SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING



Arhitectura populara in Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA

Stiri din Sibiu: Cultura Adauga un comentariu »

Arhitectura populara in Muzeul Civilizației Populare Tradiționale "ASTRA"

Unii istorici au afirmat, in operele lor, existenta la romani si la stramosii nostri geto-daci, a unei puternice "civilizatii a lemnului", argumentata de bogatia fondului forestier (mult diminuat incepand cu secolele XIII-XIV, ca urmare a cresterii demografice spectaculoase, care duce la formarea a numeroase noi asezari, dar si in urma perfectionarii utilajului agricol si a inceperii marii ofensive agricole si pastorale, in dauna padurii), dar si de descoperirile arheologice.

Investigatiile arheologiei contemporane, ample si extrem de minutioase, au dovedit existenta, din cele mai vechi timpuri, in spatiul carpato-ponto-dunarean, a unei stralucite "civilizatii metalurgice" deopotriva, "a fierului" (dovada numeroasele descoperiri de unelte din fier, ateliere de fierar si cuptoare de redus minereul feros, in aceasta categorie intrand si primul cuptor siderurgic cu cos de tiraj, din Europa, atestat in sapaturi, la Ghelari si datand din secolul al IX-lea e.n.), cat si a metalelor neferoase (aur, argint si cupru, indeosebi).

Cetatile dacice din piatra, monumentele si edificiile romane, apoi monumentele de arta medievala (Curtea de Arges, Trei Ierarhi, manastirile din Bucovina si Oltenia si bisericile-cetati din Transilvania), atesta o incontestabila si elevata "civilizatie a pietrei", iar numarul impresionant de centre de olari si bogatia morfologica si stilistica a produselor acestora sunt dovezi de netagaduit despre puternica "civilizatie a lutului", marturiile sale multimilenare servind ca argument decisiv pentru certificarea permanentei populatiei autohtone din toate timpurile si in pofida tuturor vicisitudinilor istorice.
A pretinde intaietatea sau suveranitatea uneia dintre acestea asupra celorlalte, este un lucru destul de anevoios daca ne referim la intreaga noastra istorie si la intreg teritoriul Romaniei.

La o cercetare succinta, apare evident faptul ca oferta naturala, extrem de generoasa, le-a prilejuit tuturor premise din cele mai favorabile pentru dezvoltare, unele zone beneficiind mai mult de padure, altele, de zacaminte neferoase, aurifere, cuprifere sau argintifere, altele, de argila, pentru oale, si cele din apropierea muntilor, de piatra buna de sculptura sau constructii.

De o expansiune mai mare si o intensitate mai puternica s-au bucurat insa, cele care au necesitat tehnologii simple si instrumentar de munca ieftin, caci istoria nu a asigurat prea multa liniste si, adeseori, nici deplina libertate de creatie, locuitorilor acestor pamanturi.

Iata pentru ce Nicolae Iorga aprecia, la randul sau, ca: "desi nu am avut, ca Mesopotamia si stravechiul Egipt, tablite de lut sau imense lacasuri, tot din acele vremi, am deprins a ne scrie necurmatul letopiset in lutul olarilor, in piatra, dar mai ales in lemn, in lemnul caruia noi i-am daruit ceva din fiinta noastra, dincolo de pragul tuturor vremurilor".

Prelucrarea lemnului a constituit, inca de la aparitia omului, cea mai accesibila sursa pentru insusirea intailor unelte de aparare si lovire (maciuca, bastonul), iar din momentul sedentarizarii grupurilor de oameni, pentru amenajarea celor dintai locuinte, creatii ale omului.

Padurile de esente diferite, care imbracau masivele muntoase ale Carpatilor, au oferit nu numai o reduta naturala inexpugnabila, in fata navalitorilor, ci si materia prima pentru incalzirea locuintei si prepararea hranei, construirea locuintei sau a anexelor gospodaresti, dar si a unui instrumentar care acopera aproape toate domeniile productiei sociale.

Conditii istorice potrivnice, constand din numeroase agresiuni si migratii necontenite, timp de aproape un mileniu si jumatate, au insemnat veacuri de restriste, de instabilitate si primejdii, improprii constructiilor monumentale din piatra, a caror edificare dureaza mai multe generatii, ca in centrul si apusul Europei.

Romanii au fost scutul Europei la poarta sa rasariteana, aparandu-i linistea cu pretul unor sacrificii importante pe planul propriei civilizatii; ei au construit o arhitectura din lemn, putin durabila, ades parjolita si distrusa de catre dusmani, edificata din nou, pe aceleasi locuri, dupa trecerea pericolului, in stilul si tehnica locala, transmise cu sfintenie de la o generatie la alta.Daca in ceea ce priveste monumentalitatea constructiilor, arhitectura romaneasca nu prezinta realizari deosebite, cu exceptia bisericilor de lemn din Maramures, in schimb, in ceea ce priveste armonia proportiilor, data de raportul dintre planimetrie si elevatie, preocuparea inzestrarii caselor, portilor si chiar a anexelor gospodaresti cu elemente sculpturale (stalpii, prin excelenta, de la prispe) sau decorative, de mare efect artistic, functionalitatea desavarsita a spatiilor si exploatarea cu o reala stiinta a calitatilor diferitelor specii de lemn, la cele mai diverse unitati in cadrul ansamblului gospodaresc sau in interiorul locuintei, putem vorbi de adevaratele capodopere ale mesterilor populari din Maramures sau Gorj, din Valcea sau Muscel, din Prahova sau Buzau, din Bucovina sau Muntii Apuseni.
 
