Retras la cerere's Profile
1.
Intamplarea a facut ca aceasta tema a fost tratata pe larg nu chiar la locul ei, deci aici, ci la Localuri Sibiene- Revelion 2008... data:06.11.2007, 21:23, alternativ: 23:23 (depinde de localizarea si ora locala a serverului personal).
Am pornit cu o tema ocazionala (Crama Sibiana) si s-a dezvoltat in istoria aceste case, de care tematic si toponimic este legat si Turnul Sfatului....
Fiindca nu are rost sa repet toata povestea care mi se pare interesanta, dar am scos-o deja din mine, dau link-ul direct catre...:
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2341&start=30
data:06.11.2007, 21:23 alternativ: 23:23 (depinde de localizarea si ora locala a serverului personal)
Georg Schoenpflug von Gambsenberg,Ulm/Söflingen, Deutschland
Localizarea Primei Case a Sfatului in Cibinium
12 posts
• Page 1 of 1
 Posted: 08.11.2007 11:31
Last edited by Retras la cerere on 18.02.2008 18:23, edited 12 times in total.
|
|
|
Posted: 08.11.2007 17:39
Mea culpa ca am rebotezat-o. Merita sa o vezi chiar si numai pentru boltile alea, pentru zidaria din caramida si pentru resturile centurei a 2-a. Iar daca, printr-o intamplare, oi gasi pozele din interior, le-oi pune...
Si apropo de piata Huet si mortii sai, de Sf. Pasti 2005, in Piata Huet, zaceau la lumina resturi de schelete, in santul sapat de un mini-excavator... |
|
|
Posted: 08.11.2007 18:19
3.
...
Incep sa fiu mai precaut cu numaratoarea si datarea centurilor... Tot mai mult se intareste ipoteza ca de fapt n-a fost un nucleu initial, dezvoltat concentric, ci mai multe concomitente. Pentru sec.XII avem sigur Piata Huet (intra muros): Capela Rotonda(1130-1140?), Biserica Praepositurae/, 1191 confirmata de Vatican,mai tarziu St.Ladislaus numita, deci pe la 1192/,(vezi imaginea ei initiala pe piatra-cheie-de-bolta din Ferula Bisericii Evanghelice, o tine in mana St. Wolfgang, patronul constructorilor, o avem si aici in Forum, la topicul Biserica Azilului).... Biserica Parohiala Sta.Maria, (Biserica Evanghelica de acum)... Sagtor( Poarta Scarilor) catre Str. Turnului (fosta Sag-Gasse, Str.Joagarului). Capela St. Jacobus (1160 inscriptie)..poate si altele.(Pta.Huet nr.17), Patronul Peregrinilor la locuri sfinte (St. Jacobus de Compostella in Spania!), al Drumetilor in general si al celor ce cauta adapost... Este problematica toata chestia....a fost plasata fals de Bibliografie de la 1898 pana-n anul 2000, in locul Bisericii (apoi Capela) St Ladislaus a Praepositurae Cibiniensis si localizata drept St. Jacobus langa Turnul Preotilor, in loc de St. Ladislaus... Fiindca in Capela St. Jacobus mai apare si St. Stephanus lapidat (omorat prin aruncare de pietre in el) a fost numita de Bibliografie St. Stephanus...Ca ar fi existat si o Capela St. Stephanus, sau totul se bazeaza pe confuzia asta...ramane deschis...daca a existat...atunci poate in Zwinger, deci intre ziduri). Fiindca Sasii fosti Catolici, deveniti Evanghelici dupa Reforma nu mai au Cultul Sfintilor si Icoanelor, nu cunosc nici simbolurile specifice, atributele cu valoare emblematica, simboluri ce te ajuta sa-i recunosti si deosebesti Sfintii... au descoperit in Capela St. Jacobus (fals numita St. Stephanus) o figura de Sfant pe care urgent l-au botezat St. Christophorus... Aici au uitat ca Scoica de Pelerinaj si Traista, geanta( uneori devenite Carte) sunt de fapt atributele St. Jacobus... Lucrul a fost redescoperit in anul 2000 de catre Doamna Dr. Arhitect Heidrun König si publicat in Hermannstädter Zeitung...Dar confuzia continua... numeroase Morminte-cu Nisa-Cefalica databile sec.XII... (numai fantana nu e clar unde era...nimeni nu pomeneste!)