|
|
sep 11 2014
Publicistul Emil Hurezeanu a fost ieri prezent la sediul ziarului Tribuna, unde a participat la o discutie deschisa cu redactorii cotidianului si cu cititori despre teme politice actuale, despre Sibiu sau politica externa. Publicistul de la Digi Tv, sibianul Emil Hurezeanu, spune ca orasul lui se vede frumos de la Bucuresti, iar acum pare chiar interesant, de cand cu candidatura lui Klaus Iohannis la prezidentiale. " Se vede foarte frumos, cu turnurile pe fundalul muntilor. Sibiul se vede ca un loc interesant, mai ales de cand Iohannis e actor national. Unii spun: . Eu cred ca n-ar trebui niciodata ignorata performanta locala. Totul e performanta locala in lumea mare, in globalizare. Ceva la Iohannis, daca ar fi sa ii gasesti ceva... el a devenit actor politic si vrea sa candideze in numele unei forte politice intrand pe toate usile din dos sau iesind din culise. Dar la ce folosesc liderii traditionali ai liberalilor sau ai PSD-ului, ai PDL-ului, care au facut intotdeauna cariera de partid, dar nu au facut nicio demonstratie serioasa cand au ajuns intr-o anumita functie? E vulnerabil (Iohannis - n.red.) din cauza asta. Au vrut sa il faca prim-ministru unii in 2009, au vrut sa il faca vice prim-ministru si ministru de Interne in 2014, in februarie, si atunci s-a spart USL-ul. Acum vor sa il faca presedinte. Asta tradeaza un fel de a iesi din sticla, ca un duh. Asta sigur ca enerveaza, dar nici lui nu ii asigura o anumita consistenta intr-o tara populista ". Cultura ca fel de a fi "Sibiul nu a suferit numai o transformare culturala. Titlul de Capitala Culturala a fost dat pentru anumite performante care tin de cultura istorica, politica a locului. Dincolo de turnuri, povesti si bresle, acestea fac cultura. Cultura nu inseamna doar sa faci Festivalul de Teatru sau ASTRA Film, desi sunt bine-venite, cultura inseamna un fel de a vorbi, de a munci, de a da , de a respecta, de a ingriji, de a curata spitalul. Sibiul este un astfel de loc, este una dintre cele mai vechi asezari din Europa", spune Emil Hurezeanu. El a vorbit si despre buna convietuire a cultelor de aici, dovedita din plin de prezenta bisericilor diferite pe aceeasi strada. "Germanii au asigurat un fel de echilibru ecumenic, nu vroiau altceva, erau intr-o permanenta indiferenta fata de ceilalti, nu ii interesa ce fac ceilalti si, foarte important, nu erau stapani de iobagi. Erau cetateni liberi, erau meseriasi si aveau breslele lor, cu traditii istorice in marile familii, iar romanii erau complet ignorati. Dar ce bine ca erau ignorati! Stateau la margine, se uitau, invatau unii de la altii, si mai bine genul acesta de ignorare sau invatare reciproca, decat unii care sa se urce pe tine si sa stea 1.000 de ani - el stapan de sclavi grof, si tu iobag din Salaj. Se repara greu asta. De aceea un sas devine primar de oras la multa vreme dupa ce nu mai sunt sasi. Daca are destula energie povestea aceasta, sa ajunga si presedinte, nu stiu, caci vad ca mecanismul de intoxicare functioneaza perfect", este de parere publicistul. Problemele Romaniei vin din interior in ceea ce priveste cadrul tensionat din politica externa, Emil Hurezeanu crede ca adevaratele amenintari ale Romaniei vin din interior, principalele probleme ale tarii noastre fiind, in opinia sa, rezultatul unei politici interne deficitare, izolarea relativa si abandonul la care par a fi supuse regiunile istorice. "Romania este o tara cu probleme interne. Este o tara unde nu exista decat rareori sau prin accident, armonie si concertarea eforturilor. Este o tara in care democratia este adesea sesizata ca discordie si distrugere a adversarului, daca nu autodistrugere prin distrugerea tuturor. Razboiul tuturor impotriva tuturor. O cantitate importanta de energie, din capacitatea de constructie, de coagulare, de eforturi se risipeste in scandal (...) Tensiunile sunt de natura interna. Liderii politici romani au uitat ca tara asta e formata din unirea catorva provincii, cu religii oarecum diferite, cu mentalitati diferite. Faptul ca nu au facut o autostrada intre principalele capitale de provincii, sau nu au un concept de unificare, care este si simbolica, ci, dimpotriva, au renuntat si la proiectul de regionalizare, nu schimba nici Constitutia, se reflecta si in discordia si fragmentarea de pe teritoriul Romaniei", a subliniat Emil Hurezeanu aratand ca Sibiul are mai multe zboruri spre Viena si Germania si niciunul spre Bucuresti, in timp ce de la Targu Mures se zboara de trei ori pe zi spre Budapesta si niciodata spre Capitala. "Ungurii isi fac treaba " Romania este vazuta ca o tara cu populatie nemultumita. Åži romanii au si de ce sa fie nemultumiti. "Platesti cea mai scumpa benzina din Europa si ai salariile cele mai mici! Nu se poate asta! Sunt programe de zeci de miliarde, comisii de sanatate si educatie distruse, la pamant. Anul trecut au plecat 3.000 de doctori tineri. Orban, cel din Ungaria, cand a