523

Grafica din luna Noembrie (inmormantarea: 1-2-3 Nov? ora 11:45 a.m., daca ceasul de pe turnuletul de pe Cazarma merge corect)) 1845,
publicata 1846 intr-o publicatie din Leipzig. Avea si un articol despre romanii de religie greco-orientala, deci neuniti, scris cu simpatie de un sas din Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu.

Episcopul Basilius (Vasile) Moga, judecand dupa aceasta grafica, a fost astrucat in Cimitirul Bisericii din Groapa..convoiul se indreapta parca inspre dreapta privitorului, deci catre Cartierul Josefin (high-life atunci),deci catre Biserica din Groapa.
De fapt, daca locuia, fie si numai ca simplu cetatean, proprietar-de-casa (intra muros) si enorias, la intersectia Quergasse/Tribunei cu Heltauergasse/Balcescu, apartinea de aceasta parohie, nu de cea din Theresianum.
O poza a mormantului lui aici, in Cimitirul din Biserica din Groapa, gasiti pe blog-ul Razvan Pop http://www.razvanpop.ro/blog/ la articolul respectiv din seria 10 Mari Sibieni.

Hermannsplatz/Piata Hermann, numita asa din cauza statuii Sfantului-Comes Hermann care statuie fusese pe acolo, la Poarta Cisnadiei/Heltauer-Thor.

Se vede Cazarma Orasului, sau Infanterie-Kaserne/Cazarma de Infanterie, dupa 1919 numita Cazarma (Regimentului) 90. Avea alta Poarta de intrare..cea noua cunoscuta insa era chiar la mijlocul cladirii sub turnuletul cu ceas.

Oamenii sed pe niste resturi de ziduri..sunt resturile de la Bastionul Portii Cisnadiei (Poarta insa mai exista, fusese daramat 1843 numai turnul din stanga la iesire, tocmai unde fusese Statuia lui Hermann (acum ciuntita si mutilata, aflata la Muzeul de Istorie)si mai ales ale Citadelei initiate si neterminate...

Dau aceasta fiindca e in circulatie topicul 10 Sibieni de Seama..si acest Episcop Greco-Oriental, deci Neunit, primul Episcop Greco-Oriental ROMAN de fapt, toti ceilalti fusesera cam sarbi se pare, intra in acest topic..macar sa stiti cum arata...
Si sa stiti macar data precisa a mortii lui..nici-un blog-clon despre 10 Mari Sibieni nu mentioneaza precis..o aveti sub poza lui, tiparita atunci, puteti citi: + am 29.Oktober 1845.




Anexe si lamuriri.
1. Cum a ramas totusi aceasta Episcopie Greco-Orientala (Neunita) in Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu?

-prin intamplare si interventia secretarului Episcopiei, fratele mai mare al lui Ioan Budai Deleanu(greco-catolic/unit), Aron Budai (greco-catolic/unit).(De fapt, nobili fiind, si Budai=in maghiara predicat nobiliar, am avea corect titulatura lat. Johannes nobilis de Buda, repective Aron nobilis de Buda..blazonul familiei il avem aici, la Istoria Sibiului).

Lucrul l-a examinat si prezentat mai nou (deci un secol mai tarziu dupa istoricii sasi si Andreas baron de Saguna in monografia lui din 1862 (germana)) Lucia Protopopescu in Monografia Ioan Budai Deleanu, 1960,(completari 1965) citata la randul e i(nota 33) in lucrarea lui Lazar Ioachim, o aveti aici jos in anexa ca PDF, pagina 95:

In urma interventiei lui Aron Budai, in anul 1811, s-a renuntat de catre guberniu la "mutarea nou-numitului episcop neunit, Basilius Moga, de la Sibiu la Cluj, pentru ca acesta sa poata lua sfat de la petitionar" (33). (Lucia Protopopescu op cit. p.189) [cf]: Lazar Ioachim: [...]Testamentul lui Aron Budai [...]1847, APULUM,XXXVII-2.2000, pg. 95 (aici in anexa ca pdf.)