... Nota Bene: La sapaturile arheologice ample din anul 2005 aici, in piata Huet s-au descoperit ( inafara numeroaselor morminte cu nisa cefalica databile in sec.XII) 4(patru) monede din sec.XII...Pacat ca lipseste amanuntul care Rege al Ungariei le-a emis, asa cum ar fi fost normal, pentru o datare mai precisa..... Nu pot sa nu le leg asociativ cu monedele descoperite la Slimnic (Stolzenburg) databile dupa Regii Ungariei care le-au emis, respectiv Petrus (Péter) I. (1038-1041; 1044-1046) si Andreas I. (1046-1061)... pana acum nedatabile precis, dar aici in Piata Huet, intra muros, partea de vest, nord-vest: Capella St. Nicolaus in Zwinger-ul de sus, deasupra teraselor de la Crama Medievala Capela St.Stephanus, vezi mai sus discutia, daca a existat realmente(si nu este o simpla inventie bibliografica, vezi mai sus discutia la St.Jacobus), atunci probabil in partea de vest, probabil in Zwinger, pe terasa dintre Ziduri, deasupra Butoiului de Aur unde este o banca de piatra (acum Restaurantul Casa Medievala pe care eu il numesc mai bine din cauza Regelui Stephanus I. de Ungaria cel Sfant, deci a probabilei localizari aici a Capelei St. Stephanus, La Pisti)... Turnul Preotilor care era langa Biserica St. Ladislaus (amandoua daramate 1897-1898) , chiar langa fatada mica de langa poarta de intrare in Curtea Liceului Brukenthal.... Unii il dateaza (printre care si Julianna Fabritius-Dancu) in sec. XII. in mod foarte logic , daca tinem cont ca este una din Portile Primei Centuri....Dar mi-ar trebui ceva mai mult decat simpla logica...o farama de dovada palpabila...De presupus ca la inceput era in nemijlocita relatie cu Praepositura Cibiniensis, posibil adapost pentru Preoti si Scholerii de pe langa Schola Latina Cibiniensis (ceva, ceva mai devreme decat 1380 (un sat de langa Cluj avea scoala pe la 1340! si Grofii Apaffy au intretinut scoala pentru supusii lor din Malancrav si Dumbraveni inca de la inceputuri (cca sec.XIII)...Si aici in Cibinium trebuiau formati tineri studuiti...care sa mearga la Universitati si sa devina Preoti...(mda... in limba latina si ....greaca!...) tot in sec.XII, dar si extra muros: Buß-Winkel (Coltul Pocaintei) de la Sagtor coborand catre Str. Turnului (Sag-Gasse, Strada Joagarului) cateva trepte, pe mana dreapta o intrare scoborand sub o bolta, unde acum se afla Restaurantul Weinkeller, este drumul care duce catre curtea Hospitalului (Azilului de Batrani)...aici se poate vedea cel mai bine original Prima Centura de Ziduri din sec.XII.Se numeste astfel deoarece in Cibinium Catolic Preotii si Scholarii de la Schola Latina Cibinensis se spovedeau la calugarii din Ordinul St.Spirit care administrau Hospitalul de la Biserica Azilului...Pe mana stanga a treptelor prin asa-zisul Pasaj-al Scholarilor (Schüler-Gang), acum terasele din Zwinger ale Restaurantului Casa Medievala, se ajungea la cladirea Scholae Latina Cibiniensis, acum Liceul Brukenthal...Rugaciunea se facea zilnic.... Biserica Azilului cu tot ansamblul, initial Manastire(Praemonstratensi? Premonstranti?) clar, pentru ca este extra muros(desi lipita de asa-zisa prima Centura de Ziduri)...datare mai dificila: morminte de sec.XII, in document la 1292: numita seculara (seculari),deci cam de pe la 1192? (Praepositura cam tot atunci!), data pe zid citita 1229 (a nu se confunda cu 1292!)