vazut, acum cativa ani, ca au inceput sa plece doctorii, i-a pus, ca Ceausescu, pe vremuri, sa-si plateasca scolarizarea. Åži au plecat mai putini. Åži-au platit scolarizarea, pentru ca statul plateste universitati ", a spus Emil Hurezeanu. Mai crede publicistul invitat la Tribuna ca ungurii isi fac treaba, iar noi renuntam, la fel ca atunci cand s-a renuntat la proiectul de regionalizare. "Noi suntem surprinsi ca ungurii isi fac proiect de regionalizare. Ungurii isi fac treaba! Noi am renuntat la proiectul de regionalizare fara explicatie. Romanii se cearta. S-a intamplat chestiunea neobisnuit de provocatoare - pe care o remarca numai cativa analisti, nici macar politicieni din strainatate. Cum sa vina Viktor Orban la Tusnad si sa aiba un discurs doctrinar de dezvoltare a rasei maghiare pe urmatorul mileniu, din interiorul altui stat? ", se intreaba Emil Hurezeanu. Razboi rece sau tensiuni interne Cat despre relatia dintre Occident si Rusia, publicistul considera ca se poate vorbi despre o forma de razboi rece, insa nu acesta este cel mai mare pericol pentru Romania, ci tocmai gradul mare de nemultumire a oamenilor, care poate duce la rupturi nu doar in tara noastra, ci la nivelul intregului Occident. "Practic exista acest razboi rece (n.r. intre Rusia si Occident), care nu o sa tina numai de Ucraina. Este razboiul unor noi puteri care au ales o cale de dezvoltare capitalista, care asigura in mod relativ satisfactia propriei populatii cu mijloace politice diferite de cele ale Occidentului", a spus Emil Hurezeanu. Lideri in trei cuvinte Emil Hurezeanu a acceptat sa ii caracterizeze pe principalii actori politici in cursa pentru Cotroceni in trei cuvinte. Victor Ponta a fost catalogat drept "dinamic, frivol, vesel, superficial ". Despre liderul PSD, Hurezeanu spune, insa, ca "are o anume frivolitate, dar cu baza politica. Explicabila, interpretabila... nu conteaza ", lucru care lui Iohannis ii lipseste. Iohannis, in trei cuvinte, in opinia lui Hurezeanu este "fara baza politica, cu pricepere administrativa, cu seriozitate ". Emil Hurezeanu, prieten cu Tribuna Emil Hurezeanu a semnat in cartea de onoare a Tribunei, deschisa de primarul Klaus Iohannis ca prim semnatar cu ocazia anului aniversar Tribuna 130, alaturi de indragitul interpret de muzica populara Nicolae Furdui Iancu, de profesorul Ioan Coman, de Paul Ciuci si altii. "Prietenilor si confratilor (fete si baieti) de la Tribuna, admiratia si simpatia mea colegiala si profesionala pentru perseverenta, competenta si concivilitate. in numele orasului nostru comun, care ne apara si vegheaza, Emil Hurezeanu, Sibiu, 10 septembrie 2014 ". Åži pentru ca vine des la Sibiu, Emil Hurezeanu a tinut sa spuna ca a vazut si expozitia Tribuna 130, care a fost vernisata in data de 5 mai, fiind impresionat. "Uneori, cand vin la Sibiu, fac emisiuni pentru Digi din curtea interioara a Primariei, si acolo am vazut expozitia dumneavoastra. Cum am venit mai repede, inainte de a incepe legatura, m-am uitat si mi-a placut modul in care ati creat senzatia de continuitate. E o continuitate pe care nu o poate invoca multa lume ". Emil Hurezeanu si-a exprimat increderea ca presa scrisa va avea perioade mai bune, desi se pare ca se citeste cam ca la 1900. "Exista un criteriu pe care l-am intalnit la un sociolog german. Spune asa: se citeste, deci se si scrie pe masura intr-o tara astazi presa plus carti atat cat in societatea respectiva se citea presa si literatura in 1900. Germanii citeau carti si presa multa in 1900 si cam acolo stau si azi. Francezii si englezii, la fel. La romani, in 1900 era cel mai mare nivel de analfabetism din Europa. Åži, astazi, rata de analfabetism din Romania e cea mai mare din Uniunea Europeana ", a mai spus Hurezeanu. De ce e nevoie de presa scrisa, desi exista presa online? "Pentru ca presa scrisa asigura momentul de reflexie pe care trebuie sa il aiba omul. Presa aceasta poate fi interesanta, dar e una volatila, disparenta. Cand citesti presa scrisa, insa, pui mana pe hartie! Åži asta ramane! Asta il face pe om sa aiba reactii. Altfel parca totul e facebook si emotia e fugara. E un suport inselator. Åži ideile mari, pe suportul acesta inselator, dispar, sau au o valoare de intrebuintare mica ". romania concert targu mures digi tv bucuresti ungaria capitala culturala populara teatru sanatate sibiul europa germania festivalul de teatru iasi viena budapesta rusia ispa ucraina salaj accident uniunea europeana cotroceni film sibiul se autostrada muzica pdl rent despre peisaj psd ipa astra film cultura sna alegerile generale muzica populara ducati disco mostenitor anc sip emil mira doctor doctori catalog ais alegerile prezidentiale seriozitate victor ponta olari traditii klaus iohannis furdui iancu cal far facebook bare benzi dres boli traditional de Laura Buciu ![]() Alte stiri adaugate joi, 11 septembrie 2014Arhiva stirilor locale |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |