SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING

Info Sibiu Baroc 2012. Corrigenda Centuri-Ziduri & Manastiri

"Avem un oras frumos" zicea cineva odata. Hai sa le aratam tuturor ce se poate vedea la noi , pentru ca se poate...

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 25.11.2012 13:39
1.
Nu stiu cine a construit pagina. Este frumoasa, imi place, in special pozele, dar in ce priveste ISTORIC Ziduri (Centuri) nume si datari, este complet ignoranta si superficiala.
Complet cu albastru e textul LOR.. Copy-Paste

Sibiu Baroc Update 2012
http://baroc.sibiu.ro/3/index.html

Sa vedem textul:

ISTORIC FORTIFICATIILE ORASULUI

Fortificarea oraşului Sibiu începe la începutul sec. XIII. Prima fortificaţie înconjoară biserica romanică pe locul căreia a fost ulterior edificată Biserica Parohială gotică ”Sf. Maria”, alcătuind prima incintă de fortificaţie, în jurul actualei Pieţe Huet. Zidurile primei incinte sunt construite din piatră. Substanţa fortificaţiei iniţiale se află încorporată în zidurile construcţiilor ridicate ulterior pe perimetrul fortificaţiei. Se păstrează vizibil Turnul Scărilor cu modificări aduse în secolul XIX.


Aici trebuie sa distingem intre Pamantul Bisericii si Pamantul Orasului, se exclud reciproc, fiecare cu jurisdictie separata si cu incinta separat delimitata cu ziduri.

Imprecis: Prima centura era de fapt constituita din doua incinte:

1. A Bisericii FORTIFICATE Sta. Maria. Zidul in partea de VEST este pe aliniamentul GARDULUI de fier forjat de la Wiener-Café. Era zid inca prin anii 60', avea o banca de piatra lipita de zid in curtea interioara formata din ACEST zid si zidul inspre afara, cel care exista inca tot la Café Wien in aceasta fosta curte,curte care era de fapt ZWINGER-ul de sus intre Centura I si Centura a II-a. Centura I continua clar prin zidul din spatele (curtea) Parohiei Evanghelice a Orasului. Pe latura cealalta, din curte, acest zid este exact sub zidul dinspre curte al Liceului Bruckenthal.

2. Incinta Bisericii Praepositurae Proviniciae Cibiniensis St. Ladislaus iarna-vara 1192 (cu zid propriu). ca Turn al incintei Praepositurae., mai tarziu fals-numitul Turnul Preotilor

http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?f=2&t=3897

Deci observam ca, de fapt, Centura I cuprinde de fapt Incinta I care era in totalitate si exclusiv Pamant Eclesiastic, Pamant al Bisericii/Gottes-Acker, Pamant Sfintit, deci nu Burg Regal, nici Spatiu CIVIC de locuit fortificat.

initial al Praepositurae, imediat, deci in sec.XIII inceput, CEDAT Orasului, probabil insa dupa navala tatarilor 1241...era nevoie de o aparare concentrata.



Pe latura dinspre Pempflingergasse/Odobescu, spre strada zidul ei era cam pana la marginea exterioara trotoarului de langa Liceul Bruckenthal. Forma o Gradina-ulita a Praepositurae care continua pe latura exterioara a primei Centuri de la Turnul Preotilor in jos pe trotoarul actual si mai in adacime, unde este acum coltul inspre Pempflingergasse/Pasajul Scarilor



Hermannstadt.Pempflingergasse mit dem Altemberger-Thurn und Thor.Burgmauer.Rathaus.Von aussen betrachtet.2.jpg


URCA scarile si ducea pana la Turnul al II-lea de pe Scarile Sag/Turnului ducea spre Buß-Winkel/Coltul Pocaintei/Ispasirii , Weinkeller si biserica Azilului..Era Drumul Preotilor, mai tarziu Drumul Scholerilor. Aici avem 2 turnuri, de o parte si de alta a scarii.. cel cu Buß-Winkel, unde intri spre Weinkeller si Goldener Faß/Butoiul de Aur fost Turn (Fabini)..Deci Poarta Centurii a II-a cateva trepte sub Poarta Centurii I..are DOUA TURNURI..Nu e singura..o sa vedem..