...banuiesc ca mai multe faze de constructie...se pare ca aici nu s-au reintors calugarii fugiti la 1241 (navala tatarilor 2x aici!) si cladirile impreuna cu apartenentele (loturi de pamant si altele) raman ale Cetatii...si folosite drept hospital...1292 sunt date toate (cu apartenente) ca hospital (mai departe) Ordinului Calugaresc de St. Spirit.... Pentru sec.XIII: (o parte din ele inainte de prima navala a tatarilor 1241): Deja sunt multe si la distante destul de mari una de alta: La Coroana (pintenul gasit) (nu neaparat dovada de constructie existenta...putea fi si numai simplu cazut)... Manastirea Minorita (tocmai langa gara., intersectia Elisabeth-Gasse/9 Mai cu str. Ampère sau Hurmuzaki? fosta Knopf-Gasse /Ulita Bunghilor, Facatorilor-de-Nasturi)) atunci extra muros...ante 1241 Manastirea Sta.Elisabetha (langa ea, pe partea cealalta a Elisabeth-Gasse (Str.9 Mai), intersectia cu Salzgasse (Drumu' Sarii, acum Constitutiei)...atunci extra muros...ante 1241 Manastirea Dominicana cu Biserica (la gara, acum acolo: Capela Crucii)...atunci extra muros...ante 1241 1.Rathaus(I.Casa a Consiliului, acum Crama Sibiana) cu Turnul Sfatului (Ratturm)...ante 1241.. si Zidul de Circumferinta de-a lungul actualei Biserici Catolice (monede sec.XIII)....ante 1241 Poarta si Turnul-Fingerling care da dinspre Piata Mica in jos pe scari sprePiata Aurarilor, Fingerling-Platz... Prima Poarta Elisabetha (acum Podul Minciunilor)... si logic ar fi si Zidul de Circumferinta care trecea prin curtile de pe str.Avram Iancu (Reispergasse) paralel cu strada, pe partea stanga a strazii cum mergi catre gara (urme numeroase, zid 1,5 m. latime)...acest zid este de fapt prelungirea fireasca a celui din dreptul Bisericii Catolice, imbinarea lor facandu-se la Turnul Sfatului, dar...numai portiunea care desparte strada Avram Iancu de Piata Mica, aici pe aceasta latura a Pietii Mici..pe latura cealalta, catre Podul Minciunilor, avem in spatele Casei Artelor, in curtile caselor de la Nr. 22, deci Casa Haupt., numita de unii istorici neavizati Sala Fresca, deci in curtile din spate, portiuni clare de zid din Centura a II.-a care despart curtile de curtile care dau in hang catre Orasul de Jos pe Strada Ocnei (cu intrari de pe Ocnei).. Pe unele grafici incepand cu 1666 (Tröster) portiunea de zid chiar langa Turnul Sfatului nu mai apare...Turnul este liber in toate laturile...pe o latura apara insa mai la distanta tocmai Prima Casa a Consiliului cu turnulet (Crama Sibiana acum).Presupun ca poate au copiat toti perspectiva falsa a lui Tröster, realizata dupa memorie (era in Germania cand a publicat cartea cu Dacia cea Veche si Noua, 1666 in limba germana)... Dar pe grafica de aici, 1600 apare Casa Sfatului lipita cumva de Turnul Sfatului.O consider un fel de perspectiva reala, dar care da nastere la dubii..de aici distantarea falsa in perspectiva Planselor tarzii......Partea cealalta, catre dubioasa actuala crasma La Turn era intr-adevar libera... Si Turnul Sfatului a avut pana prin anii 30' sec.XX. numai un tunel...al doilea s-a straüuns in acesti ani 30'... Aceste nuclee imprejmuite cu zid s-au unificat si au devenit asa-zisele centuri.... Mda, sa nu uitam Wart(en)-Burg, sau Warten-Berg, deci un Turn-de-Observatie si Aparare cam catre Villa