Circuitul informatiei in natura

Pentru ca e foarte probabil ca aceasta sa fie singura data cand apare ceva scris de mine intr-un ziar la o alta rubrica decat cea de anunturi, o sa incep cu o scurta prezentare. Ma numesc Calin, sunt inginer IT iar in randurile urmatoare o sa va povestesc despre o initiativa personala avuta pe Internet. Deoarece munca mea presupune delegatii frecvente, in 2006 am decis sa-mi fac blog, pentru prieteni, in care sa scriu diversele intamplari prin care trec, pentru ca se stie: calculatoristilor li se intampla o gramada de lucruri remarcabile, dupa cei din Legiunea Franceza si rockstaruri noi avem cea mai interesanta viata. 

In timpul unei calatorii facute cu o companie low-cost romaneasca am avut o idee. Zborurile de acest gen ofera o gramada de timp pentru meditatie, partial cauzat de intarzierile frecvente, partial provocat de lipsa serviciului de bord sau de zgarcenia de a plati contravaloarea unui rinichi pentru un sandwich si o bere. In afara de ocazionala jeluire a cate unei doamne disperate care doreste sa fie mutata pe alt loc pentru a fi mai aproape de restul familiei in eventualitatea producerii unei catastrofe, sistemele de distractie la bord lipsesc cu desavarsire. Nu, un domn care asculta manele la difuzorul telefonului mobil nu se califica drept on-board entertainment. La finalul unui asemenea zbor, dupa o aterizare fara incidente, un ropot de aplauze m-a facut sa compar momentul cu cele similare din cursele nemtesti, unde toata lumea este politicoasa si incearca sa nu deranjeze pe cei din jur. O zi mai tarziu am conceput o petitie adresata Autoritatii Aeronautice Civile Romane, pe care am popularizat-o pe blog si pe care o redau mai jos:

`Deoarece odata cu cresterea numarului de curse low-cost tot mai multi locuitori ai acestei tari aleg sa calatoreasca cu avionul consideram ca este necesara stabilirea unor reguli de buna practica in aceste mijloace de transport in comun. La fel cum fumatul sau nepurtatul centurii de siguranta la decolare si aterizare sunt interzise, ar fi poate indicat sa se recomande (pentru inceput, iar apoi sa fie interzis prin lege) pasagerilor sa nu aplaude la aterizare, cu exceptia situatiilor deosebite. Pana la urma, nimeni nu aplauda un conductor de tren cand nimereste gara sau un sofer de autobuz cand parcheaza langa bordura. Pe langa disconfortul creat celorlalti pasageri care au mai fost cu avionul si nu considera acest lucru o experienta la limita mortii, aplaudatul poate distrage atentia pilotilor sau poate impiedica echipajul sa transmita mesaje importante.`

O initiativa laudabila, dupa parerea mea, care a strans un suport masiv din partea publicului, mai ales datorita preluarii ei in mass-media. Pana la acest moment, dupa 14 luni de la initiere, a fost semnata de 41 de persoane! Cu 40 mai multe decat ma asteptam. Ziceam de sustinerea mass-mediei, manifestata prin preluarea informatiei de catre un ziarist clujean pe blogul sau, caruia ii multumesc pentru eticheta de `roman suparat` dar nu o merit, eu fiind de obicei vesel. De acolo pana la faima nationala n-a mai fost decat un pas, din pacate stramb, dupa doua zile reprezentantul unei televiziuni detinute de familia unui domn cu porecla de motan transmitea din fata aeroportului Baneasa despre initiativa `unui pilot roman`! Remarcabil circuitul informatiei in natura: un articol scris pe un blog micutare ca efect trimiterea unei echipe de jurnalisti pana la marginea Bucurestiului si retur.

In incheiere, doua sfaturi pentru cei care vor sa-si faca simtita prezenta pe Internet si altfel decat in comentarii anonime: asumati-va ceea ce scrieti si presupuneti din start ca cel vizat o sa fie informat, de exemplu mecanicul meu auto a aflat ca i-am facut reclama in maxim trei zile de la postare, desi singurele discutii dintre noi au fost legate de masina; daca va doriti cu ardoare sa publicati online si n-aveti nici un hobby nu e grav, trebuie doar sa inventati niste minciunele cu iz de barfa, succesul o sa fie garantat, pana la urma trebuie sa stie si concetatenii cu cine mai umbla una din cele patru-cinci prezentatoare ale televiziunilor locale.

Guest post semnat de:

Calin Turcu

www.calinturcu.net