2. G. Lazar (greco-oriental/neunit) a avut conflictul cu Biserica locala Greco-Orientala/Neunita si a trebuit sa paraseasca Transilvania si sa infiinteze scoli in limba romana in (atunci) strainatate..deci in Principatul Tara Romaneasca/Valahia.
Dar..concret: G. Lazar a avut acest conflict cu Episcopul Greco-Oriental (Neunit) Basilius Moga, care era adeptul invatamantului in limba considerata sfanta, limba slavona.

Printre primele surse ale cercetarii mai sus mentionate, unde de fapt respectiva cercetare preia cu ochii inchisi ce li se comunica de autorul URMAS direct la scaunul episcopal (la succesiuni totul e in dezordine, totdeauna precedentul e de vina, eu am facut ordine!) dam de:

Andreas Freiherr von Schaguna: Geschichte der griechisch-orientalischen Kirche in Oestreich.(Istoria Bisericii Greco -Orientale in (Imperiul) Austria) Hermannstadt. Druck von Josef Drotleff 1862 alineatul 61. pornind de la pg. 123 deschideti va rog la pag. 123..putin mai jos in pagina incepe alineatul § 61. .:

http://books.google.de/books?printsec=frontcover&dq=Andreas+Schaguna&ei=8NdtTIziDoiw4QwyoDTCQ&ct=result&pg=PP5&id=wdYAAAAAcAAJ#v=onepage&q&f=false

Ca traducatori in limba germana sunt doi prezentati, ambii Profesori la Institutul Teologic Diecezan Greco-Oriental:
J. Popescu si...

Zaharia Boiu






____________________________________________________

dar, de fapt, pe mine personal mai ales ma intereseaza Piata Hermann, Cazarma si imprejurimile..mai ales casutele acelea de pe mana dreapta a privitorului, unele le-am mai prins in copilarie..


Georg Schoenpflug von Gambsenberg

524.




Aici vreau sa dau numai originea numelui de Restaurant Unicum de pe Quergasse/Strada Tribunei.

A existat si exista prin Pesta cea constituita de colonisti germani, o familie germana, svabi sau elvetieni, cu numele de ZWACK.

Unul dintre ei, Joseph Zwack era Medicul de Curte al Imparatului Sfantului Imperiu Roman si Rex Hungariae, Princeps Transsilvaniae, Joseph II.

Acest medic, Joseph ZWACK, a compus un liqueur-de-plante in scopuri medicinale, procentaj: 40%.

Oferindu-i Imparatului, al carui Medic-de-Curte era, sa guste, Imparatul Joseph II. a tras o dusca , dupa care a exclamat:
-Das ist ein UNICUM!/Aceasta este un unicat..


Joseph ZWACK,Medicul de Curte al intre timp decedatului Imparat Joseph II. si- lansat oficial acest liqueur sub numele de Unicum in 1790.

Si de atunci a ramas numele de UNICUM pentru liqueur./licoare, daca va convine mai mult.
Acest liqueur a devenit foarte celebru in toata Monarhia Austro-Ungara..si mult dincolo de ea..

Numele acesta celebru il iau multe nou infiintate restaurante....parca si la Clus/Colos/Clausenburg/Kolozsvar/Cluj, parca si pe la Varadinum/Gross-Wardein/Nagy-Varad/Oradea..si..bineinteles...Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu.

am dat de doua vederi cu proaspat-construitul Restaurant Unicum loco..Exterior si interior.
Jegoase, scrise-mazgalite..
Am reparat ce s-a putut.

Dar, controlati si singuri, incerc sa dau si originalul nerefacut...

