SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING



Detinuta politic la 24 de ani

Stiri din Sibiu: Politica Adauga un comentariu »

Zece ani a stat in inchisoare Maria Blaj Constantinescu, sibianca prin adoptie. Şi nu a fost intemnitata pentru ca ar fi furat si nici pentru ca ar fi inselat pe cineva, ci pentru ca regimul politic comunist a trecut-o in randul dusmanilor noii oranduiri. Asa se face ca inca inainte de a fi implinit varsta de atunci a majoratului, 21 de ani, a fost de doua ori arestata, iar la 24 de ani a fost condamnata la inchisoare. Pentru zece ani.

La Mislea si Miercurea Ciuc, la Politici, adica la Detinuti politici, si-a petrecut Maria Constantinescu zece ani din viata. Se intampla la jumatatea secolului trecut, secol in care 76.000 de oameni (conform www.crimelecomunismului.ro) au fost intemnitati in inchisorile comuniste. Unii au pasit din nou pe un pamant neingradit de sarma ghimpata, abia dupa ani lungi de suferinta, altii si-au dat sufletul acolo, in temnita. Maria Constantinescu se numara printre cei care au scapat cu viata, printre cei care au reusit sa isi continue viata, sa isi intemeieze o familie si sa isi creasca copiii, in ciuda faptului ca stigmatul de "detinut politic " avea sa o urmareasca si pe ea si familia ei, inca vreo trei decenii.



De pe bancile facultatii, in inchisorile comunismului



Avea vreo 20 de ani in momentul in care comunismul prelua puterea in Romania. Era studenta si avea si origine nesanatoasa, din chiaburi banateni. in plus, s-a numarat printre tinerii intelectuali care au inteles sa lupte impotriva instaurarii comunismului in Romania. Asa se face ca a fost arestata de doua ori, iar la 24 de ani a fost condamnata la zece ani de inchisoare, ca detinut politic. Asa incepe povestea Mariei Constantinescu in inchisorile comuniste si ea, povestea, ar putea fi rezumata in cateva fraze, numai ca in spatele cuvintelor se ascund o vointa si o puterea nebanuite, o dragoste de patrie, care astazi, in secolul XXI, este adeseori considerata... demodata. Din aceasta dragoste de tara si de neam, Maria Constantinescu, asemenea alte multor mii de oameni, a fost batuta, a fost intemnitara, a suferit de foame si de frig.

Batuta a fost in perioada petrecuta la Securitate, adica in zilele cand tortura era mijloc de a smulge marturii: "te batea pana te lasa lesinata apoi deserta hardaul cu apa pe tine sa te trezesti si te batea iar. Apoi mergeai in celula cu camasa uda pe tine; haina nu aveai..., s-a dus bataia aia ", povesteste Maria Constantinescu cu o privire mult mai senina decat te-ai astepta. intelege acum ca oamenii care o bateau, gardienii si militiencele erau multi dintre ei victime ale aceluiasi sistem care o intemnitase si pe ea: "Omul care era pus sa te bata era un om simplu, nu stia prea multe; asa l-au si ales: sa nu stie multe, sa poata fi condus. Militiencele - unele nu stiau ca vor ajunge la inchisoare. Erau uimite de noi, de femeile de la Detinuti politici pentru ca vorbeam frumos, multumeam pentru orice... Se intrebau si ele ce rau am facut incat sa fim inchise". Acum, Maria Constantinescu e multumita ca, in ciuda batailor si chinurilor, nu a bagat pe nimeni in inchisoare, nu "a turnat" pe nimeni: "Regula era una: daca te lua si te intreba de informatori, nu spuneai pe nimeni din afara, spuneai oameni care erau deja inchisi, carora nu aveau ce sa le mai faca".



"in floarea tineretii sa te duca cineva in fundul iadului...."



Fundul iadului - asta a fost inchisoarea pentru detinutii politici ai Romaniei. Şi pentru femeile detinute politic - la fel. "La Politici, nu vedeai iarba. Avea celula ferestre, dar erau si sus si blindate. Erau scanduri batute pe afara sa nu poti sa vezi nimic. intr-o celula cat camera asta (adica de nici 16 metri patrati) eram 24 de femei. Nu aveam ce imparti decat foamea, mizeria... Primeam in fiecare zi paine sau, mai degraba, mamaliga. O paine era taiata in 24 de bucati si mamaliga - la fel. Venea cam atat", spune Maria Constantinescu si deseneaza, in aer, o forma geometrica ce nu depaseste marimea unei bucati de unt. Pe langa paine, detinutele mai primeau o zeama "de puteai numara bobul de fasole ", iar carnea - adica pipote necuratate, cel mai adesea - se dadea mai ales in post "sa nu poti sa-ti duci postul. "

