Tomozei Daniel wrote:CONTESTAŢIE
privind transformarea promenadei de pe B-dul Coposu în parcare
În atenţia AGENŢIEI PENTRU MEDIU SIBIU, INSTITUŢIEI PREFECTULUI JUDEŢULUI SIBIU, PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI SIBIU, CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU, MINISTERULUI CULTURII ŞI CULTELOR ROMÂNIA, MINISTERULUI MEDIULUI ŞI APELOR, MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
La iniţiativa primarului Klaus Werner Iohannis, în colaborare cu arhitectul şef al municipiului Sibiu, Sz. Guttmann au iniţiat un proiect prin care se doreşte realizarea unei parcări în parcul de castani de lângă Zidul Cetăţii situat pe Bulevardul Coposu. A fost înaintat şi aprobat de Consiliul Local Sibiu în ciuda faptului că în momentul prezentării, iniţiatorul proiectului, Klaus Iohannis nu dispunea de toate avizele necesare unui astfel de proiect, avize care nici astăzi nu sunt eliberate.
Încălcându-şi în mod flagrant atribuţiile de serviciu şi menirea socială, conform legii 215/2001 şi respectiv legii 350/2001, consilierii locali şi Primarul municipiului Sibiu, au iniţiat un proiect prin care se va desfiinţa unica zona de promenadă istorică din jurul cetăţii Sibiului.
Astfel, conform dispoziţiilor art. 3 punctele (1) şi (2) din Legea 215 / 2001, “ prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administrative de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile acestora, conform legii ”. Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari. Pe de altă parte, conform dispoziţiilor art. 52 punct (1) , din acelaşi act normativ, “ consilierii sunt în serviciul colectivităţii locale”. Ignorând total interesul general al colectivităţii pe care o reprezintă consiliul local a adoptat o hotărârea cu nr.230 din 27.07.2006 privind “Amenajare parcare sub zidul cetăţii” situat pe b-dul Corneliu Coposu, fără consultarea populaţiei, în prealabil şi fără obţinerea tututror avizelor. Acest proiect distruge zona verde, vegetaţia, valoarea de patrimoniu a zonei.
Pentru o astfel de intervenţie trebuia întocmit un studiu de impact, un studiu de circulaţie şi un P.U.Z, conform legii 350 / 2001. Toate acestea nu au fost realizate şi nu au fost prezentate nici specialiştilor şi nici publicului! Studiul de fezabilitate trebuia să cuprindă o evaluare a impactului asupra mediului conform legii protecţiei mediului şi Hot. 918 / 2002. Acest proiect, faza P.U.D.+S.F. încalcă Regulamentul Local de Urbanism, prevederile P.U.G.-ului, conform Legii 350/2001, cât şi ordonanţa de urgenţă nr. 195 / 2005 privind protecţia mediului.
A fost încălcat şi art. 38 din legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi anume alin.(2) „Consiliul local are următoarele atribuţii principale: r) acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile legii".
Trebuie respectată legea nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, adoptată de Camera Deputaţilor în 2002, şi anume art.1 lit. d) protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonialã derivatã din configuraţia naturalã şi/sau de intervenţia umanã; f) amenajarea peisajului reprezintã acţiunile cu caracter de perspectivã ce au ca scop dezvoltarea, restaurarea sau crearea de peisaje.
Proiectul încalcă prevederile Hot. 525 privind regulametul de urbansim şi anume: art. 8 - Zone cu valoare preisagistica si zone natural protejate (1) Autorizarea executarii construcţiilor şi a amenajărilor care, prin amplasament, funcţiune, volumetrie şi aspect arhitectural - conformare şi amplasare goluri, raport gol-plin, materiale utilizate, învelitoare, paletă cromatică etc. -, depreciază valoarea peisajului este interzisă.
Primăria susţine că această intervenţie ar fi reversibilă, acest lucru este imposibil, deoarece zona verde va fi distrusă prin: lucrările privind introducerea reţelor de apă-canal, electrice, gaz şi lucrări privind structura rutieră, astfel: 20 cm balast, 15 cm piatră spartă, 5 cm nisip pilonat, 9 cm calupuri piatră şi pentru alei pietonale 15 cm balast, 10 cm macadam, 5 cm nisip pilonat, 9 cm calupuri piatră.
Cu toate acestea , având numai aprobarea Consiliului Local Sibiu, Primăria Sibiu, în absenţa avizelor, a organizat o licitaţie pentru realizarea lucrărilor de amenajare a parcării. Firma câştigătoare fiind Roti Trans.
Proiectul a fost respins de două ori în Comisia Regională a Monumentelor Istorice şi o dată în cadrul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice – Secţiunea Urbanism din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor din România.
Zona are valoare istorică şi simbolică, fiind parte integrantă din sistemul de fortificaţii a cetăţii. Devine peisaj antropic odată cu integrarea limitei platoului Oraşului de sus în centura a III a de fortificaţii. Panta spre mica vale ce se naşte din Pădurea Dumbrava fiind foarte lină a fost necesară amenajarea legată unui sistem de 4 valuri de pământ delimitate de 3 şanţuri în formă de V până în albia lărgită văii. Amenajarea extra-muros a promenadei propriu-zise s-a desfăşurat după războaiele napoleoniene, prin aportul decisiv al regimentului de infanterie încartiruit în cazarmă, fiind trasată în formele sale definitorii în 1818, când se va ridica pe extremitatea estică a valului mare de pământ bastionat „Templul Concordiei”, rotund, cu coloane (după modelul templului Vestei din Roma), ctitorie a generalului comandant al garnizoanei baronul Kiemayer, simbolizând buna înţelegere instaurată între municipalitate şi armată.
