SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING



De la Satul Cainilor la Elisabethopolis, sau cum au transformat armenii Dumbraveniul din targ in oras privilegiat

Stiri din Sibiu: Administratie Adauga un comentariu »

Doar vreo 8.000 de oameni tra- iesc in Dum- braveni, un orasel asezat pe malul raului Tarnava Mare. De laudat are cu ce sa se laude: cu o biserica armeneasca - cel mai mare monument istoric de acest tip pana in secolul al XX-lea, cu un centru in stil medieval neinvadat de arhitectura contemporana, cu o istorie ce sta pe picior de egalitate cu cea a oraselor mult mai vestite din Imperiul Austro-Ungar si cu o mana de oameni inimosi care vor sa faca ceva pentru Dumbraveniul lor. Cu toate astea, turistii cam ocolesc Dumbraveniul: nu e promovat nici un sfert cat pietele centrale ale cetatii Sibiului si nici nu a fost cuprins in vreo ruta turistica, desi pentru cei ce se deplaseaza de la Biertan la Sighisoara, Dumbraveniul " pica " taman in drum. Şi tocmai pentru ca Dumbraveniul nu e socotit, deocamdata, destinatie turistica a judetului, merita sa dati o fuga pana acolo si sa va convingeti ca aveti ce vedea. Astazi, noi incercam sa va starnim putin curiozitatea, iar ghizi ne sunt Ion Calinescu, presedintele Filialei Dumbraveni a Uniunii Armenilor din Romania, si Mircea Badila, presedintele Ocolului Silvic Dumbraveni.

O poveste de demult

Istoria Dumbraveniului pare sa inceapa inca de prin Paleolitic, dar dovezi sigure ale locuirii acestei asezari provin din Epoca Fierului. Apoi, sapaturile arheologice sau pura intamplare au scos la iveala si un depozit de bronzuri din Epoca Bronzului, in greutate totala de 448 kg, o bara de aur, un stater macedonean de aur, un tipar de bronz pentru confectionarea garniturilor de centura din secolul al VI-lea d. Hr. Şi lista ar putea continua...

Atestarea documentara a asezarii e insa mult mai tarzie, datand abia din anul 1332, cand in acte este pomenit "Henricus sacerdos de Ebes ", adica Henricus, preot in Ebes, care a platit o dijma in valoare de patru banali. Ebessffalwa, asezarea in discutie, este mentionata apoi si in documente din anii 1367 si 1368, cand se pomeneste despre posesiunile feudalilor de pe aceste meleaguri. Mentionarile documentare continua de-a lungul secolului al XIV-lea si au in centru aceeasi problema a posesiunii de terenuri.

in veacul urmator, asezarea detine statut de targ, iar domeniile se impart intre trei familii: Bethlen, Fejerdi si Apafi. La 1552, Grigore Apafi, prefect al judetului si loctiitorul maresalului curtii lui Martinuzzi, guvernatorul Transilvaniei, cumpara toate mosiile locului si incepe constructia unui castel. in posesia membrilor acestei familii va ramane cetatea mult timp si tot sub domnia acestei familii, asezarea devine resedinta domneasca. Explicatia e simpla: Mihai Apafi I, mostenitor al domeniului Dumbraveni, este ales principe in 16 septembrie 1661 si astfel targul dobandeste statut de resedinta domneasca. Marea dezvoltare a localitatii se datoreaza insa armenilor.

Armenii, paziti de templieri

Cand au ajuns armenii in Dumbraveni nu se stie cu exactitate, insa in documente oficiale sunt pomeniti pentru prima data la 1671. Pana sa ajunga aici, au avut cale lunga din sudul muntilor Caucaz: "Pe la 1200, armenii au plecat din capitala si s-au indreptat spre regiunea Odessei, au construit Odessa si, din cauza musulmanilor, au plecat intemeind alte comunitati. Au coborat in Moldova, dar constrangerile de aici nu le-au convenit, asa ca au venit in Transilvania unde au fost acceptati de Principele Mihai Apafi I ", povesteste Ion Calinescu, presedintele Filialei Dumbraveni a Uniunii Armenilor din Romania.

Da, in Transilvania s-au stabilit gratie unui privilegiu acordat de Mihai Apafi. Primul oras populat de Armeni a fost Gherla, au urmat Dumbraveniul, Gheorghieni si Frumoasa. Cum de au fost acceptati armenii in Transilvania? Motivele sunt simple: erau comercianti si mestesugari recunoscuti, iar din Moldova venise de mult vorba despre felul cum se descurcau armenii: Carele armenesti plecate din orasele moldovenesti duceau in Europa si Orient vite, grane, branzeturi, aducand in loc postavuri, covoare, broderii, matasuri, mirodenii, iar cu asa negot bogat insusi Nicolae Iorga conchidea: "in general, nu putea sa existe pe vremea aceea un targ moldovenesc, deci, comert, fara armeni". (Sursa: www.uniu neaarmenilor.ro)

Dar nu au calatorit oricum armenii prin lume, ci in companii. "Migrarea s-a facut organizat, in companii. Se strangeau mai multe familii si calatoreau impreuna ", povesteste Ion Calinescu. Şi se mai spune ceva: ca, in drumul lor, armenii ar fi fost paziti de templieri, mentioneaza Mircea Badila; de altfel, in curtea Bisericii Armenesti din Dumbraveni, pe o lespede de piatra se regaseste crucea cavalerilor templieri.

