358.

chisi wrote:comparativ, o poza de ieri a Agentiei de voiaj. Eu spun ca bate destul de mult cu Comandatura/Comenduirea Pietei. "Fura" chestia ca in cartea postala de la finele sec. XIX cladirea este prezentata integral, acum ea fiind umbrita de Imparatul Romanilor. Plus ca seamana cu Cafe Habermann...

Am vazut si eu acum ...am numarat comparativ ferestrele.. si aveti dreptate..am corectat sus unde se poate...

Ma deruteaza treaba cu Bulevard...trebuie sa-l iau odata la rand din 1876 an-de-an si sa confrunt tot e un haloimas de nu-i dai de capat......construit..apare pe planul 1880 aproape complet...apoi apar ca unitati separate cofetaria si beraria Habermann deci terasa si salonul de langa... si apoi Palais Habermann (cofetaria si terasa tot unitati distincte) apoi hotelul Europa...separat..iar acestea (berarie+cofetarie? terasa) sunt iarasi unitati distincte... Deci apare pe planuri, dar la 1901...nu apare ca hotel in Cartea de Adrese..se pare ca ar fi fost altceva..probalbil la inceput un Palais particular...Habermann..dar nu vad sensul...e construit ca hotel..nu ca locuinta particulara...Se pare ca intre 1901 si 1914 Hotel Europa..in 1914...apare ca Bulevard...

dupa 1919 este rechizitionat....dau aici o poza de prin anii 20-30?

359.

un Turn al Sfatului

360.

Cartea de Adrese Hermannstadt..1901

Elisabethgasse Nr. 27...Karl Spilka Weißbäckerei

Spilka Karl Elisabethgasse 27...

fac traducerea si apoi explic...

la Firme, Patiserii:
Str Elisabetha (9 Mai) Karl Spilka Patiserie (brutarie..dar de lucruri fine, cu faina alba/nulla...nu de paine (=Brotbäckerei)

la locuitori:
Spilka Karl Strada Elisabetha (9 Mai) 27

de ce toata aceasta formula?
Nu totdeauna firma are aceeasi adresa cu proprietarul...aici insa da...
Se pare ca este la coltul 9 Mai cu Brutarilor...
In Topographia Hermannstadt/Sibiu lipsesc din slamperei cateva numere...cum de ex. 9 Mai 17-25...si nu am cu ce sa compar...

361.

inca un Zeppelin..mai avem cateva pe aici.. ..cel din 1929..nu cel cu Printul de Prusia de prin 1906? 1909?....acesta este fotografiat de omniprezentul Emil Fischer...
(Altii n-au mai fost? ce ne faceam fara el?...mai sunt la muzeu inca vreo cateva mii de negative foto Emil Fischer pe placi de sticla mari inca nici macar vazute..d'apoi catalogate si numite..cine stie ce-a mai fotografiat)...

362.

Caminul Diasporei al Bisericii Evanghelice A.B.

363.

Ordinea explicatiilor e inversa..ultima poza se instaleaza prima...

Deci incepem cu poza 3.

3.Turnul de fosta Poarta in jos catre Pempfflingergasse pe o parte si alta (Odobescu, Pasajul Scarilor), deci cel lipit de Casa Pempfflinger/Lulay/ Altemberger, alias Primaria Veche (a 3.-a de fapt in cronologie, nu prima!)

aici prin mijlocul strazii trecea prima centura de ziduri...se vede ceva din zid pe mana stanga...dincolo de zid erau scarile catre Pasajul Scolerilor (Schülergang) care duceau prin Zwinger deci terasele de sus catre Coltul Pocaintei (Bußwinkel) deci catre actualul Weinkeller..dar atunci duceau catre Biserica Azilului unde se pocaiau si spovedeau Scolarii si Profesorii...

si de fapt..m-am hotarat sa dau din seria pe care o am aici mai nou..tot ce am mai nou din imprejurimea asta...(deci dupa poza 3., poza 2. si apoi poza 1.)

baza de fapt este poza 3.


PS.. à propos Prima Centura de Ziduri...nici-un arheolog platit sau amator n-a fost curios s-o reconstituie..desi provine din sec.XII. nimeni n-a sapat aici...in schimb au scris ca au gasit in fostul Cimitir, Curtea Bisericii Evanghelice, inafara de numeroase morminte din sec. XII pana si oarece moneda de prin 1964....

364.

Asa zisul Riemerturm (Turnul Curelarilor) uneori numit si Ledererturm (Turnul Pielarilor)...o poza mai veche...

365.

cunoscuta poza cu fabrica de zahar din sfecla-de-zahar...(nu repet degeaba..altfel se intelege aiurea)...aici destul de curata poza...era pe undeva pe Schewis-Gasse (B.-dul Victoriei)..parca numai Casa Theseo(actualul Rectorat) mai exista pe aici in rest gradini...cam pustie vecinatatea pe atunci..venea lupu'n vizita la Turnul-cu-Slanina...

