Brasovul a vrut centura, Sibiul a ales aeroport

La al doilea tronson al centurii ocolitoare a Brasovului a lucrat Concefa SA Sibiu. Toti banii pentru cei 11 km ai tronsonului executat de Concefa, asociata cu UMB Spedition, vin de la bugetul local al Brasovului. Iar termenul de proiectare si executie a fost de un an. Horatiu Cercel, manager si asociatul principal al Concefa, a oferit un interviu cotidianului Sibiu Standard, la inceputul lui mai 2009, cu o luna inainte de finalizarea lucrarilor. Redam mai jos opiniile lui Horatiu Cercel, de la acea data.

Reporter: Unde se lucreaza mai bine in relatia cu autoritatile? La Brasov unde autoritate contractanta este Primaria sau la Sibiu unde e CNADNR beneficiar?
Horatiu Cercel: Ceea ce m-a surprins in mod placut in ceea ce priveste centura Brasovului, pe care o construim noi pe un tronson de 6,8 km, este ambitia administratiei locale de acolo, in speta a domnului primar George Scripcaru de a si finaliza acest proiect. Ca si in cazul Sibiului se vorbeste de o gramada de ani de centura Brasovului. Daca nu a reusit sa obtina finantare de la bugetul central, cum Sibiul, spre norocul lui, a reusit, ei au luat toata problema pe cont propriu. Iar eu sper ca spre sfarsitul lui mai, daca nu, in iunie, sa se dea in folosinta al doilea tronson al centurii Brasov care face legatura intre intrarea in Brasov dinspre Bucuresti cu iesirea inspre Targu - Mures, Cluj - Napoca. Vom reusi sa finalizam acest obiectiv - proiectare si executie - intr-un an de zile. Deci se poate.

R.: Probleme trebuie sa fii aparut, dupa cum apar si la centura Sibiului. Cum s-au rezolvat acolo lucrurile?
H.C.: in primul rand este o cu totul alta implicare din partea administratiei locale. Brasovul chiar asta isi doreste. Spre deosebire de Sibiu, ei au adoptat ca prim obiectiv centura orasului. La Sibiu, optiunea a fost in primul rand pentru Aeroport. Dupa mine, o decizie gresita.

R.: Exproprierile sau relocarile de utilitati au pus piedici derularii lucrarilor?
H.C.: Nu, in niciun fel. Primaria Brasov s-a ocupat de aceste lucruri intr-un mod intensiv. Cand am inceput noi lucrul, mai era un singur teren de expropriat, dar asta nu a tinut in loc lucrarile. Eu cred ca, pana la urma, totul tine de optiunea administratiei locale. Ei si-au dorit centura, Sibiul si-a dorit Aeroport. Daca la Sibiu banii erau redirectionati catre centura, altfel stateau lucrurile. Primaria spune ca nu este treaba administratiei locale, caci Ministerului Transporturilor este autoritate contractanta. Sa nu uitam ca am mai avut un obiectiv in care autoritatea centrala si cea locala au fost parteneri, in acelasi trio pe care l-as fi vazut eu si in cazul centurii Sibiu, si anume Minister, Consiliu Judetean si Primarie.

R.: Şi la centura Brasov lucreaza mai multe firme. Ati simtit presiuni, acele eterne „un constructor sapa pe altul "?
H.C.: Acum doi ani a lucrat o companie locala la primul tronson, Vectra, de anul trecut am inceput noi, ca antreprenor general, asociati cu cei de la UMB Spedition. Explicatiile cu firmele de la Sibiu sapate de altele sunt puerile. Todini a sublicitat lucrarea, a facut partea de unde se puteau castiga bani, dupa care a reziliat contractul. Cand a venit vremea ca Todini sa achite nota de plata a sublicitarii, si anume asfaltul – pentru ca acolo nu poti pacali lucrurile -, iar preturile la materiale au crescut foarte mult, au reziliat contractul. in ceea ce priveste Max Boegl, poate ca nu toti colegii mei vor fi de acord cu mine, dar eu cred ca sunt foarte putini bani, bugetul este scazut fata de anii trecuti, ca atare eu nu cred ca Sibiului i se vor acorda, din pacate, suficienti bani ca centura sa fie finalizata la timp. Nemaivorbind ca nici nu este scos la licitatie urmatorul tronson.

R.: in cazul centurii Brasovului au mai fost solicitari de sume suplimentare?
H.C.: Da, pentru ca noi am facut in afara de primele doua benzi si lucrarile de arta pentru urmatoarele doua benzi. Ceea ce inseamna viaductul peste calea ferata si celelalte poduri.

R.: La toata situatia centurii Sibiului, nu putem pune o parte din vina si pe umerii CNADNR, a fostilor ministri ai Transporturilor?
H.C.: Principala vina o consider a fostului antreprenor general, caruia i s-a permis sa subliciteze. Din pacate, licitatiile din Romania nu sunt suficient de bine reglementate, incat sa i se fi imputat fostului antreprenor disfunctionalitatile.

Centura versus Aeroport
R.: Care ar fi fost rolul administratiei locale la Sibiu pentru centura?
H.C.: in loc sa finanteze un Aeroport extrem de scump si extrem de putin utilizat – ne uitam la Cluj sau Timisoara de exemplu, ce trafic exista acolo -, administratia locala putea sa cofinanteze acest proiect. Eu am fost socat de declaratia primarului Klaus Johannis care a spus ca stia ca aeroportul va fi pe pierdere pentru urmatorii 20 si ceva de ani. Atunci de ce a mai fost facuta investitia?