___________________________________________________________________
Lamuriri suplimentare

Este una din cladirile JUGENDSTIL cele mai reprezentative ale Orasului, deci intra in Patrimoniul Artistic/Istoric.
Construita in 1901 de catre Kirscher.
Cine a fost vreodata aici in Cinematograful ARTA de pe vremuri (mai inainte, prin 1950-1968?: Cinematograful Tineretului), nu putea sa nu fi observat minunatia de sala pastrata integral cu picturile murale, ferestrele rotunjite si toate cele. Si Restaurantul pastra anumite elemente..acum nu mai stiu..parca sala cu tavane boltite si nervuri ornamentate..nu mai este? sau nu am fost eu pe acolo...

Acum parca este acolo sediul BANCOREX..Cladirea apartine in disputa Consiliului Judetean/Cultura - Muzeul Bruckenthal.
Expozitiile de Arta Contemporana.


Dau complet pasajul respectiv din:

Denkmaltopographie Siebenbürgen 5.1.1. Stadt Hermannstadt/Topografia monumentelor din Transilvania 5.1.1. Municipiul Sibiu(Alexandru Avram/Ioan Bucur,edit. Christoph Machat), editie bilingva DE/RO, 1999, Rheinland-Verlag GmbH Köln, Orasul de Sus/Strada Tribunei, pp.266-267(RO):

Sediul "Bancorex"
Str. Tribunei nr.6
1901

Cladire in stil Secession(s+p+l+m) ocupand integral o parcela dreptunghiulara rezultata din unirea a doua parcele medievale. Fatada este dominata de elementul central in rezalit, cu doua ample vitrine la parter, trei ferestre inalte la etaj (in zona cu supanta a salii principale, folosite anterior ca cinematograf), iar la nivelul frontonului un amplu gol semicircular, subimpartit prin doua colonete. In lateral se afla cele doua accese in cladire cu casele de scara, exprimate prin cate un ax in fatada. Toate golurile au partea superioara curba si sunt prevazute cu ancadramente punctate cu elemente vegetale sau masti ce contrasteaza cu suprafetele mari de plinuri nedecorate.
Frontonul triunghiular cu flesa precum si cele doua frontoane in trepte laterale deriva din limbajul neogotic.
Parterul este integral boltit, remarcandu-se incaperea centrala, cu patru travei (travee! G.S.v.G.)) in cruce pe o masiva coloana centrala, precum si decoratia in stucatura cu elemente vegetale (vita de vie).
Balustrada de fier forjat a scarii din dreapta prezinta elegante elemente vegetale.
la etaj unele incaperi au tavane decorate cu segmente liniare din lemn.
In sala principala de la etaj se pastreaza decoratii similare celor de la parter la intradosul supantei. I.(oan) B.(ucur)

______________________________________________________________________


25.08.201. 20:02 Uhr:

despre proprietar: KIRSCHER

Am vrut sa-i aflu macar numele complet.
Si am deschis in NET Adressbuch Hermannstadt 1901, o avem aici la Forum/Sibiul Vechi.

deci deschideti http://www.sibiul.ro/forum/

Cartea-de-Adrese a Orasului Liber Regal Hermannstadt 1901

http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2302


Clar ca NU am gasit inca UNICUM, care s-a deschis tocmai in 1901.
Dar la partea ordonata dupa strazi, cu toti locuitorii de pe fiecare strada, la pagina 167, unde este Quergasse/actuala Tribunei:

Quergasse Nr. 6 Kirscher Emil und Friederike.



Deci stim ca proprietarul locuise eventual deja acolo, sau, mai precis posedase terenul (terenurile cu casele vechi) e de presupus ca pe terenul lui si inca unul alaturat s-au daramat cele doua case medievale (mentionate mai sus in Topographia) si s-a construit Unicum.
Deci proprietarul se numea KIRSCHER Emil, de presupus in asociatie nominal cu sotia? Friederike sau eventual sora.

(O sa caut mai departe cu ce se ocupa ...asa pe langa..tot in Adressbuch, dar la ordinea alfabetica a locuitorilor).