Humberti/Hammersdorf/Erzsebethegy/ Gusterita... Celelalte secole sunt deja relativ bine documentate.... PS. Daca tinem cont ca la Stolzenburg (Slimnic) s-au descoperit monede de pe la 1130-1160 ne putem pune intrebarea ce s-a intamplat in acel timp in Cibinium...Si Rotonda este de datat cam tot aici... PPS.Nu stiu ce este cu Turnul dinspre Großer Ring (Piata Mare) catre Heltauer-Gasse (Corso, N.Balcescu), chiar in colt, cam pe unde se afla casa aceea cu balcon-festiv....Nu stiu cand a fost construit....Era deci inchiderea sau Poarta dinspre Piata Mare (tunel sub turn!) catre Corso...Apare pe gravura cu Harteneck 1703 Piata Mare, aici la Sibiul Vechi Poze.... Inchiderea pe partea cealalta era transversal pe str.actuala Magheru, cam intre Liceul G.Lazar si Forumul German (Casa Lutsch), zid sub drum... Si, prin curtile de pe Str. Avram Iancu, cele de pe mana stanga cum mergi catre gara, trece un zid de circumferinta, paralel cu strada, de 1,5 m. latime... Datarile arheologiei...incep sa dau cu ele de pamant.... Tot nelamurita este situatia de la piata Dragoner, incrucisare foarte importanta de drumuri (extra muros) pe unde venea sarea de la Salzburg (Ocna Sibiului) pe Drumul Ocnei (Burger-Gasse), cotea spre stanga pe Elisabeth-Gasse (9 Mai), apoi dadea cotul pe dreapta pe Salz-Gasse (Strada Sarii, Str.Constitutiei) apoi inca odata la dreapta si urca pe strada Garii (Magheru) catre Turnul-de-Sare (Salz-Turm) sub el o Poarta (amandoua daramate:17.07.1890) care inchidea drumul intre Biserica actuala Ursuline si Strada Felinarului...(alte variante nu erau posibile:sarea era grea si celelalte variante de drum erau fie in panta prea abrupta, fie pe la actuala Gara, mlastina...Si de aici sarea pleca cel mai usor mai departe).... Deci la Dragoner trebuie sa fi fost ceva inca de pe la inceputuri, post de paza, turn?....de cand? Avem Hanul La Mielul Alb (Zum Weißen Lamm), insa constructia ramasa este databila ceva mai tarziu (poate a fost ceva si mai inainte?).... Este clar ca fiecare institutie, fie biserica, fie ordin calugaresc, fie Comite al Orasului, fie Comite al Provinciei (pana la 1224 separati), fie Praepositura, fie cetateni si-au construit separat si independent portiunea atribuita...ceea ce presupune si existenta unor lucrari de constructie paralele, uneori independente intre ele si chiar la distante mai mari,(dar cu plan integrational ab initio!!!) care vor fi unite pe urma foarte armonios in asa-zisele centuri-de ziduri..Nu aveti decat sa priviti pe plan nucleele in forma de burguri rotunjite acum incadrate de actualele strazi...luati ca exemplu insula dintre Sporer-Gasse (Str. Magheru) si Reisper-Gasse (Str.Avram Iancu)..dar exemplele sunt numeroase, priviti mai atent fiecare circumferinta mai rotunjita...parca sunt mai multe burguri inauntrul BURGULUI.... Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland[b][/b
Last edited by Retras la cerere on 15.02.2011 02:07, edited 30 times in total.
|
|
|
Posted: 09.11.2007 16:21
4.
Monedele care au sprijinit la datarea arheologica( vezi topicul mai sus) in perioada Regelui Ungariei Andreas II.(1205-1235) nu-mi sunt direct cunoscute...Ar putea fi unele dintre cele de mai jos... Poate gasiti si mai vechi prin Sibiu la sapaturile personale... Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland
Last edited by Retras la cerere on 18.02.2008 18:26, edited 10 times in total.
|
|
|
Posted: 12.11.2007 02:39
5.