Fortificaţia (sec. XIII) a fost extinsă printr-o a doua incintă cuprinzând actuala Piaţă Mică. Zidul porneşte de la Capela Sf. Iacob (prezent demolată) şi continuă circular până la Turnul Sfatului, urmând în arc de cerc un traseu către Piaţa Aurarilor, de unde coboară spre oraşul de jos până în dreptul actualei străzi a Argintarilor spre a cuprinde Biserica Azilului, azilul de bătrâni, terminându-se cu Poarta Turnului. Cele două incinte primare I. şi II. ale fortificaţiei permit accesul în cetate prin mai vechea Poartă a Turnului, poarta de sub Turnul Sfatului prevăzută cu poartă şi hersă, a cărui făgaş din piatră este păstrat, a treia poartă fiind la capătul Scărilor Fingerling, masiv fortificată cu un sistem de turnuri.

Daca enerveaza ceva este folosirea IDIOT REPETATA a greselii dintre 1898-2000, numirea Capelei (fosta Biserica=Ecclesia. [Matricula Plebaniae Cibiniensis, Urkundenbuch, Vatican, Rex Sigismundus, Soterius) Praepositurae St. Ladislaus, deci denumirea ei in continuare Capela St. Jacobus/St. Iacob.



adevarata Capela St. Jacobus/St. Iacob fiind de fapt pe latura de de nord-est a Bisericii Evanghelice, de la 1839 (cutremur) transformata in locuinta clopotarului, acum Piata Huet Nr. 17, coltul catre Podul Minciunilor.(Podul= fosta Prima Burger-Tor/Poarta Consilierilor din Centura a II-a). devine CAPELA dupa Reforma Lutherana.. Capela si Aula Mare a Gymnasium-ului si Bibliotheca aceluiasi Gymnasium si Museum de Antichitati si colectii...

http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?f=2&t=3163

Julius 1898 daramarea. Curtea Preotilor. Gymnasium, Curtea, Capela St. Ladislaus, Turnul Preotilor.


Centura a II-a si Centura a III-a sunt constructii ale Orasului, incintele sunt supuse jurisdictiei orasului (mai sus: regelui prin Comes Saxonis).
cele patru manastiri, 2 Dominicane (fratres/moniales) si 2 Franciscane (fratres/moniales) raman exemte, EXTRA- MUROS. La fel exempta, Biserica Pareapositurae St. Ladislaus si, in regim de dubla-administrare (Oras-Biserica), Azilui si Biserica Azilului.

Cunoasterea extinderii teritoriale si a ariei ocupate de manastiri ne da da fapt indicii pretioase in ce priveste configuratia Centurilor de ziduri.
Alte constructii exempte sunt, tot EXTRA MUROS in aceasta extindere Centurile II-III, CURIILE NOBILIARE, care, vor fi si ele ca si manastirile ulterior integrate in Centura a IV-a, deci vor intra in ORAS, INTRA-MUROS




Extinderea acum la Centura a II-a.
Pe latura de pe Pempflingergasse/Odobescu Orasul primeste Turnul Preotilor (numele este o falsa traducere dupa ureche din Turris Praetorii/Turnul Consiliului/Turnul Sfatului (Consiliu al II-lea, cel NOU 1474, numit si Primaria II) in Priester-Thurn/Turnul Preotilor) si-si construieste ZID SEPARAT exterior Gradinii Preotilor, deci nu se calca in Teritoriul Bisericii, ci il inconjoara. este construit pe aliniamentul Turnul Preotilor in jos ,atingand LATURA EXTERIOARA a Turnului de la casa Altemberger(Muzeu Istorie)





se uneste cu zidul pe aliniamentul pe terasele DE SUS, deci zidul actual exterior de la Wiener-Café, continuand cu prima centura o parte, apoi intre partea de sus a Azilului de Batrani (EXTRA MUROS) si curtea Casei Parohiale Evanghelice, se construieste prima Burger-Tor/Poarta Consilierilor/Podul Minciunilor