25.08.2010,20:54 Uhr:
In acelasi Adreßbuch peste tot trecut Kirscher

LOCUIA insa de fapt pe Heltauergasse/Balcescu, nr. 38, unde isi avea afacerea de baza:Macelarie/ Mezelarie/Apa Minerala/Vinuri si Restaurant.
deci la Lista Alfabetica de Locuitori, pg.88

Heltauergasse 38:
Kirscher Emil Fleischhauer,Selchwaren-Mineralwasser- und Weinhandlung

la Fleischhauer/macelari: pg. 168: Kirsch(n)er Emil Heltauergasse nr. 38.

La mezelari/si mezeluri/Selcher und Selchwaren: pg.135: Kirscher Emil, Heltauergasse Nr.38

NU este la Crasmari/ Wirtsgeschäfte pg. 147.

NU stiu ce numar este acum corespunzator numarului 38 de atunci pe Heltauergasse/Balcescu..Ar trebui sa fie traditional tot un fel de crasma..POATE Pizza UNICUM de acum, intrucat, daca e pe partea dreapta cum mergi spre Bulevard.. atunci dupa cum stiu eu, comunica prin curte cu UNICUM de pe Quergasse/Tribunei. Erau de fapt comune...

dar e clar, Kirscher Emil locuia atunci de fapt pe Heltauergasse 38/Balcescu si poseda terenul/casa (casele= 2 case medievale) (in asociatie cu Kirscher Friederike (sotie?sora?)) pe care construieste UNICUM tocmai la 1901.

Ca acest UNICUM de pe Quergasse/Tribunei 6. este o unitate cu Restaurantul si magazinul de pe Heltauergasse 38/Balcescu, cu care se pare ca are curte comuna, ramane sa verificati la fata locului Domniile Voastre.


29.09.2010: Da, pe Heltauergasse/N. Balcescu, Nr. 38 si acuma exact ca in 1901 acum exista aceasta Pizzeria Unicum (Atlassib). In anul 1901 era magazin complex si locuinta proprietatea aceluiasi Emil Kirscher care a construit 1901 Restaurant & Café UNICUM pe Quergasse/Tribunei, Nr. 6 (exact acelasi nr.ca in 1901!)
Acest UNICUM de pe Corso, Nr. 38..ESTE MONUMENT ARTISTIC ISTORIC, vedeti in poza ca are sigla Comisiei Monumentelor, acel patrat-peste-patrat. Clar, fac parte din acelasi complex, sunt legate prin curte.







sa va mai plangeti ca nu aveti arta acasa...

Georg Schoenpflug von Gambsenberg

525.


Aici vor mai veni niste poze..Scrie pe ele in trei limbi ce reprezinta.
De fapt, le dau acum, sa stea deja pe server..trebuiesc prelucrate..asa le-am primit...daca se poate scoate ceva din ele.
Clar ca nu-mi convine definitia..si au iesit CU OCHII ROSII..asta o scot eu imediat..dar aici le dau ORIGINAL-PRIMITE..
dar sunt al naibii de importante..chinuiti-va sa le pricepeti in amanuntime.
Poate reusiti Domniile Voastre sa le imbunatatiti. Tineti cont pass-partout-ul este cu auriu.
Incerc si eu...

Se deschid FOARTE INCET.
AVETI RABDARE pana se clarifica total, deci si scrisul pe ele.


Georg Schoenpflug von Gambsenberg

526.


Poate fi si mai rau, zise optimistul.
Azi ,19.09.2010 ziarul Turnul Sfatului publica un articol cu poza, cu noua ZUGRAVEALA exterioara.. graffitti.

http://www.turnulsfatului.ro/5059/exclusiv:-soimii-satrei-lovesc-din-nou-graffiti-imens-pe-strada-tribunei.html

Subtextul acestui gest de mazgaleala si luare in posesie...neexplicat de Turnul Sfatului:

1.Restaurantul UNICUM apartine Consiliului Judetean.
2. Dar l-au cedat spre folosinta Muzeului Bruckenthal.
3. Acum Consiliul Judetean il cere inapoi.Banuiesc ca este tot vechea râca intre Muzeul Bruckenthal si ASTRA...
4. Muzeul Bruckenthal nu vrea sa-l dea..
5. Si au pictat ce si cum, aratand si scriind ca ei sunt stapanii.


