N-am înteles de ce ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a ascuns cu atâta vehementă faptul că sotia domniei sale are un proiect pe lista Capitalei Culturale. Era de asteptat ca ministrul Culturii să aibe legături mai strânse, nu doar financiare, cu domeniul pe care îl păstoreste. Din punctul meu de vedere, în conditii normale, ar fi lăudabil faptul că sotia sa a reusit să promoveze un proiect care să fie acceptat pe lista ce va da tonul culturii în România în 2007. Conditiile normale s-au schimbat însă în momentul în care Iorgulescu a mintit. A aruncat un semn mare de întrebare asupra onestitătii prezentei proiectului în Capitala Culturală. Ce interes ar avea ministrul să ascundă prezenta sotiei sale în lunga listă a proiectelor? Iorgulescu n-a procedat altfel decât ar fi procedat orice stab. A ascuns, a tăinuit, când ar fi putut foarte bine să spună adevărul. Măsluirea realitătii devine însă o carte de vizită pentru toti cei care ajung să tină un frâu în mână. Desi si-au asumat riscul în fata opiniei publice, reflectoarele nu le fac bine. Le place să vorbească doar când pot spune ce doresc. Când îi iei un pic la puricat apelează la toate tertipurile posibile pentru a se da la fund. Repet. Găsesc absolut normal ca sotia ministrului Culturii să fie un om de cultură si să realizeze proiecte culturale. Doar ministerul nu-l conduce un fierar-betonist (să avem pardon). Comunicatul Asociatiei este, la fel, perfect normal. Nu înteleg însă pasajul: "selectia a fost realizată anterior numirii dlui Vosganian în functia de ministru al Economiei Nationale" . Qui să excuse să accuse!
Bogdan BRYLYNSKI