Cu iubirea, de capastru, prin targ

Bata-l sa-l bata de Valentine's, ca iar impanzi Bulevardul Nicolae Balcescu de kitsch-uri. Pernute rosii, roz, cu inscriptii siropoase aurii, flori din plastic cu aspect bizar, diplome cu texte penibile, ursuleti care n-au nicio vina ca niste fabricanti cu gusturi pervertite ii folosesc pe post de momeala pentru indragostitii (?) de ocazie, cani colorate si accesorii create parca intru venerarea prostului gust. "Tu esti ingerasul meu!", "Tu esti totul pentru mine!", "Te iubesc si te ador!" sunt doar cateva dintre mesajele ce se lafaie pe pernutele rosii din catifea, pe cani, pe ursuleti sau pe alte platforme din astea comercializate pe caldaram, in numele iubirii strigate la catalog, la 14 februarie trecute fix. Neamule, e - din nou - pandemie de iubire, s-a dat dezlegare la "I love you!", curge siropul pe strazi, se revarsa din televizor, de-ti fuge gandul la inspaimantatorul diabet. Am mai spus-o, iubirea e un sentiment inaltator , care nu trebuie plimbat, de capastru, prin targ. N-am inteles niciodata de ce trebuie sa existe o zi anume in care sa-ti exprimi sentimentele, la vrac, de ce romantismul devine sinonim cu o cina luminata de lumanari si nici ce rol au pernutele kitschoase care stau pe masa, printre farfurii, oliviere, pahare si tacamuri? Desigur, fiecare e liber sa iubeasca si sa se exprime la ora fixa, sa isi cadoriseasca jumatatea cu ceea ce considera ca i se potriveste. Alegerea e strans legata de educatie, de gusturi, de simt estetic sau de lipsa lui. Ceea ce observam si in anii trecuti este diluarea unui sentiment care nu ar trebui sa fie negociabil, pus sa sune la data fixa, precum alarma unui ceas. Da, toate manifestarile pe care le invocam tin de gust, dar in multe dintre situatii prostul gust e atat de evident, de agasant, incat provoaca revolta. Cand vezi ca iubirea e scoasa la mezat, ca e pusa pe tarabe pestrite si transformata intr-o furibunda activitate comerciala, ai sentimentul eroziunii unor valori vechi, de cand lumea. Cand constati ca iubirea e confundata cu un smoc de manifestari insiropate, ca "Te iubesc!" si "I love you!" au devenit niste clisee rostite pe cat de des, pe atat de automat, te incearca un sentiment de mahnire. Ce poeti care-au cantat iubirea, ce clasici care-au surprins-o in formele ei crude? Inimioarele din plus, canile, lumanarile in forma de falus si textele inepte sunt ambasadorii moderni ai iubirii paruite, ciopartite, puse sa danseze obscen, la bara. Se vor gasi destui care sa sara in ajutorul hidoaselor obiceiuri, mieunand ca fiecare are dreptul sa-si aleaga modul in care isi exprima sentimentele. Asa este, doar ca, pe masura ce ne indepartam de adevaratul sens al termenului, cu cat atarnam de gatul iubirii talangi colorate ce scot sunete stridente, cu atat ne golim de simtirile naturale. Daca ceea ce simtim pentru cineva trebuie trecut neaparat prin filtrul unui obiect de prost gust, inseamna ca ne-am imbolnavit de frigurile artificialului.