SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING




Orasul Talmaciu

  • Current rating: 0.1 ( voturi)
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
0.1 (2774 voturi)
Loading


Situat la 18 km. sud de Sibiu, la confluenţa râurilor Sadu şi Cibin, oraşul Tălmaciu (ce a căpătat actualul statut abia în 1989) a fost menţionat documentar pentru prima oară în anul 1370 (deşi urme ale locuirii acestuia datează din paleolitic) , sub numele de castrum Lanchron (Landeskrone-coroana ţarii) .
A purtat şi alte denumiri:Tolmach, Tolmacz, Tholmatsch, iar mai apoi Talmesch.

Fortificaţia se ridică, azi, sub formă de ruine, pe o înălţime ce domină Valea Oltului, la intrarea râului în defileul Turnu Roşu. În scurta sa existenţă, cetatea din Tălmaciu nu a reuşit să stăvilească incursiunile otomane, dinspre Ţara Românească. Pierzându-şi rolul strategic, a fost demolată din dispoziţia lui Matei Corvin, în anul 1489. Şi totuşi, aşezarea este una plină de istorie şi de legende. 
Una dintre acestea a fost pusă în circulaţie de preotul Johannes Lebel, de la biserica evanghelică din Tălmaciu. Potrivit acestuia, întemeierea localităţii ar fi avut loc după distrugerea Ierusalimului de către Titus, când un grup de evrei bogaţi, ar fi ajuns pe meleagurile Daciei. Aici, ei l-au rugat pe Decebal să le dăruiască un loc de aşezare. Având nevoie de bani pentru luptele cu romanii, regele dac a acceptat cererea evreilor. Aşa a luat naştere aşezarea care a primit numele de Talmud, de la cartea religioasă a evreilor. 
O alta, spune că un anumit grof, Nicolaus din Flandra, auzind, la întoarcerea dintr-o cruciadă, că ţinuturile şi moşiile sale au fost distruse, a cerut regelui Geza al II-lea ca împreună cu familia şi cu alţi colonişti să se stabilească la Tălmaciu. I s-a încuviinţat acest lucru, singura condiţie impusă fiind aceea ca împreună cu militarii conduşi de un anumit Dobo, să păzească trecătoarea. Aici s-au aşezat ulterior şi meşteşugarii saşi (care au şi condus destinele aşezării până în 1938) întemeindu-şi gospodării şi aducând cu ei, în agricultură întreaga ştiinţă din apus. 
Bombardat de şapte ori în al doilea război mondial, Tălmaciul şi-a revenit cu destulă dificultate. Potenţialul economic al localităţii a atras forţa de muncă din Moldova şi Oltenia, astfel că, după reorganizarea teritorială a ţării, Tălmaciu a devenit un important centru industrial, specializat în industria uşoară (există şi azi o filatură de bumbac) şi prelucrarea lemnului. Până în 1918 românii din Tălmaciu nu au avut biserică şi nici şcoală în localitate. Abia în 1938 începe construirea bisericii ortodoxe cu hramul "Sf. Nicolae", care va fi terminată în 15 august 1942. În Tălmaciu există azi o şcoală generală şi Grupul Şcolar Economic "Johannes Lebel", precum şi o altă şcoală generală în satul aparţinător, Tălmăcel.

Aici, se păstrează o tradiţie ale căror ecouri au depăsit demult granitele ţării. E vorba de "Udatul Ionilor", sărbătoare desfăşurată an de an în data de 7 ianuarie (Sf. Ioan Botezătorul) , când toti cei care poartă numele respectivului sfânt, sunt înmuiaţi la picioare în apele curgătoare din sat, laolaltă cu preotul şi primarul aşezării.


Articol realizat de Ion GIRNOD pentru www.sibiul.ro
Ai ceva de comentat ?