Acum am citit mai atent in cartea Piata Huet...Punte peste..., la cronologie, ca monedele care s-au gasit sunt databile 1172-1196... Daca este corect si adevarat, atunci avem de-a face intr-adevar cu monede de sec.XII, si anume din perioada Regelui Ungariei, Bela III. (Rege al Ungariei, 1172-1196, dupa ce a fost obligat sa renunte la sotia lui bizantina si la tronul Bizantului; * cca.1148, + 24 April.1196, notarul lui a fost renumitul Anonymus, alias magister P., alias Paulus cel care a redactat Gesta Hunga(ro)rum, cel care a fost si episcop de Alba-Julia si Archepiscop de Calocsa si primul Praepositus Cibiniensis , aprox. 1190-1199?) Perioada de domnie a lui Bela III. este puternic marcata de perpetuarea si intarirea Influentei Bizantine in Regatul Ungar... Este vorba de 4 (patru ) monede. De remarcat faptul ca una din putinele localizari mai precise de descoperire a uneia din monede este tocmai intre Biserica (devenita 1192: St.Ladislaus) a Praepositurii Cibiniense infiintate se pare 1190 si confirmate de Vatican in 1191...si actuala cladire a Liceului Brukenthal... Deci avem in Cibinium o moneda Bela III. tocmai la Biserica Praepositurae infiintate de Regele Bela III. unde primul Praepositus este Notarul Regelui Bela III., care numitul Rege Bela III. a acordat Provinciae Cibiniense inainte de 1186 Marca-Proprie-de-Argint, dupa masura celei din Köln/Colonia Imi place simetria....Este un modru in lucruri... Nu am vazut monedele, nu am de unde sa stiu daca cineva nu se inseala... Dar daca este asa, sa vedem cam despre ce monede ar putea eventual fi vorba....Vreau sa le vad... Cateva exemple, pescuite intamplator aveti mai jos... Una de cupru (Rézpénz), un bracteat Ag. (moneda batuta/imprimata numai pe o parte, deci numai cu avers, fara revers)....si denari obisnuiti de argint.. Nu de alta, dar daca mai gasiti intamplator prin Sibiu asa ceva, sa stiti despre ce este vorba.... Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland
Last edited by Retras la cerere on 18.02.2008 18:29, edited 9 times in total.
|
|
|
Posted: 12.11.2007 02:44
6.
si aici bracteatul (vide mai sus explicatia: batuta numai pe o parte, deci numai cu avers, fara revers)... Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland PS. Unde este blestemata de FANTANA in Piata Huet? Nimeni, nici-un arheolog nu pomeneste de asa-ceva! Dar va inchipuiti macar doua secunde de fantezie fara fantana aici intre atatea Biserici si Capele si ...si..?!... Eu nu... Unde era FANTANA?...
Last edited by Retras la cerere on 18.02.2008 18:30, edited 1 time in total.
|
|
|
Posted: 14.11.2007 14:13
7.
Imi cer scuze, am si eu ezitarile mele, produse de Bibliografie...a trebuit sa modific si sa precizez unele lucruri...deci modificari in text si aici si la Crama Sibiana (Revelion 2008)..... Principalele modificari privesc nuantarea prin mai noua indoiala a mea ca ar fi existat de fapt o Capela St. Stephanus... si... Precizarea ca s-ar putea ca perspectivele de la 1666 incoace, unde Turnul Sfatului este liber si pe o parte si pe alta , deci Casa Sfatului indepartata de el sa fie de fapt false...s-au luat una dupa alta....cea din 1666 datorata lui Tröster este hotarat nerealista ( desi scolit in Hermannstadt,el era atunci prin Germania cand a publicat cartea sa, unde apare Veduta (Das Alt-und Neu-Teutsche Dacia))... Si de aceea am hotarat sa dau cea mai veche imagine mie cazuta sub mana, cea de la 1600...Pare a fi destul de veridica...desi cam reductionista... Puteti compara toata seria...la Sibiul Vechi Poze Vechi, parca pagina 2.... Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland Last edited by Retras la cerere on 18.02.2008 18:32, edited 1 time in total.
|
|
|
Posted: 14.11.2007 22:13
8.