Nici cu dormitul nu era mai usor: "Aveam paturile supraetajate. Jos dormeau femeile batrane, desi era mai frig, dar ele nu se puteau urca in paturile de sus, iar sus dormeam noi, cele mai tinere. Jos erau doua paturi unite si, cum aveau drugi la margine, erau vai de cea care dormea la mijloc pe drugii aia... nici nu aveai cu ce sa-i acoperi, aveai doua camasi si atat". Doua camasi si alea zdrentuite si o pereche de bocanci de armata tineau de cald fiecarei detinute. "Ca incaltaminte aveam bocanci de armata si vechi, si mari. Aveam bocanci marimea 42-43 si noi aveam numarul 36-37. Nu aveam nici sireturi, iti dai seama ce bocaneam cu ei, dar nu numai ca bocaneai... nu puteai nici merge. Ne chinuiam sa gasim un capat de ata sa legam bocancii sa putem merge cu ei."

Dar parca nimic nu a durut mai mult decat igiena personala sau, mai bine zis, lipsa ei: "era o bucata de sapun si aia neagra si cu aia ne spalam si pe dinti si pe corp... Nevoile le faceam acolo in celula. Aveam doua hardaie, unul cu apa si unul - pentru nevoi... ne tineam haina una alteia si asa ne descurcam. Goleam hardaul seara si dimineata, iar daca se intampla sa se umple... nu aveai ce face, dadea pe afara, in celula. Cand eram la securitate, era si mai rau: trebuia sa bati in usa cand aveai vreo nevoie, dar nu venea sa-ti deschida decat peste ore bune, te lasa sa astepti acolo", povesteste Maria Constantinescu.



Omul, in goliciunea lui



in toti cei zece ani de temnita, nici macar un pachet sau o scrisoare nu a avut voie sa primeasca de acasa Maria Constantinescu. Departe de familie, a avut doar tovarasia colegelor de suferinta: "in inchisoare erau doamne de neam bun, la care afara nu ai fi avut cum sa ajungi, dar erau si taranci simple... in inchisoare, toate eram la fel, era omul in goliciunea lui, indiferent ca era vorba de lelea Floare sau de o doamna. Chiar o matusa a regelui a fost cu noi in inchisoare; era un om atat de simplu, era atat de apropiata si de calda; mai era o preotesa de 76 de ani... te intrebai ce pericol putea reprezenta ea pentru societate?!"

Dramele din inchisoare erau insa mai mari decat pierderea libertatii si a averii, pentru ca adeseori intemnitarile se traduceau in familii destramate pentru totdeauna. Tocmai de acea Maria Constantinescu spune ca, intr-un fel, a fost norocoasa fata de alte femei: "Eu aveam doar grija mea, dar erau altele care nu stiau nimic de sot si de copii. Copiii le fusesera luatii, sotii erau inchisi si ei. Multe nu si-au mai gasit niciodata copiii... Am aflat insa de povestea unei familii, despartite in timpul comunismului: sotii erau in inchisoare, iar o familie de securisti le-a infiat copiii de la casa de copii. I-au crescut securistii, iar dupa ce s-au eliberat detinutii si-au cautat copiii... au trait toti patru in buna intelegere, sa le fie bine copiilor".

Şi a mai stiut ceva Maria Constantinescu in anii de temnita: ca nu pe oricine se poate bizui. "in camerele mari erau 50-60 de detinute, intre ele erau informatoare, nu stiai care era, trebuia sa fii mereu atent".



Dupa inchisoare, domiciul fortat



in 1960, Maria Constantinescu a fost eliberata, dar nu a plecat acasa, ci in Baragan, pentru ca a primit domiciliu fortat. Dupa eliberare, a asteptat insa trei zile, pentru ca autoritatile din penitenciar nu aveau foi de drum, iar ea nu avea bani. Norocul ei s-a numit Maria Nicolae, eliberata de la Detinuti Politici cam tot pe atunci. "Maria Nicolae a facut parte din prima promotie de aviatoare din Romania. A fost detinut politic si ea. La eliberare a primit o despagubire in bani pentru ca i s-au pierdut niste lucruri, iar ea mi-a platit si mie drumul pana in Slobozia. Amandoua primisem domiciliul fortat in sud, dar in regiuni diferite". Asa se face ca Maria Constantinescu a plecat spre Viisoara, in Baragan, cu inima stransa: era bolnava de TBC, iar in fata ei se deschidea din nou necunoscutul.