(pe aici se urca inspre CONSILIU, casa de la Rathaus-Turm/Rat-Turm/Turnul Sfatului) si trece de fapt in Kleiner Ring/Piata Mica.
Zidul acesta din Centura a II-a, partea pe partea exterioara de Turn langa Casa Altemberger/Primaria Veche facand un cot in jos si cuprinzand drumlu catre Pempflinger-gasse/Pasajul Scarilor daramat 1934 la sistematizare portiunii de la Liceul de Arta (cu Casa si Groapa Leilor/Löwengrube, constructia Scarilor in jos catre Pasajul Scarilor) , impreuna cu Turnul Poarta in aceeasi linie inca doua portite care taiau strada, una langa turn imediat, ducea pe scari in sus in Zwinger-ul de sus /acum o usa de tabla la inceputul scarilor sus (si alta mai sus, in fasia de Gradina Praepositurae devenita Gradina/Curtea Preotilor/Priesterhof) si aici EXISTA INCA pe portiuni..trece prin spatele Fleischer-Bank/Hala Macelarilor/Casa Artelor, prin curtea de la nr. 24 (sala Fresca) prin curtea urmatoare aici e un turn care da pana jos in Fingerling-Platz/fals numita Piata Aurarilor care este pe O LATURA a Fingerling-Stiege/Scarile Fingerling/Aurarilor, Poarta Fingerling si pe latura cealalta inca un turn care da pana jos in piata, pe partea cealalta a scarii, deci cum urci, pe mana stanga, parca nr. 6.
Deci Poarta cu DOUA TURNURI..ca si la Poarta de la Sagstiege/ Scara Sag/Poarta 3-4 trepte mai jos de Prima Poarta de Sus, la Scara Turnului.
De aici zidul din CENTURA a II-a PASTRAT INCA inchide fundul curtilor caselor din Piata Mica pana la Turnul Sfatului, deci separa curtile dintre Piata Mica si, pe rand, primele doua mai jos pe hangul dealului asezate, Piata Fingerling, Neustifft/Movilei, apoi Circulus Parvum/Kleiner Ring/Piata Mica de Reispergasse/Str. Avram Iancu, ajungem la Turnul acestei a II-a Centuri Rathaus-Thurm/Ratturm/Turnul Sfatului cu Primul Consiliu aici, apoi separa (acum daramata aceasta portiune) Piata Mica de Piata Mare prin fundul curtilor din aceasta parte a Pietii Mici, deci vis-a vis de Union, pe aliniamentul Bisericii Catolice si se inchidea cam peste drum de coltul Union spre Piata Huet prin Turris Praetorii (Consiliului II)/Priester-Thurn/Turnul Preotilor.

Disociati la Piata Mica separarile:

Aici:Circulus Parvum/Kleiner Ring/ Piata Mica-Fingerling-Platz/Piata Aurarilor-Reispergasse/Avram Iancu= Centura a II.-a
mai jos:
Reispergasse/Avram Iancu-Neustifft/Movilei 4 Turnuri (din 5) inca existente apoi Turnul Sarii si dincolo de el=Centura a III.-a








Întreg oraşul a beneficiat de un sistem hidrotehnic, canale, ecluze şi heleştee, care permiteau inundarea controlată a zonei exterioare înconjurătoare, constituind o fortificaţie suplimentară nefavorabilă avansării spre ziduri a artileriei grele. În mod fericit în Muzeul Brukenthal există o vastă panoramă pictată în ulei a oraşului Sibiu pictată de Franz Neuhauser 1808.
Extensia rapidă a oraşului şi accentuarea tulburărilor armate interne, dar în special pericolelor atacurilor otomane, fac necesare construirea incintelor a III-a şi a IV-a, care cuprind întreg oraşul de sus şi întreg oraşul de jos; accesul în oraş făcându-se prin Poarta Cisnădiei situată la capătul sud-vestic al străzii Bălcescu (marcaj în asfalt), Poarta Ocnei pe latura nord-vestică prin Poarta Ocnei căreia îi corespunde peste Cibin un pod de piatră, în partea nord-estică prin Poarta Elisabeta (în zona gării). Incinta a III-a construită anterior incintei a IV-a, comunica spre oraşul de jos printr-o poartă cu turn conservată integral care face corp comun cu primăria veche şi care datează din secolul XIV (date conform planului istoric întocmit în 1875)
.