N-am dat la monedele care ar fi putut sa fie cele cu ajutorul carora s-au datat descoperirile arheologice in Sibiu decat cateva exemple... Bineinteles ca aici ar trebui un catalog cum este cel al lui Huszar, pentru zona Carpatina cel mai apreciat in lume... Nu-l am, si info NET este destul de zgarcita cu datele... Insa avem totusi ceva, un Catalog in NET, scos in limbile maghiara si ENGLEZA... La monedele din Dinastia Arpadina (pana la 1301) avem o multime...si sunt si ceva monede transilvane (deci dupa Mohacs, 1526), dar mai putine si nu cele mai impunatoare ca de ex. o anumita Moneda-Medalie-Comemorativa Transilvana, Au, imens de mare si cu perle de jur-imprejur... Dar prefer sa dau link-ul...binenteles imagini vor fi...daca faceti klick pe ele, vedeti multe si interesante lucruri si mai ales steme relativ cunoscute... Vizionare placuta... http://katalogus.numismatics.hu/index.php Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland PS. Poza dubla de jos este la topic...S-au gasit in Sibiu la sapaturi arheologice si monede Craiu' Jigmond care au ajutat la datare...O vedeti si in link-ul dat mai sus... Aceeasi moneda, identica, deci tot pentru Regatele Bohemiei, Ungariei...deci cu Leul Bohemian cu Coada Dubla este batuta si in Hermannstadt/Cibinium, am vazut in NET un exemplar, dar acesta de aici este mai clar... Aceste monede cu Leul Bohemian sunt batute pentru Sigismund in calitatea lui de Rege al Ungariei, Bohemiei, Lodomeriei si Galitiei, Principe de Luxemburg (in cadrul Regatului Bohemia atunci!) Ban al Croatiei si Slavoniei...etc. In calitatea lui de Imparat al Sfantului Imperiu Roman apar aceleasi monede de aur insa in loc de Leul Bohemian, apare Vulturul (Aquila) Regal(a) al Germaniei, cu un singur cap, devenit uneori prin extensie, si al Sfantului Imperiu Roman, mai tarziu in aceasta ultima calitate devenit Vultur Bicefal Imperial (imprumuta simbolul de la Imperiul Roman de Rasarit (Bysantion), imprumut de care fac uz si Tsarii Rusiei...dar si Serbia, si Albania....etc.. Mda si acest Sigismundus de Luxemburg, Imperator al Sfantului Imperiu Roman, Rege de Ungaria, Rege de Bohemia...&tc...mort in 1437 este ingropat in Oradea-Mare (Varadinum, Nagy-Várad, Groß-Wardein)... Interesant...* 14.02.1368 Nürnberg (aici era si Albrecht Dürer, care-i face mai tarziu portretul!)....+ 09.12 1437 Znaim in Moravia (alipita Regatului Bohemia)....Corpul neinsufletit este transportat la Oradea (Nagy-Várad, Groß-Wardein) si este ingropat in in Domul din Nagy-Várad/groß-Wardein (dupa 1919: Oradea-Mare)... Asta nu mentioneaza nici Wikipedia Ungara, nici Wikipedia Romana (articolul despre...e un ciot...) O mentioneaza Wikipedia Germana (poate si traducerile in engleza si franceza?) ...Si parca pana acuma nici-un Ghid Oradea Romanesc in NET... dau link-ul http://de.wikipedia.org/wiki/Sigismund_(HRR) asa...sa nu se uite... PS.29.11.2007: Am promis ca dau si moneda de aur Sigismund batuta in Cibinium .... A doua imagine (introdusa de fapt prima data) de aici este este batuta in Kremnitz(Körmocz-Bánya) initiala K, initiala P.Deci initiale P. K. pe aceasta batuta in Kremnitz. Prima imagine (introdusa de fapt mai tarziu, deci numai astazi) este cea batuta in Cibinium, intre 1430-1434 (datare si localizare de catalog auctiune/licitatie dupa Huszar).... Ce vreau sa subliniez: Pentru ca Sigismund a murit in 1437, inseamna ca s-au batut Monede de Aur (trebuiau privilegii si drepturi speciale fata de moneda normala de argint) in Cibinium/Hermannstadt si inainte de 1437, mai precis aceasta Moneda de Aur, Gold-Gulden batuta in Cibinium/Hermannstadt este datata 1430-1434, deci e clar, inainte de 1434 ... nu cum se tot balbaie bibliografia si specialistii....Deci toate datarile de pana acum privind infiintarea Monetariei din Cibinium, Dreptul de a bate Moneda in Cibinium, Dreptul de a bate Moneda de Aur in Cibinium, cad...sunt bune de aruncat la gunoi...Stim numai ca se batea moneda aici si in sec. XIV, de cand ?...specialistii au dat-o in bara...(cel mai logic ar fi de fapt sa inceapa cu anul 1186 ca LIMITA IPOTETICA, pentru ca inainte de 1186 s-a acordat hospites de aici dreptul la Marca-Proprie-de-Argint, dupa Masura Marcii-de-Argint Köln/Colonia).... azi , 21.01.2008..se pare ca apar surprize in datarile ceva-ceva mai devreme ale monedei cert in Cibinium batute... totul se plimba deja lejer in sec.XIV...aici sunt de citit studiile mai mici aparute la Siebenbürgen Institut .autorul este Hochstrasser ...studiile se gasesc in NET liber... Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland
Last edited by Retras la cerere on 15.02.2011 02:13, edited 12 times in total.
