Elesteele de la Mândra

Situate în extravilanul localităţii Loamneş, cele 250 ha nominalizate în anul 2004 ca rezervaţie naturală, acoperă limitele podişurilor Secaşului şi Hârtibaciului, de pe culoarul râului Visa. Anterior formării celor 9 iazuri piscicole, 5 eleştee şi 6 bazine, din zona umedă pe care se află acestea în prezent, au atras atenţia cercetărilor, ca important loc de colectare a multor specii rare de pasări de apă.
Relieful zonei învecinate se caracterizează prin culmi prelungi. Altitudinile sunt cuprinse între 360-400 m. Solurile din zona eleşteelor sunt soluri de tip aluvial, soluri erodate şi soluri argiloiluviale brune, inclusiv podzolice. Dealurile sunt acoperite cu pajişti şi culturi agricole, lipsind în totalitate vegetaţia lemnoasă. Cel mai important curs de apă curgătoare este afluentul Târnavei Mari, Visa, care colectează apele dintr-un bazin hidrografic, pe o lungime de 42 km.

Amenajarea piscicolă Mândra a început în anul 1972, în prezent luciul de apă extinzându-se pe o suprafaţă de 245 ha, iar adâncimile maxime ale bazinelor ajung la 4 m. Vegetaţia este tipică lacurilor din Podişul Transilvaniei, cu dominarea asociaţiilor de trestie, dublate spre interior de păpuriş, acestea ocupând o suprafaţă totală de 10-12 ha. Eleşteul de creştere de lângă Ocna Sibiului este invadat de vegetaţie, stufărişul înconjurând lacul în partea sud-vestică. În vest şi în interior sunt dezvoltate fitocenezele unor asociaţii de păpuriş. Între lacuri, la marginea lor şi mai ales de-a lungul Visei se întâlnesc grupări vegetale tipice precum pâlcurile de salcie şi socul câinesc.
Mlaştinile de la Mândra au constituit un important centru de colectare a unor specii rare de păsări acvatice, încă din secolul al XIX-lea. Din 1990 şi până în prezent au fost identificate în zonă 161 de specii de păsări, dintre care 89 clocitoare, reprezentate prin corcodel, stârc, raţă, nagâţ, lişiţă, găinuşă de baltă, greluşel şi lăcar.
Eleşteele de la Mândra constituie un popas important atât în timpul migraţiei de toamnă cât şi în cea de primăvară, avifauna fiind bogată în specii de interes european precum barza, egreta, pescăruşul, chirighiţa, dar şi altele speciale cum ar fi:cătăliga, ciocîntorsul, lopătarul, ţigănuşul, cocorul, sitarul, prundaşul şi fugaciul mare, ori specii răpitoare ca uliganul şi codalbul. Relativa inaccesibilitate a biotopurilor umede şi acvatice oferă şansa supravieţuirii multor specii, numărul exemplarelor observate în eleşteele de la Mândra depăşind 3. 300.