile putin mai clar... M-am intrebat de multe ori de ce romanii sunt un popor cu atatea si atatea deficite... fizice. Hai sa me leg de asta. De ce echipa Olandei are jucatori de aproape doi metri iar roamni 1, 50? Exagerez acum, dar vreau sa va spun ca exista explicatii medicale. Pe parcursul a sute de ani se poate creea o simtomatologie comuna a unui popor din cauza carentelor alimentare, vitaminice... Se stie ca romanii au o alimentatie dintre cele mai nesanaotase! De ce? Paarintii mei imi povestes ce rau am dus-o cu hrana pe vremea lui Ceausesc... ei nu au fost pre "descurcareti"! Ei si multe altele!

Traim intr-o societate total diferita de cea a lui Steinhardt! Daca s-ar trezi acum ar muri la loc, vorba lu` mama mare. Cica s-ar rasuc in mormant acum, zice mama mare!
Pasivitatea poporului roman are iz de mitocanie cu usoare forme de mitomanie! A fi pasiv, pentru mine, nu denota virtuti, ba din contra! de aici angoasele si anxietatile omului modern, velocitatea adaptata din mers intr-un secol al iutelii.
Romanul, calare pe un vector cu sageti in ambele capete! Presimt ca vibratiile "liniei de forta" il vor dobora, pana la urma!
Si mai mult, e ca in bancul acela in care un tzontzonel isi prinde piciorul in capcana. Se apleaca sa se elibereze din cursa si este surprins in pozitia aplecat de un vecin din vest, ori din nord-est, si de ce nu din sud, sud-est? Si isi zice, tzontzonel: cand lucrurile merg prost, intotdeauna, poate fi mai rau!

Mingus a spus

Locul lui e în Parcul Petöfi, dar momentan stă în Parcul Tineretului, din lipsă de paznici.

Eu nu stiu ce sa spun, pentru ca acest "tun" e "ancorat" in Parcul Tineretului.

ce o batetzi voi in cap :}}}}}}}

ia uite si figurina de care ziceam si eu de ceva timp.....nu mi se pare superba, cat interesanta.....mai ales cum e conceputa.

Figura de care tot hihi nu e altceva decat un Tun-Dinosaur...Este simbolica, asa cum au disparut Dinosaurii trebuie sa dispara si Tunurile... Si ca autorul sa fie mai complex in oferta unei Opere Deschise (parca unul numit Umberto Eco spunea asa ceva, Opera Aperta?), ofera prin asociatia cu un polonic (lingura mare de supa), deci hai sa zicem, la gulasch, ca autorul e maghiar...Si atunci avem asocierea cu Gulasch-Kanone (cazanul cazon de fiert zama in campanie) unde Kanone(in sensul primar si izolat) inseamna Tun, dar daca o intoarcem, avem Kanonen-Gulasch, sau Kanonen-Fleisch, ceea ce inseamna Carne-de-Tun...Sper ca nu trebuie sa explic si ce inseamna asta...Deci o numesc simplu Tunul-Dinosaur...Sensul pacifist nu este de ignorat...

Ufff...hermeneutica-lu'-Peschte...tocatura-cu-maruntica...

Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen

Domnule....uf....ma uimesti!

o calatorie prin padurea narativa...