Armenii au transformat satul cainilor in oras privilegiat

Ce au gasit armenii in Ibasfalau? Cateva familii de iobagi romani care munceau pe domeniul Apafi. Castelul exista deja si cum vanatoarea se numara printre pasiunile principelui, aici erau crescuti cainii de vanatoare. De aici se pare ca a si venit numele Ebesfalva, adica "Satul cainilor ". De altfel, in septembrie 1727, cand se face inventarierea domeniului, se constata ca aici traiau 77 de familii de iobagi, adica 203 persoane, din care 69 de familii de romani si restul de maghiari.

in secolul al XVIII-lea, imparatul Carol al V-lea atribuie orasul armenilor, iar asezarea dobandeste statutul de "oras privilegiat ". Ce inseamna acest lucru? Ca armenii aveau drept de administrare a orasului, ca puteau sa-si aleaga primarul, preotul, judecatorul sau sa aplice pedeapsa cu moartea. Nici beneficiile financiare care decurgeau din noul statut de oras privilegiat nu erau putine: se dobandeste dreptul de a construi pod peste Tarnava si de a incasa vama, precum si dreptul de a organiza targ saptamanal si de trei ori pe an targ de tara.

Pentru armeni, asemenea privilegii erau mana cereasca, doar erau negustori din tata in fiu, asa ca nu e de mirare ca la Dumbraveni, in fata Bisericii Armenesti, a existat cel mai mare en-gros de mirodenii din Transilvania. "Mirodeniile erau aduse pe Drumul Matasii si plecau mai departe catre Budapesta, Viena. Din pacate, austriecii au dat foc acestui bazar. Apoi armenii erau recunoscuti pentru comertul cu vite; au venit in Transilvania cu cirezi serioase si au devenit furnizorii de carne ai armatei imperiale. Mergeau in est si cumparau vitei si pana cand ajungeau aici, viteii erau deja vite ", povesteste Ion Calinescu. Noile privilegii mai aduc ceva: schimbarea denumirii orasului, cunoscut acum drept Elisabethopolis.

La asemenea privilegii nu e de mirare ca nu doar din punct de vedere economic a inflorit Elisabethopolis, ci si cultural si educational. Prima scoala primara a inceput sa functioneze in 1744, in 1842 ia fiinta Gimnaziul Romano-Catolic "Rafael Alexandru" si tot armenii au ridicat in oras nu mai putin de sapte biserici, iar trei dintre ele exista si azi. Care sunt cele trei biserici existente inca? Actuala Biserica Romano-Catolica, Biserica Luterana, prima biserica din piatra, proprietate a familiei Török, si Biserica Armeano-Catolica. Restul au fost biserici din lemn.

O biserica cu statut de catedrala

Simbol al orasului este Catedrala Armeneasca din Dumbraveni. De fapt, statutul propriu-zis de catedrala nu il are, ci doar pe cel de biserica, dar impozanta constructie ridicata de armeni in secolul al XVIII-lea este cunoscuta drept catedrala. Atunci cand te afli in fata ei, atunci cand intri in interior intelegi de ce. Dincolo de dimensiunile impresionante si de exteriorul sobru, interiorul e unul bogat ornamentat, marturie vie a prosperitatii unei comunitati ce a facut istorie in Dumbraveni.

in 1766 s-a pus piatra de temelie a acestui lacas de cult, iar armenii din Elisabethopolis au avut ambitia de a construi una dintre cele mai frumoase bisericii. "Armenii din Dumbraveni au fost intotdeauna in concurenta cu cei din Gherla, iar cand s-a inceput ridicarea acestei biserici au vrut ca ea sa fie mai mare si mai frumoasa decat cea din Gherla. La Gherla, Biserica Armeano-Catolica are un altar principal si patru altare laterale, la noi sunt sase altare laterale; la Gherla e un singur turn inalt, la noi sunt doua. Din pacate, unul dintre ele a cazut in 1925 din cauza unui vant puternic si nu s-a putut reface in totalitate. Putini stiu ca aceasta constructie nu e de fapt finalizata. S-a descoperit un desen cu planul bisericii, iar proiectul prevedea inca doua altare laterale, dar se pare ca din cauza problemelor financiare au incheiat constructia. De asemenea, pictura interioara se opreste la altar, interiorul ar fi trebuit pictat in intregime ", adauga Ion Calinescu.

Ca armenii au intors intotdeauna in comunitate o buna parte din averea lor se vede pe fiecare metru al opulentei biserici si mai ales in cazul altarelor laterale, care au fost platite de familii bogate din comunitate. Altarul principal e inchinat Sf. Elisabeta, fiica Regelui Andrei II al Ungariei, iar cele secundare sunt inchinate Maicii Domnului, Sfantului Rosariu, Sfantului Ştefan, Sfintilor Parinti Ioachim si Ana, Sfintei Cruci si Maicii indurerate, Sfantului Grigorie Iluminatorul Armeniei si Sfantului Iosif.