O contribuţie decisivă realizează regimentul sub comandantul său col. Johannes von Vecsey, din 1826, cu ridicarea monumentului împăratului Francisc I al Austriei în 1827-28 (comemorând vizita cuplului imperial la Sibiu din 1817). Cum toţi marii susţinători ai amenajării parcului şi monumentelor erau eroi ai războaielor cu Napoleon, iar execuţia a fost opera armatei locale, locul a fost botezat „Promenada invalizilor”, fiindu-le dedicată, ca şi eroilor morţi comemoraţi prin monumentul alegoric al comandantului Vecsey. Denumirea curentă şi din documente, planuri a rămas „Promenada”, prin cea „superioară” înţelegându-se valul exterior cu „Templul Latzel”.
Parcul din b-dul C. Coposu din Sibiu este în prezent singurul parc public din zona extramuros, a viitoarei Capitale Culturale Europene neafectat de intervenţia excavatoarelor şi a proiectelor care aduc în viaţa localnicilor “civilizaţia”. Aici s-au desfăşurat cu succes Târgul Olarilor , Festivalul Medieval şi alte manifestări de interes local.
După distrugerea perdelei de castani de pe Calea Dumbrăvii, a sălciilor de pe malul Cibinului, a copacilor din Parcul Tineretului, Primăria Sibiu urmăreşte şi distrugerea ultimului aliniament de castani din Sibiu, deşi afirmă că va tăia numai doi castani din cei existenţi.
În condiţiile în care România a aderat încă din anul 2002 la Convenţia Europeană a Peisajului, Primăria Sibiu ar trebui să protejeze mediul. Aceasta în condiţiile în care municipiul Sibiu prezintă un deficit de suprafaţă spaţiu verde pe cap de locuitor, în ciuda statisticilor prezentate de autorităţile locale care includ în documente sute de hectare din Pădurea Dumbrava Sibiului, aflate la zeci de metrii în afara perimetrului locuit al municipiului.
Parcul din zona gării a fost distrus în acest an, graţie administraţiei locale, care a privatizat domeniul public, în detrimentul interesului public. Astfel, oraşul istoric şi implicit locuitorii au pierdut unica zona verde, perimetrală centrului istoric între Parcul Tineretului şi şoseaua Alba Iulia, astfel Oraşul de Jos nu mai are nici o zonă verde.
Treptat este compromis conceptul privind amenajarea spaţiilor verzi, care să cuprindă o centură verde în zona fortificaţiilor medievale. Această zonă verde ce înconjoară centrul istoric s-ar fi putut lega de spaţiile verzi din zona centrului, de copaci stradali şi de pieţele istorice, de zona râului Cibin, de parcul Sub arini, de Pădurea Dumbrava, astfel acest ansamblu ar fi putut constitui structura verde a oraşului, atât de necesară şi vitală pentru calitatea vieţii locuitorilor oraşului Sibiu.
Dacă Primăria Sibiu doreşte locuri pentru parcare, poate să găsească soluţii fără a distruge patrimoniu sibian, spaţiile verzi şi fără a afecta şi mai mult mediul înconjurător din zona centrală a Sibiului masiv afectată de noile construcţii şi de poluare (chimică , sonoră).
Având toate acestea în vedere, solicităm sistarea lucrărilor şi anularea proiectului care vizează amenajarea unei parcări în perimetrul de lângă zidul cetăţii.
1.Fundaţia Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007
2.Fundaţia Comunităţii Sibiu
3.Liga Jurnaliştilor Sibiu
4.Clubul Ecotur Sibiu
5.Consiliul Local al Copiilor şi Tinerilor Sibiu
6.Crucea Roşie Filiala Sibiu
7.Casa Europei "Hermannstadt" Sibiu
8.Iniţiativa Zonal Geografică "Sibienii Pacifişti" Sibiu
9.Pro Democraţia Club Sibiu
10.Asociaţia Civic Media Bucureşti
11.Asociaţia ARIN Brăila
12.Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi (CCEG)
13.Asociaţia Mare Nostrum Tg. Mureş
14.Asociaţia Valea Soarelui Tg. Mureş
15.Fundaţia Speranţa Sf. Ştefan Tg. Mureş
16.Coaliţia Naţională pentru Salvarea şi Dezvoltarea Parcurilor şi Zonelor Verzi Urbane (CNSDPZVU)Tg.Mureş
17.Centrul Local "Hermannstadt" Sibiu al Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României
18.Asociatia pentru Ocrotirea Oraşului Târgu-Mureş “CIVITAS NOSTRA” - Tg. Mureş
19.Grupul Civic – Bucureşti
20.Asociatia Sighişoara Durabilă - Mureş
21.Sebastian Muntean –
http://www.normalitate.com / Sibiu
22.Ovidiu Sopa –
http://www.sibiul.ro / Sibiu
23.Luminiţa Antonia Budei – Iaşi
24.Ovidiu Muja – Sibiu
25.Mircea Şerban – Vişeul de Sus / Maramureş
Persoană de contact şi coordonator al grupului de semnatari ai contestaţiei
Tomozei Daniel 0745-585481, fax 0269-212999
Adresa: str. B-dul V.Milea bl.P1, ap.64, sc.D, judeţul Sibiu – Fundaţia Comunităţii Sibiu