A III.-a Centura, nu este circular prefect inchisa si uneori este departata numai cativa metri de a II-a Centura, Terasele de jos ,deci SUB Wiener-Café, aici zidul care da jos in Pempflinger.-Gasse/Pasajul Scarilor este tocmai aceasta a III-a Centura de ziduri..sus pe terasa zidul-pana-la-brau-inalt era numit Bogen-Schützen-Mauer/Zidul Arcasilor alteor cuprinde teritorii complet noi si extinse..
Aliniamentul...
De aici in sus, ,inafara de Poarta de sub Turnul de langa casa Altemberger trebuie sa mai fi fost oarece zid cu Poarta si Turn, altfel nu se explica legatura necesar-continua cu zidul de pe Hannes-Reeg/Hundsrücken/Spinarea Cainelui,




ajunge pana la Hecht-Gasse/Kornhauser/Lupas, da coltul si merge prin Parcul Astra pe aliniamentul marginii trotoarului de pe Hecht-Gasse/Strada Kornhauser/Strada Ioan Lupas pana la Heltauer-Tor/Poarta Cisnadiei, coltul Heltauer-Gasse/Regina Maria/J. V.Stalin/N. Balcescu cu Soldisch-Zone/Stadt-Park/Parcul Orasului/Parcul Astra,traverseaza intersectia, prin fata pe la prima ardeleana, ajunge pe Harteneck-Gasse/Strada Cetatii? pe aliniamentul celor 3 turnuri si a portiunii de zid pastrate si partial refacute., continua prin FATA Teatrului Hochmeiste/Thalia, ajunge nu stiu clar cum, la Manastirea Nonnelor Dominicane acum Biserica Franciscana (atunci OBLIGATORIU EXTRA MUROS, deci avem prin deductie aliniamentul aici pe Franziskaner-Gasse/Str. Selarilor , imediat dupa Biserica da coltul la stanga ,trece prin Balbierer-Thurn/Turnul Barbierilor catre actuala Biserica Ursuline, atunci in ce neexistenta, nici ca DOMINICANA (1474 terminata constructia), aici, ci la Piata Garii, continua sarind peste partea de sus a Bisericii Ursuline de acum, avand AICI, MAI TARZIU pe langa Biserica si lipit de Biserica, deci pe unde trecea tramway-ul, taind strada intre Biserica si Laternen-Gasse/Str. Felinarului, un TURN cu trecere-tunel, nu neaparat POARTA, Salz-Thurn/Turnul Sarii mentionat 1401 daramat 1890,

Die Kleine Salzgasse & Der Saltz-Thurn


http://www.sibiul.ro/forum/download/file.php?id=5861&mode=view/Neuhauser.6.a.png

apoi continua o SCURTA parte pe Laternen-Gasse/Felinarului, da coltul la stanga si urca dinspre Felinarului prin FUNDUL CURTILOR de pe Neustifft/Movilei, de fapt, separandu-le de fundul curtilor de pe Reispergasse/Avram Iancu portiuni mari de zid pastrate, 4 turnuri pastrate transformate in locuinte, unul hexagonal, minunat, tot intr-o curte, acum PE DARAMARE..turn de sec. XIV...si apoi merge zidul centurii a III- in sus, apoi iarasi coboara,uneori facand jonctiune cu parti de zid centura II si ajungand iarasi la Pemflinger-Gasse/Pasajul Scarilor si urcand iarasi pe Hundsrücken/Spinarea cainelui.. Aici nu-mi este complet clar aliniamentul, CENTURII A III-a asa pe de rost.