366.

General-Loch, Gaoaza Generalului, Tunelul catre Armbruster-Gasse (Arhivelor)...
Cineva savant cu renume despre si pe langa marginea istoriei Sibiului (nu Hermannstadt, ca nu stie si nu iubeste) scria ca aici s-a construit la inceputul sec.XX pe terenul neparcelat Cladirea Arhivelor Natiunii Saxone (acum de Stat)....Arhitectul a fost Bedeus von Scharberg...asta o stim de altundeva...
Dar cum ramane cu terenul neparcelat..daca ne uitam prin tunelul-gaoaza si pe mana stanga dam de cladirile dinaintea Arhivelor?
Poate concepe cineva Cladiri Vechi pe teren neparcelat?

Mda si pe aici a fost oarece Securitate...apoi pe mana dreapta..poarta care se vede dadea in curtea unei Gradinite de Copii,(la etaj) putin mai departe era un atelier vesel de sicrie...apoi parca...ceva vitrina cu monede vechi?..nu mai stiu...si apoi zidul care inconjura curtea Gradinitei de Copii...
Nu stiu de ce bolta pare aici foarte scunda si latita..cred ca este perspectiva de Foto-Obiectiv Weit-Winkel...Super-Angular poate?...

Si mai observati ceva ce n-ati vrut sa observati la topicul Cate Arcade-Contrafort (Arcuri Butante) lipsesc in Pasajul Scarilor (Pempfflinger-Gasse)...
Era vorba acolo de semnele ramase in urma unor eventuale arcuri butante..deci semne la marginea zidului ca acolo au fost oarece iesituri din zid ca niste contraforturi care trebuiau protejate prin ceva de rotile si axele rotilor carutelor...sa nu fie roschnite...si ca ceste elemente de protectie sunt semnele ca au fost acolo arcuri butante.. ei bine aceste semne sunt BOLOVANII care se puneau si acolo si la porti si la tuneluri...obligau caruta sa treaca la distanta de zid..acesti volovani sunt semnele...
Aici ii aveti frumosi si mari si eficienti ..inca in functiune,,,bolovanii istorici...
Admirati-i macar in poza...cred ca arhitectii restauratori din Sibiul fara istorie habar nu au ce rol ar fi avut..si i-au inlaturat...
Ca sa nu-i confundati..sunt de o parte si alta a arcadei-tunel..jos..pe unde normal (nu ca la Chagall prin cer) trec rotile de car pamantesti si grele...
acum ar fi si mai necesari contra auto...

Vazuta din celalalt capat, Str Arhivelor, cca 1900. Cladirile din dreapta au fost daramate si in locul lor s-au construit o casa si intre 1914-1923 actuala cladire a Archivelor.

Clubul Uzinelor "Independenta" (actuala sala Thalia) in 1950. L-am mai prins inainte de '89, in sala principala functiona permanent un cinematograf iar din cand in cand se dadeau spectacole; cica avea o parte din acoperis glisanta si vara il dadeau deoparte lasand cerul liber (desi eu nu l-am vazut vreodata deschis).
La etaj functiona o discoteca in fiecare sambata, accesul pe scari exterioare prin dreapta, iar la nivelul inferior o biblioteca a carei usa de intrare era pe lateralul bastionului, in partea cealalta a zidului, dinspre Bd Coposu.


Si daca tot am adus vorba de cinematografe, aveai de unde alege:
Pacea (pe Balcescu)
Arta (pe Tribunei)
Tineretului (Teatrul de Papusi)
Independenta
7 Noiembrie (in Terezian)

Pe langa cele permanente de mai sus vara mai erau proiectii seara la Teatrul de Vara (Parcul Tineretului), iar sporadic cate un film artistic la Casa de Cultura.
Cam atatea stiu, sper ca n-am uitat vreunul.


Si era imbulzeala, caci alternative nu prea erau, video-urile abia aparusera iar cele trei ore zilnice de pe singurul canal TV erau pline de ceausisme.

Arata interesant si cladirea Clubul Uzinelor "Independenta" .
Pe cat de frumoase pe atat de interesante pozele.

370.

Bullseye wrote:Clubul Uzinelor "Independenta" (actuala sala Thalia) in 1950. L-am mai prins inainte de '89, in sala principala functiona permanent un cinematograf iar din cand in cand se dadeau spectacole; cica avea o parte din acoperis glisanta si vara il dadeau deoparte lasand cerul liber (desi eu nu l-am vazut vreodata deschis).
La etaj functiona o discoteca in fiecare sambata, accesul pe scari exterioare prin dreapta, iar la nivelul inferior o biblioteca a carei usa de intrare era pe lateralul bastionului, in partea cealalta a zidului, dinspre Bd Coposu.


Si daca tot am adus vorba de cinematografe, aveai de unde alege:
Pacea (pe Balcescu)
Arta (pe Tribunei)
Tineretului (Teatrul de Papusi)
Independenta
7 Noiembrie (in Terezian)

Pe langa cele permanente de mai sus vara mai erau proiectii seara la Teatrul de Vara (Parcul Tineretului), iar sporadic cate un film artistic la Casa de Cultura.
Cam atatea stiu, sper ca n-am uitat vreunul.


Si era imbulzeala, caci alternative nu prea erau, video-urile abia aparusera iar cele trei ore zilnice de pe singurul canal TV erau pline de ceausisme.

pai putin mai inainte, deci in anul 2006 am facut o lista cu cele din anii 60'...nu se acopera total cu cele ale D.-voastra ca li s-au schimbat numele si adresele ca sosetele lui Bula...

vezi link-ul de mai jos...

Acoperisul Glisant (de fapt semiacoperisul-glisant, corect la @bullseye) de la Independenta era cea mai mare senzatie la spectacolele de seara...abia asteptam sa se deschida..si asta nu numai noi, copiii, ci si adultii se bucurau ca niste copii...vedeai filmul sub stele...
In rest. vara jos la Victoria (Teatrul Gong acum, fost Tandarica, paralel in functiune cu cinematograful Cinema jos, Teatru sus la etaj) de exemplu, trebuiau deschise usile catre curte...tin minte o noapte (desi era interzis sa mergi pe undeva afara dupa ora 8!) deci o noapte cu Cei Trei Muschetari...cel in trei Serii...toate de-o data...lung..haios..si CALD...

Trebuie sa mai realizati ceva...atunci erau Cluburi Muncitoresti...De ex. acesta pe scurt numit Clubul Independenta..dar era Clubul Muncitoresc al Uzinelor Independenta...la fel si cu 7 Noembrie in Teresianum..acestea doua functionau drept cinematografe si ce numim acum disco...poate mai stiu chisi sau gyzmo de FRAMUS prima grupa cu ghitare electronice...si de GHIMPALU' si de Ricky Dandel..si.si...sa te fereasca domnul de o seara de dans pe terasa la Petenta-Club...toti ai lui Rotaru..toata Poarta Turnului...(inca nu era venit Turnisorul din Valcea!)...si Lazaretul ..si tangouri tiganesti intinse si cu fitze..de mori cu floare-n coltul gurii sau tigara marasasca..cool......pe muzica de blues autentic dansate...pai pantaloni negri largi..bluza albastru inchis sau rosie dar neaparat de nylon si sclipicioasa si puturoasa de muta nasul...papucii cu spitz lung si toc mai inalt..cravata (obligatorie la intrare, altfel nu te lasau) din musama sau plastic cu muiere goala pe... dar in culori vii..si legata la gatul purtatorului cu guma de tinut chilotii...parul negru si bine uns cu briantina sau ulei-de-nuca....si bine parfumati gagiu' si gajica'...
s-apoi in parc pe-ntuneric sareau sisurile-afara la concursul donatorilor-de-sange...

http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=826


Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland

371.

Era undeva pe hangul acela de langa actualul Liceu de Arta...
Cand a venit Otto Czekelius acasa din Spania prin anii 30'..numai ca n-a plans cand a vazut ca nu mai este...
Si Sigerus o iubea mult de tot..Dovada poza de aici..copiata dupa cartea lui Chronik der Stadt Hermannstadt, Hermannstadt 1930...
Un leu mai era pe cornisa triunghiulara a Casei Artelor (Schatzkästlein) dinspre Scarile Fingerling...apoi l-au acoperit intai cu vopsea galbena la restaurarea din anii 60' si acum mai nou inca o data cu alb de spital...Dar specialistii in marginea istoriei Sibiului afirma sus si tare ca n-ar fi fost niciodata vre-o pictura pe peretele Casei Artei...Ca dovada ca n-au dreptate am dat-o dupa @fipe copiata si marita..leul este impunator...(era!)....si astia de aici erau....
Culmea este ca s-a daramat in anul 1934. si acum s-au ocupat mai nou arheologii loco sa reconstituie locul si planul....desteapta treaba..ca si arheologia la Cazarma '90, cea daramata prin 1986...nu era mai simplu sa le fi lasat acolo?
Aici este vazuta de jos din curte...sub hangul dealului de acolo...fatada era pe partea cealalta, sus la strada...chiar in spate..sus vedeti putin din asa-zisa Primaria Veche (de fapt a III.-a in ordine cronologica)

dau LINK-ul direct la Raportul Arheologic... pana pe la jumatate se ocupa de Manastirea Dominicana (Piata Garii)..apoi numai de Groapa Cu Lei, nu este mult...circa o pagina, dar extrem de interesant:

http://www.cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=2348


Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland

372.

Pe la 1915...o avem si mica al naibii, dar aici mult marita ..sa se vada tot...