in acelasi timp, romanii au infaptuit si o adevarata civilizatie instrumentala a lemnului, cel mai ieftin si cel mai accesibil material aflat la indemana creatorilor populari: urmarind tematica grupelor expozitionale ale acestui sector, realizam ca lemnul a constituit suportul material pentru realizarea celor mai diferite creatii instrumentale de stricta necesitate, in fiecare gospodarie taraneasca, dar si oraseneasca, cat si pentru cea mai mare parte a obiectelor de uz gospodaresc (mobilier, vase pentru depozitare si transport, lazi de cereale, lazi de zestre, instrumente muzicale si multe altele).

Mestesugul edificarii constructiilor din lemn (dulgheritul) a constituit, neindoielnic, cel mai vechi si cel mai general raspandit fenomen de creatie populara, din cate se integreaza sferei civilizatiei prelucrarii lemnului, la romani.
In pofida caracterului sau de generalitate, chiar si acest mestesug a dat nastere la sate specializate in constructia locuintelor si acareturilor, a edificiilor laice si de cult, a portilor sculptate si troitelor, a stalpilor funerari, stalpilor sculptati care decoreaza casele, s.a.

Cercetarea etnografica a evidentiat existenta, pana la inceputul secolului XX, a unor sate care produceau, in serie sau la comanda, asemenea lucrari arhitectonice, lucrandu-le chiar in sat, de unde beneficiarii le transportau cu carele acasa si le montau dupa semnele distincte facute pe fiecare grinda (Bedeciu si Meziad, in Transilvania si Vama, in Moldova).

Pornind de la ideea ca, desi muzeul sibian este un muzeu al creatiei tehnice, in numeroase cazuri, monumentele transferate prezentand si valente de ordin arhitectonic, atat la nivelul tehnicilor de constructie, cat si la cel al evolutiei planimetriei, functionalitatii, elevatiei si stilului ornamental, in cadrul grupei tematice special destinata acestui mestesug au fost transferate doua complexe arhitectonice, din Maramures si Gorj - zone etnografice care au dat valori de exceptie in aria cioplirii si sculptarii lemnului, in arhitectura populara romaneasca. in fiecare caz, cele doua gospodarii care compun complexul provin din aceeasi microzona, dar dateaza din secole diferite (XIX si, respectiv, XX).
S-a urmarit, in felul acesta, sa se evidentieze, in cadrul expozitiei, dinamica elementelor care definesc tiparul traditional specific fiecarei zone, infintandu-se o alta teorie cu privire la caracterul imuabil al acestor valori, la caracterul conservator absolut al traditiei.

Prin selectia monumentelor din structura fiecarei gospodarii, incepand cu locuinta, anexele de baza, fantana, poarta si imprejmuirea si teminand cu instalatiile interioare, cu mobilierul si intreaga recuzita de interior, prin dispunerea constructiilor si intreg sistemul de organizare a interiorului locuintei, s-a urmarit sa se defineasca stilul fiecarei epoci, constituit prin mutatiile calitative intervenite, conditionate de un intreg context socio-economic, istoric si cultural, dar subsumat, in mare, stilului specific zonei etnografice respective.

Experimentul probeaza, inca o data, ca nu exista domeniu al culturii si civilizatiei traditionale care sa ramana refractar innoirilor dictate de intreg progresul social-istoric al societatii, chiar daca acestea se manifesta in ritm diferit, in cadrul zonelor din tara. (Ciprian Ștefan)

 
Sursa:
Masini de cusut



Ai ceva de comentat ?

Da o nota acestei stiri ( mai mare, mai buna ) :

1

2

3

4

5




Alte stiri adaugate luni, 09 februarie 2009






Poza Zilei Sibiu - Feeric Fashion Week 2019

Feeric Fashion Week 2019
~ 21 iulie 2019 ~
2003  2004  2005  2006  2007  2008   2009  2010  2011  2012  2013  2014

Tur Virtual in Sibiu
Tur Virtual in Sibiu
( actualizat in 18 05 2010 08:39 )
Poze din Sibiu
Poze din Sibiu
( actualizat in 20 iulie 2019 )
Loading
Atractii turistice
Atractii turistice
( actualizat in 26 11 2012 07:17 )
Sibiu Video
( actualizat in 20 07 2019 10:15 )
Autostrada A1 / AERIAL VIDEO / Lotul 1 (km 0 - 24) Autostrada A1 / AERIAL / Lotul 4 - Viaduct SacelAutostrada A1 / Lotul 4 / Saliste - Sibiu / ON-ROADInaugurarea podurilor din Cartierul TineretuluiSibiu Rally Show 2013 Aerial VideoTargul de Craciun Sibiu 2013 / Aerial video by Ovidiu Sopa Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului / Muzeul Astra / PREVIEWPiata Unirii din Sibiu - noaptea (Aerial video) Sibiu by night (preview) / Aerial Video
Evenimente in Sibiu
Evenimente in Sibiu
( actualizat in 02 iulie 2019 )
Loading
 

Like Us on Facebook Follow Us on Twitter