Centura a IV-a este posibila in aceasta extensie datorita Bullei Papale din sec XV (1435?-1437? DATORITA ATACURILOR TURCESTI masive) care nu numai ca permite, dar chiar cere acceptarea si PROTEJAREA Ordinelor Religioase, includerea Manastirilor , pana atunci obligatoriu EXTRA MUROS, acceptarea lor INTRA MUROS. Unele sunt aproape de Oras.. Zidurile lor sunt legate cu zidul Orasului. Manastirea Clarisselor/Franciscane (Moniales Griseis/Graue Nonnen/Nonne Cenusii) de dicolo de Porta Elisabetha (Knopf-Gasse/Margarethen-Gasse/Anna-Gasse/Hurmuzaki/Ampère/Reforma Agrara (zona Liviu Rebreanu, doua strazi disparute acum)

Manastirile acum intrate INTRA-MUROS sunt mai departe EXEMPTE in teritoriul LOR bine delimitat ciu ziduri., dar cu amendamente impuse de catre ORAS..Si anume vedem aceasta la conditia pusa Dominicanilor, acum intrati, sa accepte in randurile lor numai GERMANI, un lucru ciudat in Biserica Catolica, cea UNIVERSALA. la fel amendamente apar acum la dubla-administrare Biserica-Oras, a Azilului si Bisericii Azilului.

Kloster der Grauen Nonnen.Clarissen-Kloster. Chor 1987 abgetragen2.jpg


Clarissen-Kloster. Plan Petre Besliu Munteanu 1987 beim Abriss.2.2.jpg


http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?f=2&t=4411

si Kloster der Schwarzen Nonnen/Nonnele Negre, Manastirea de Nonne DOMINICANE, cu Biserica Dominicana Sta. Maria-Magdalena acum Biserica Franciscana Stus. Franciscus de Padua pe Franziskanergasse/Selarilor, zidurile lor de incinta EXTERIOARE spre gara Gusterita si Krautplatz/Kohlplatz/Piata Verzelor sunt integrate in Centura a IV-a .

Manastirea Franciscana de Barbati/Fratres Minoriti/Fratii Minoriti, initial extra muros, langa Porta Elisabetha/Elisabeth-Tor,cu Biserica Sta Elisabetha, daramata 1867, acuarela Johann Böbel, coltul Salzgasse/Str. Sarii/Str. Constitutie-SElisabeth-Gasse/Str. Elisabetha/Strada Gusteritei/Strada 9 Mai, cca 1890-1900 acolo construita o Scoala Evanghelica de Fete acum Palatul Copiilor, zidul ei de incinta EXTERIOR catre gara este integrat in Centura a IV-a.

Alteori departe..la Piata Garii, Capela Crucii, Manastire Dominicana de barbati/Fratres Praedicatores, cu Biserica cu DOUA TURNURI (exceptie ff.importanta) Ecclesia Stae. Crucis Passionis Christi, datorita dispensei si cererii Vaticanului 1435-1437 (trebuie sa verific) incepe candva constructia pe locul unde este acum Biserica Ursulinelor, langa Turnul Sarii, care calugari sunt mutati in anul 1474..De fapt acestia singuri sunt MUTATI..erau prea departe initial). Biserica noua are exact acelasi patrocin Sta. Crux.Aici a durat atat de mult, deoarece calugarii sunt MUTATI, si trebuia sa se construiasca o manastire NOUA cu Biserica NOUA...





Fortificaţia este la nivelul tehnicii militare a timpului, zidurile sunt prevăzute din loc în loc, ritmat, de 41 de turnuri de apărare cu crenele şi guri de foc. Perfecţionarea artileriei în sec. XVII impune o masivă fortificare de tip vauban pe latura dinspre nord cea mai expusă atacurilor. Colţul sudic al burgului, primind un al doilea zid masiv din cărămidă (sec XVI-XVII), rezistent la lovituri de artilerie, prevăzut cu trei bastioane platformă de artilerie şi un turn platformă: Bastionul Haller, Turnul Gros, Bastionul Porţii Cisnădiei, Bastionul Soldisch. Partea sud – vestică apărată de albia Râului Cibin, primeşte ca o fortificaţie avansată Bastionul Saggesser, ca defensă a Porţii Saggesser şi Bastionul Burger, urmat de mai micul Bastion al Dogarilor. Fortificaţia exterioară este urmată de şanţ inundabil şi val. Păstrate sunt Bastionul Haller, Turnul Gros, Bastionul Helltauer Tor, Bastionul Soldisch şi din incinta a IV-a sud-vestică două turnuri masive, unul aflat în prezent Turnul Pielarilor cu bază octogonală pe strada Pulberăriei şi Turnul Pulberăriei aflat pe strada Zidului în incinta Grupului Şcolar Independenţa.