La cateva zile a ajuns si tatal ei in Slobozia: "Eu nu am stiut cum de a venit tata, dar cand te eliberau din inchisoare anuntau si primaria din localitatea de domiciul. Asa a aflat si tata: cand au aflat ca am fost eliberata, parintii au facut un pachet si a venit tata cum a putut. M-am dus sa-l astept in Slobozia: a coborat tata din cursa si, de emotie, a uitat sa-si ia bagajele, iar oamenii, tare cumsecade, i-au dat bagajele jos si nu a plecat masina pana nu a vazut tata daca acolo sunt toate bagajele lui... Acum nu stiu cine mai sta sa astepte, sa vada sa nu-si uite omul vreun bagaj... erau cumsecade oamenii. ".

in Baragan, Maria Constantinescu a primit dreptul sa locuiasca in casa unei batrane care se intorcea acasa, in Basarabia. Tanara si-a varuit singura casa si a incercat sa-si refaca viata, iar destinul i-a suras pentru prima oara dupa un deceniu: a ajuns acolo in Viisoara in mai 1960, iar la Sf. Ilie avea sa ajunga, in acelasi sat, viitorul ei sot. Şi el fusese condamnat politic, si el facuse ani grei de inchisoare, iar asta - dupa ani de razboi si de prizonierat. Acolo si-au intemeiat familia, acolo au muncit in agricultura: ei, detinutii politici, erau platiti cu 3-11 lei, cata vreme oamenii obisnuiti primeau 11-43 lei.

in mai 1962 cand Maria Constantinescu s-a intors in satul natal, de-abia a razbit pana acasa. "De la tramvai pana acasa nu aveam mult de mers. Dar cum m-am dat jos din tramvai, cum a stiut toata lumea ca a venit Marioara.. si eu, care ma grabeam sa o vad pe mama, ma opream sa vorbesc cu toti. N-am putut sa trec fara sa dau buna ziua. Oameni fara oameni nu pot trai".

*

Acum, la mai bine de jumatate de secol de cand a fost eliberata din temnitele comunismului, Maria Constantinescu te uimeste cu puterea ei de a ierta si de a privi lumea cu multa intelepciune. Despre timpul petrecut in inchisoare spune ca a trecut, ca anii aceia s-au dus demult si chiar daca o buna parte din asa numitii "cei mai frumosi ani ai vietii" i-a petrecut in temnita, e intr-un fel impacata cu destinul ei: a fost din dragoste de neam si tara. "inainte, lumea isi iubea neamul si tara, tot ce era om, indiferent ca era roman sau bulgar; lumea isi dadea viata pentru neam si tara, in urma cu cateva zeci de ani. Acum tara e unde ti-e bine... Cui ii mai trebuie tara lui si neamul lui?!... lucrurile astea dor".



* "Neagra..." acesta era numele pe care izolatorul il primise in inchisoare. Şi toata lumea se ferea de el. Pentru ca usor se putea primi o pedeapsa care sa te tina departe de zama lunga si bucata de mamaliga, trei zile: " Pedeapsa la neagra era de 5-7 zile. Te bagau acolo si doar a treia zi primeai mancare: Adica te bagau azi, maine nu primeai mancare, abia a treia zi primeai ceva ".

* "Suferinta te apropie de Dumnezeu... Oamenii trecuti aveau o credinta puternica. Fara puterea divina nu poti face nimic, trebuie sa stii sa lasi toate la o parte si sa te lasi calauzit de puterea divina". Maria Constantinescu
de Maria Spatariu


Med Elite



Ai ceva de comentat ?

Da o nota acestei stiri ( mai mare, mai buna ) :

1

2

3

4

5




Alte stiri adaugate luni, 28 noiembrie 2011






Poza Zilei Sibiu - Raliul Sibiului 2020

Raliul Sibiului 2020
~ 25 noiembrie 2020 ~
2003  2004  2005  2006  2007  2008   2009  2010  2011  2012  2013  2014

Tur Virtual in Sibiu
Tur Virtual in Sibiu
( actualizat in 18 05 2010 08:39 )
Poze din Sibiu
Poze din Sibiu
( actualizat in 17 august 2020 )
Loading
Atractii turistice
Atractii turistice
( actualizat in 26 11 2012 09:17 )
Sibiu Video
( actualizat in 17 08 2020 11:43 )
Autostrada A1 / AERIAL VIDEO / Lotul 1 (km 0 - 24) Autostrada A1 / AERIAL / Lotul 4 - Viaduct SacelAutostrada A1 / Lotul 4 / Saliste - Sibiu / ON-ROADInaugurarea podurilor din Cartierul TineretuluiSibiu Rally Show 2013 Aerial VideoTargul de Craciun Sibiu 2013 / Aerial video by Ovidiu Sopa Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului / Muzeul Astra / PREVIEWPiata Unirii din Sibiu - noaptea (Aerial video) Sibiu by night (preview) / Aerial Video
Evenimente in Sibiu
Evenimente in Sibiu
( actualizat in 02 iulie 2019 )
Loading
 

Like Us on Facebook Follow Us on Twitter