Dincolo de datele istorice si arhitectonice, Biserica Armeano-Catolica din Dumbraveni spune si o poveste mai putin obisnuita: pe cea a preotului Avedik Lukacs (1847-1909), autorul monografiei in limba maghiara a orasului. Inima preotului a fost descoperita, prin 1997- 1998, in sacristia bisericii. Testamentul prelatului lamureste misterul: Avedik Lukacs si-a dorit ca inima sa sa fie pastrata in incinta bisericii, iar dorinta i-a fost si ii este indeplinita.

Da, sunt putini armenii din Dumbraveniul de azi, dar duminica de duminica, tot vin la biserica pentru serviciul religios, unul oficiat in limba maghiara, caci armeana nu e vorbita in comunitate. Sunt doar cateva cantari religioase care se interpreteaza in aceasta limba. Şi despre slujbele religioase de aici mai trebuie spus ceva: ca in sezonul rece ele se oficiaza in capela de la intrarea laterala. Dincolo de serviciul religios, biserica armenilor e gazda buna si pentru evenimente culturale, asa ca aici a concertat Alexandru Tomescu si tot aici a cantat Horia Mihail pe al sau pian calator, iar despre acustica spatiului nu au avut decat cuvinte de lauda.

Muzeu in castelul de altadata 

La doi pasi de Biserica Armeano-Catolica se afla o cladire-martora a istoriei Dumbraveniului: Castelul Apafi. Constructia lui a fost demarata in secolul al XVI-lea de familia Apafi, care a conceput nu un castel simplu, ci unul cetate, de dimensiuni impresionante. Doar o parte a mai ramas azi din constructia ce se lauda odinioara cu o suprafata de aproximativ 2.400 metri patrati, 42 de incaperi si multe alte locuinte situate in zidurile de aparare ale castelului-cetate. Duse sunt si sala de bal de altadata si blazonul "desenat ", in exterior, din vegetatie, si santurile cu apa din preajma zidurilor.

Ce a mai ramas, nu e lasat de izbeliste. Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania, impreuna cu partenerii sai, Consiliul Local Dumbraveni, Fundatia Armeana Dumbraveni si Fundatia Transylvania Trust, cu sprijin financiar de la Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein si Norvegiei, au demarat un proiect de reabilitare a castelului si au transformat o parte din spatii in Colectia Muzeala a Armenilor Transilvaneni. Astfel, in spatiile reabilitate au avut loc diferite evenimente culturale; ba mai mult, aici poate fi vazuta o expozitie permanenta de diorame ce reconstituie secvente din armenilor de altadata. De ce un muzeu al armenilor in acest spatiu? Poate pentru ca el a fost in posesia comunitatii armene: dupa moartea familiei Apafi, castelul a devenit proprietate regala, iar Maria Terezia l-a daruit grofului Bethlen Gábor, acesta l-a vandut comerciantilor armeni, care insa l-au pierdut prin nationalizare.

Eforturile comunitatii armenesti si ale Primariei din localitate de a transforma din nou Dumbraveniul intr-un pol cultural al judetului se vad in evenimentele organizate pana acum, fie ca e vorba de lansari de carte, concerte sau de procesiunea organizata la fiecare 15 august. E limpede insa ca Dumbraveniul ar putea beneficia de mai mult sprijin si poate de o mai buna promovare ca loc pe care armenii l-au transformat din targ in oras privilegiat.
de Maria Spatariu


Med Elite



Ai ceva de comentat ?

Da o nota acestei stiri ( mai mare, mai buna ) :

1

2

3

4

5




Alte stiri adaugate luni, 05 noiembrie 2012






Poza Zilei Sibiu - Festivalul Medieval Sibiu 2019

Festivalul Medieval Sibiu 2019
~ 12 noiembrie 2019 ~
2003  2004  2005  2006  2007  2008   2009  2010  2011  2012  2013  2014

Tur Virtual in Sibiu
Tur Virtual in Sibiu
( actualizat in 18 05 2010 08:39 )
Poze din Sibiu
Poze din Sibiu
( actualizat in 26 august 2019 )
Loading
Atractii turistice
Atractii turistice
( actualizat in 26 11 2012 09:17 )
Sibiu Video
( actualizat in 27 08 2019 08:17 )
Autostrada A1 / AERIAL VIDEO / Lotul 1 (km 0 - 24) Autostrada A1 / AERIAL / Lotul 4 - Viaduct SacelAutostrada A1 / Lotul 4 / Saliste - Sibiu / ON-ROADInaugurarea podurilor din Cartierul TineretuluiSibiu Rally Show 2013 Aerial VideoTargul de Craciun Sibiu 2013 / Aerial video by Ovidiu Sopa Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului / Muzeul Astra / PREVIEWPiata Unirii din Sibiu - noaptea (Aerial video) Sibiu by night (preview) / Aerial Video
Evenimente in Sibiu
Evenimente in Sibiu
( actualizat in 02 iulie 2019 )
Loading
 

Like Us on Facebook Follow Us on Twitter