Explicatii de termeni pentru fortificatiile MODERNE, nu Medievale (una singura mai este medievala tarzie):

ZWINGER= ocol, inghesuiala, strunga, loc ingust in care initial erau adunate vitele in caz de pericol sau noaptea eventual.. La inceput portiunea dintre un val circular de pamant in jurul zidurilor si zidul propriu-zis.... cetatile medievale il au...Zwinger este locul relativ INGUST (zwingen=a OBLIGA, a constringe, derivat de la a inghesui, a obliga sa intre intre acest val de pamant exterior si zidul cetatii). de multe ori apare in legenda istoricilor fara discriminare: asta sau altceva, povestea cu Cetatile-de-Pamant/Erdburg..

In Epoca Moderna, deci parasim Evul Mediu, e cam in prima jumatate a sec XVI...apar Forturile, Fortificatiile Moderne cu BASTIOANE (artileria era acum mult mai eficienta).
Zidul se face mai nou din caramida, nu piatra. Val de pamant cu parapet de zid, sau doua fasii paralele de zid umplute cu pamant (plectron).
Se construiesc BASTIOANE, acestea sunt LIPITE de zidul cetatii, pe partea exterioara, formand un fel de iesituri.... de obicei la PORTI. Platforme inalte din pamant de umplutura, marginile tinute din caramida sau piatra, dedesupt cazemate cu tuneluri si sus totul acoperit cu pamant si iarba..formand paltoforma pentru artilerie.Uneori sunt umplute cu pamant TURNURI (clar sus nu mai e acoperis, ci terasa de pamant cu ambrazuri pentru tunuri.

hermannstadt-ende-xviii-jh.jpg


tot aceeasi, preluata in alt context, Carte-de-Mester, mai inghesuita lateral, dar aici se vad in prim-plan mai clar Bastioanele, in genere pe la porti:

hermannstadt-im-zweiten-viertel-des-xviii-jh.jpg




De la un bastion la altul se construiesc noi ziduri cu val de pamant initial sau extra adus, pe latura interioara..Sus, zidul are peste valul de pamant cca 1 m inaltime, si ambrazuri de artilerie (ferestre inguste). Pe platforma de pamant in spatele acestiu zid scund sunt tunuri..si aparatori cu arme albe sau de foc individuale.
Aceste ziduri exterioare zidului cetatii medievale, care unesc bastioane sau porti, se numesc CURTINE..exista inca si ni evul mediu , dar acum in Epoaca Moderna au la baza valul de pamant si uneori cazemate sau tuneluri jos. (Teatrul Hochmeister/Thalia in Turnul Gros in pivnita, mergeti si vedeti).

Intre Curtina si zidul vechi al cetatii locul se numeste , clar ZWINGER..

Centura a IV-a, de fapt construita in timp, cca. 200 de ani, incepand in sec XV, are toate aceste caracteristici.
Bastioanele sunt legate prin Curtine, deci Centura a IV-a pe linia fundului Curtilor de la hotel Bulevard catre Biserica St. Johannes, ducand de la Heltauer-Tor/Poarta Cisnadiei cu Bastion (existase, Rondel-ul in forma de stea in 8 colturi care nu s-a terminat, e alta poveste) pana la bastionul Soldisch..

