* Suntem in saptamana a 31-a dupa Rusalii. Pericopa evanghelica a acestei saptamani (Lc. 18, 35-43) ne prezinta minunea vindecarii orbului din Ierihon.
Pe cand Iisus cobora spre Ierihon, inconjurat de mul- timi, zgomotul produs de acestea a fost auzit de un orb care statea pe marginea drumului si cersea. Simtind ca se petrecea ceva deosebit in jur, a intrebat ce este, ce se intampla. Un trecator i-a spus ca trece Iisus din Nazaret. Auzind acest lucru, orbul a inceput sa strige din toate puterile: "Iisuse, Fiul lui David, miluieste-ma!". Oamenii care mergeau inainte, deranjati de strigatele lui, ii spuneau sa taca. El insa, cu o voce si mai puternica, repeta cererea lui. Auzindu-l, Mantuitorul a cerut sa fie adus la El si l-a intrebat ce doreste. La aceasta intrebare, orbul va raspunde cu cererea vietii lui: "Doamne, sa vad!". Iisus i-a spus: "Vezi! Credinta ta te-a mantuit!". Åži in clipa aceea ochii orbului s-au deschis savarsindu-se minunea.
Prin intermediul acestei minuni, Mantuitorul Iisus Hristos ne descopera inca o data faptul ca Dumnezeu nu este indiferent la suferinta oamenilor si ca El asculta rugaciunile si cererile lor fierbinti, izvorate dintr-o credinta puternica si staruitoare.
De aceea, adesea, inainte de vindecarea celor bolnavi, Mantuitorul ii intreaba pe acestia daca cred ca El poate face acest lucru, vrand practic sa constate cat de mare le este credinta.
Åži aceasta pentru ca Iisus dorea ca odata cu refacerea sanatatii celui bolnav, sa refaca si legatura personala a acestuia cu Dumnezeu, Izvorul vietii, care fusese rupta prin pacatul care a dus la aparitia acelei boli.
* Pe 30 ianuarie 1561, vedea lumina tiparului, la Brasov, cel dintai "Evangheliar" romanesc, tiparit de catre diaconul Coresi. Cu el incepe, la Brasov, sirul tipariturilor romanesti, pe care Coresi se straduieste sa le puna in slujba Bisericii Ortodoxe.
La traducerea lui au contribuit si preotii romani din Scheii Brasovului. Coresi era constient de necesitatea editarii acestei lucrari in limba poporului, notand in epilog urmatoarele: "caci mai bine e a grai cinci cuvinte cu inteles, decat zece mii de cuvinte neintelese in limbi straine".