Complexul National Muzeal ASTRA Sibiu sarbatoreste in 19 august 105 ani de la inaugurarea Muzeului Asociatiunii. Nascut din dorinta romanilor ardeleni de a-si defini propria identitate culturala precum si specificitatea patrimoniului etnografic, Muzeul ASTRA are o lunga istorie, un impresionant sir de fapte care, in mod direct sau indirect, i-au asigurat aparitia si i-au marcat devenirea.
Acum, la 105 de ani, sa ne reamintim acel moment de mare insemnatate pentru romanii din Transilvania.
Manifestarile programate de liderii Asociatiunii au debutat in ziua de 19 august, la orele 10, cand o multime numeroasa de oameni s-au indreptat spre sediul Muzeului Asociatiunii, cladire construita intr-un loc de frunte al orasului Sibiu. Cel mai asteptat eveniment al zilei a fost vernisajul Expozitiei etnografice si istorico-culturale care a marcat inaugurarea solemna a Muzeului. Momentul a fost considerat de contemporani ca cea mai splendida sarbatoare culturala ce au ajuns-o pana acum romanii din tarile Coroanei ungare. Au fost prezenti liderii Asociatiunii, delegatii despartamintelor, conducatorii bisericilor din Transilvania, intelectuali, conationali germani, reprezentanti ai romanilor din Bucovina, oaspeti din Romania, ziaristi de la principalele publicatii din Romania si din Ardeal, dar mai ales tarani veniti intr-un numar impresionant de mare pentru a participa la serbarile de la Sibiu.
in discursul rostit cu prilejul vernisajului, presedintele Asociatiunii, Iosif Sterca Şulutiu a prezentat principalele etape ale realizarii miracolului de la Sibiu, a multumit celor care au facut posibil ca visul de veacuri al romanilor din Transilvania de a avea un muzeu national sa se implineasca: contribuabili, donatori, constructori, mesteri.
Dar sa mergem sa cercetam expositia, asa cum ne indemna, in incheierea discursul sau, Iosif Sterca Şulutiu.
Conform programelor publicate anterior, in primele luni ale anului 1905, expozitia era structurata in doua parti: etnografica si istorica-culturala, fiecare avand mai multe sectiuni (despartaminte) tematice. La primul etaj al palatului, in cele 8 sali care apartineau muzeului erau prezentate situatia geografica, viata satelor, casele taranilor (in cea mai mare parte tablouri fotografice), tipul si portul taranilor (ii, camasi, catrinte, oprege, surte, poale, pieptare, cojoace etc.), textile si tesaturi (covoare, stergare, fete de masa, lepedee), obiecte ceramice (cani, blide, ulcioare, oale), producte ale industriei de casa, ocupatii agricole etc. Au fost realizate si cateva interioare taranesti cu textile, mese, lavite, paturi si cuiere vechi frumos incrustate; pe peretii odailor erau expuse fotografii reprezentand sate, porturi si obiceiuri taranesti. O prezenta inedita au fost papusile gata imbracate in port specific popular si grupul Junilor din Şcheii Brasovului, cel mai pretios obiect al expozitie. Sectiunea etnografica continua in curtea muzeului unde au fost amenajate o stana din Poiana Sibiului, in marime naturala, cu intreaga recuzita, si un atelier al unor mesteri aurari din Muntii Apuseni in care un taran, inconjurat de blocuri de piatra si instrumentar minier, alegea aurul.
La Şcoala de fete a Asociatiunii erau expuse lucrurile de mana realizate de elevele scolii si sectiunea vanatoreasca care cuprindea pasari si animale, arme vechi si unelte de pescuit.
Partea istorica-culturala includea: expozitia istorica (arme, documente fotografiate, colectii numismatice, carti vechi, manuscrise si albumuri, obiecte ce au apartinut personalitatilor ardelene colectii de ziare si publicatii din Transilvania), despartamantul bisericilor romane, ortodoxe si unite (carti bisericesti, manuscrise, icoane, obiecte de cult), despartamantul literatura si stiinta, despartamantul artelor frumoase si industria de arta, expozitiunea bancilor romane.
Expozitia s-a bucurat de un mare succes.
Astazi, Complexul National Muzeal ASTRA, urmas al Muzeului Asociatiunii, a devenit un adevarat centru cultural-national de afirmare a identitatii etnoculturale prin valorile contemporane ale patrimoniului cultural material si imaterial detinut. Institutiile muzeale reunite in cadrul Complexului National Muzeal ASTRA: Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA, Muzeul de Etnografie Universala „Franz Binder ", Muzeul de Etnografie si Arta Populara Saseasca „Emil Sigerus ", asistate de serviciile specializate, de inalta calificare profesionala, ilustreaza nivelul atins de prestigiosul muzeu sibian la peste un secol de la adoptarea hotararii crearii sale (Medias, 1897) si la 105 ani de la inaugurare.
Delia Voina
muzeograf
de Delia Voina