|
|
|
Posted: 16.11.2007 18:31
9.
Supliment.Moneda 10 Ducati [b]Au cu Perle, Rubine(circumferinta) si Email batuta in Cibinium/Hermannstadt /Nagyszeben (acum Sibiu) 1611. Principele Transilvaniei Gábriel Báthóry.[/b] Gasita in NET Ungaria, Istoria Transilvaniei, editia franceza... Nu este chiar o moneda cu care sa mergi la piata...Este un fel de Medalion-de-Onoare-si Protocol-Diplomatic cu care erau distinsi oaspetii sau Persoanele de Rang foarte Inalt/Capete Incoronate cu care venea Principele in relatie. Ma intereseaza numai ca este facuta in Cibinium/Hermannstadt...asta-i important. Cautati sa intrebati cat costa asa o minune prin lume...Nu numai ca este rara de tot, dar lucratura mesterilor monetari/aurari din Hermannstadt trimite la recalificare si ucenicie scolile din Augsburg si Nürnberg...Nu stiu daca Florenta a scos ceva asemanator...1611! Pe revers observati drept stema combinata cele 7castra (7cetati=Siebenbürgen) (septemcastrensi)=Transilvania si blazonul Casei Báthorí de Somlyo, cei trei colti de mistret (asemanatori cu ai Familiei Contilor Kinský din Regatul Bohemia). Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland
Last edited by Retras la cerere on 18.02.2008 18:35, edited 3 times in total.
|
|
|
Posted: 16.11.2007 22:03
10.
sa vedem alte Monede batute in Cibinium Hermannstadt...si pretul lor de auctiune-Licitatie.... Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland
Last edited by Retras la cerere on 18.02.2008 18:36, edited 1 time in total.
|
|
|
Posted: 17.11.2007 15:02
11.
Dau aici o reconstituire de Plan-Hermannstadt, reconstituire arhitect. Fabini din Sibiu (Hermannstadt). Gasita in NET Ungaria...Istoria Transilvaniei, editia maghiara... O aveti mica, se vede direct, sa stiti despre ce este vorba, si mare, trebuie deschisa si apoi, poate. marita prin klick.Cea mai mare este de fapt ultima, marimea originala de pe serverul din Ungaria, se deschide prin win.rar.... Strazile sunt numerotate, indicele nu l-am adus inca, dar reconstituiti totul cu planul Hermanstadt Baedecker 1914, aici la Sibiul Vechi, Poze Vechi...Sau recunoasteti direct strazile...cei ce nu stiu despre ce este vorba, sa ia in mana un plan al orasului....Structura de baza a ramas... Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland
Last edited by Retras la cerere on 18.02.2008 18:37, edited 1 time in total.
|
|
|
Posted: 29.11.2007 14:38
12.
vide mai sus adaugiri importante la moneda Sigismund....Articolul refacut partial.... |
|
12 posts
• Page 1 of 1
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 2 guests