Pastrate portiuni de zid Centura a IV-a in Curtea Bibiliotecii Astra? Curtea Scolii de Surdo-Mute, apoi se vede ruperea (Durchbruch) de zid la Biserica St. Johannis, apoi zid intreg, afara caramida, interior piatra, separa Curtea Scolii nr.15 de Casa Teutsch si Stadionul Luceafarul,

Hermannstadt: Courtine zw. Heltauer-Tor-Bastei und Soldisch-Bastei, hier auf dem Soldisch. IV-.Stadt- Mauergürtel aus dem Hofe des Teutsch-Haus betrachtet


spart-pentru-trecere (Durchbruch) Strada A. Sahia (Bastionului acum?) si acolo se vede clar, deci in spatele Scolii 15, de o parte si de alta a strazii, portiunea rupta care isi are echivalentul peste drum, direct pe Bastionul Soldisch..
ZWINGER-ul aici era TOT parcul Astra, intre acest zid si cel pe partea CEALALTA, CENTURA a III-a Trotoarul Georg-Gecht-Gasse/Str. Kornhauser/Str. Dr. Ioan Lupas.
Santul dintre ziduri, de la Teatru cu parc pe Harteneckgasse/Str. Cetatii e tot ZWINGER.. portile si scarile s-au taiat acolo in Zid in anii 30`ai sec XX..O scara se numeste Bedeus-Stiege/Scara Bedeus. la nevoie acest Zwinger era umplut cu apa.. sau se tineau vite..depinde..cand-cum.
Zwinger-ul din Parcul Soldisch/Parcul Astra avea cele doua iazuri pentru decantarea apei potabile.

Apoi Centura a IV-a trece dupa Bastionul Soldisch cuprinzand Kempel-Caserne/ Cazarma Kempel
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?f=2&t=3279
(fosta CURIE EXTRA MUROS, arsenal Zeug-Haus numai pe la mijlocul sec XVI, sub Conrad Haas, nu cum scrie pe tablita de marmora 1965 Consiliul Popular al Orasului Regional Sibiu, tampenia dureaza);


Image

Centura a IV-a(zidul) trece catre Sag-Tor/Poarta Joagarului la Piata Cibin, cu Bastion imens, abia acum l-am vazut,

Hermannstadt.Sagtor-Bastey von Aussen betrachtet.jpg


apoi trece drumul la Piata Cibin si ajunge in Maurer-Gasse/Strada Zidarilor (Turnul Zidarilor)/acum Strada ZIDULUI?! cu doua turnuri inca pastrate, amandoua pentru Pulbere unul Marien-Turm/Turnul Maria/initial Riemer-Turm/Curelarilor/apoi Lederer-Turm/Pielarilor/in sec. XVIII numit der Kleine Pulver-Turm/Turnul Mic de Pulbere,

Hermannstadt Marienturm/Ledererturm und Schülergarten.jpg


mai departe Burger-Tor II./A II-a Poarta Consilierilor/Poarta Ocnei cu Bastion mare de tot, cu o moara de sus, mai incolo o moara de jos, apa sant= derivatie artificiala brat Cibin, apoi ma departe un Bastion mai micut pe Rotarilor, Manastirea Clarisselor integrata atat de mult in sistemul de aparare, incat a fost dupa Reforma Lutherana un scurt timp Zeughaus/Arsenal (Rechnungen Toma Cosmin Sibiu...)
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?f=2&t=4411

Seilerturm/Turnul Franghierilor[b],Elisabeth-Tor/ Poarta Elisabetha[/b] fara Bastion,apoi zidul se retrage catre interior, inspre ALTA Manastire de fapt, lasand libera Piata Verzelor si continua inchizand Nonnen-Garten/Gradina Nonnelor acum Ursuline

Hermannstadt. Ursulinenkloster und Stadtmauer-Ruine.1865 Rohbock-Hunfalvy Kopie.bearbeitet.jpg


...si mai departe foloseste parti din zidul Manastirii Nonnelor Dominicane (acum Biserica Franciscana) ajungand la Bastionul Haller cel prea-bine cunoscut.. de la Bastionul Haller, de-a lungul Spital-Gasse/Bd. 23 August/Coposu zidul inalt pe care-l vedem de jos este Curtina, Centura a IV-a, legand Bastionul Haller de Bastionul Der Dicke Turm/Turnul Gros (Marcus Pempflinger) si apoi ducand pana la Heltauer-Tor/Poarta Cisnadiei..tot curtina,si tot centura a IV...si asta pentru ca Centura a III-a e cea de sus cu cele 3 Turnuri pe Harteneckgasse/Str. Cetatii. Intre ele, parcul cu santul acela, este ZWINGER, repet..si sus vedeti la zid ambrazurile de artilerie..peste o poarta-trecere vedeti o ambrazura si va intrebati: ce cauta acolo sus gaura-pentru-tun? Am spus si o repet trecerile si scarile au fost facute numai in anii 30 sec XX..pana atunci era acolo plin cu apa, uneori cu vite..S tunuri pasnice..
Atat...m-am saturat sa vedem ce spun baietii pe aici la poze.