Aveti aici prezentarea conflictului, in Rondul de Sibiu

Directia judeteana pentru cultura vrea mai mult spatiu:

http://www.ronduldesibiu.ro/cultura/Directia-judeteana-pentru-cultura-vrea-mult-spatiu/


Aceasta treaba de Neppendorf/India Minor aplicata Patrimoniului Ahitectural JUGENDSTIL PUR sub egida Muzeului Bruckenthal care are in custodie o Galerie de Arta celebra?

Poza 19.09.2010 din montaj este din ziarul Turnul Sfatului. Sper sa nu mi-o ia in nume de rau.

Admirati comparativ.

Georg Schoenpflug von Gambsenberg

http://www.razvanpop.ro/blog/2010/10/31 ... -sibiu-40/

528.

Badgasse 10/Strada Baii 10 Complex Polifunctional-Sportiv-Balnear (in aer liber, nu ca Fitness-Club acum) (Bai de lumina, aer(osoli?) Baza Sportiva si Baie-in -Apa-Curgatoare, Strand de fapt, dar nu cu apa statica, ci curgatoare).

PRIMUL COMPLEX din Transilvania.

Se putea rezolva simplu, fara prea multe pretentii ultrasofisticate si costisitoare si fara investitori straini...baza era CORPUL-UMAN-MISCAT-LIBER-IN-NATURA-LIBERA...

KLICK pe imagine, ca nu musca:






Georg Schoenpflug von Gambsenberg

529.


(a doua) Am tot cautat-o mare si curata si frumoasa... am gasit-o insfarsit... mare da, restul mai putin.
Am cautat poze mai speciale putin de ORAS SIBIU pe niste servere nihone..stiam ca ca japonezii se nasc in obiectiv de NIKON si mor cand vad ZENIT(ala sovietic, va spune @chisi ce si cum, fratele domnisoarei (I)SMENA)...

Traiasca nihonii care foto tot... sa le iasa si ochii...

Amandoua sunt imens de mari..aveti rezerve sa le reduceti sa devina mai clare poate..

Klick pe imagine,apoi desfacuta o data, Klick pe coltul-dreapta-sus dreptunghiul-cu-sageata...











Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Salut! Ma scuzati ca postul meu nu are nicio legatura cu topicul. Sunt un elev din Bucuresti, in clasa a 11-a si am un proiect despre Sibiu la lb. germana. Imi puteti spune va rog daca Sibiul este un oras interesant de vizitat atat pentru turistii tineri cat si pentru cei mai in varsta? Va multumesc.

Din moment ce in 2007 a fost Capitala Culturala Europeana, ma gandesc ca e destul de interesant... Pentru orice categorie

532.


Heinrich Zuther:Hermannstadt. Stadt-Pfarrkirche
KLICK:



si aici mult marita, poate 2x KLICK:





Georg Schoenpflug von Gambsenberg

533.


Hermannstadt
KLICK: o data, apoi colt-dreapta-sus dreptunghi-cu-sageata KLICK:









Georg Schoenpflug von Gambsenberg

534.

Referitor la HERMA, respectiv infiintarea Primei Fabrici de Pantofi nu corespunde cu ridicarea mai tarzie a actualei cladiri Herma/Cantina Independenta/Liceul Independenta.

A fost infiintata mai devreme, nu asa cum rezulta din Emil Sigerus:Chronik der Stadt Hermannstadt

Avem aici o vedere cu antetul Erste Hermannstädter Schuhfabrik/Prima Fabrica de Pantofi (ghete in original) Sibiu, trimisa in anul 1919.03.August, deci mai devreme decat se considera..exista deja.

KLICK:




Georg Schoenpflug von Gambsenberg

.

rog sa incerce cineva o datare

doamne...sibiul a aratat, arata si va arata de exceptie arhitectura e pur si simplu nemaipomenita