http://baroc.sibiu.ro/3/album.php

incerc sa deschid poza-de-poza

http://baroc.sibiu.ro/3/album.php

nu pot deschide individual poza-de-poza, e flash, le numerotez de stanga-sus

poza 5. Bastionul Soldisch

Pe Soldisch..acesta este acel Halbschalenturm/Turnul-Jumatate care este cel mai vechi pe Soldisch,,poate chiar INAINTE de Castaldo si Petrus Haller..in orice caz, mentionat in timpul lui Petrus Haller..e clar ca SI aici s-a lucrat cu mult inainte de 1662 cum dau toti pe NET,,au fost mai multe FAZE..Prima cunoscuta este pe la 1540-1550 cu acest turn..

este identic cu aceasta din Emil Sigerus 1904:

Emil Sigerus. Soldischbastei in Hermannstadt.bearbeitet.jpg




Poza 6. Zid de aparare din incinta a 3-a
Incorect..Intre Curtea Casa Teutsch si Curtea Scolii 15 si mai departe pana-n Soldisch este CURTINA, Centura a IV-a de ziduri.. Centura a III-a pe Soldisch ERA tot in Parcul Astra, partea cealalta a parcului, trotoarul Georg-Hecht-Gasse/Str. Dr. Kornhauser/Str. Dr. Ioan Lupas.

poze 7-8-9-10-11. Zid Exterior de aparare
e neutral cel putin.. e CURTINA, Centura a IV-a, TOATA realizarea lui Petrus Haller, nu numai Bastionul..


Poze 13-14 Turnul Gros.. de fapt ca bastion amenajat de Marcus Pempflinger, deci inainte de Petrus Haller. O parte din turn fusese umpluta cu pamant, platforme pentru artilerie sus, nu era acoperis..Nici nu stiu daca pot sa numesc TURN aceasta constructie in forma de U foarte lung..Bastion e de fapt..

La turnuri pe Harteneck/Cetatii observ ca au inceput sa puna OLANE, in loc de tigle-solz..Asa e corect ..pana la jumatatea sec XIX erau folosite numai olane..Abia dupa aceea au unceput sa schimbe.

Poza 30. (A doua din ultimul rand): Zid de aparare din incinta a 1-a

Aici este Buss-Winkel/Coltul Pocaintei..


Atat...



plan 1845.2.verkleinert..jpg


Hermannstadt_0396.Plan @Fabini.aus.Hermann und Alida Fabini.Hermannstadt.Portraet einer Stadt in Siebenbuergen.3.-te Auflage.MONUMENTA Verlag Hermannstadt..jpg





Si nu uitati LINK-ul WOLFF cu poze de pe Facebook dat de @Ann mai sus, parca pana acum sunt peste 1300 poze:

Fotos von Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken
http://www.facebook.com/media/set/?set=o.312666005441702&type=3

Nu uitati sa dati un ochi pe aici:

Sibiu Patrimoniul Istoric.Cladire de cladire cu ISTORIC
http://patrimoniu.sibiu.ro/ro


Ascuns prin Transilvania Fotos/Alben/Albume/Texte

https://www.facebook.com/pages/Ascuns-prin-Transilvania/171064516365031


Medievistica.ro
http://www.medievistica.ro

este pe face-book cu IMAGINI (fiecare cu TEXT si cu comments, puteti porni in pagina si de la fotos, dar atunci pentru TEXT & comments KLICK pe imagine in colt dreapta-sus pe sageata-dubla)

Facebook. Medievistica
https://www.facebook.com/pages/Medievistica/191595097617198?ref=stream










Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Return to Sibiul Vechi

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron