SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING



Idee de afaceri la Apoldu de Jos: livada de alune

Stiri din Sibiu: Administratie Adauga un comentariu »

Un italian care inc─â din 1979 colecteaz─â miere de albine din Romania ┼či o export─â in Italia ┼či-a dezvoltat afacerea ┼či cultiv─â, in jude┼úul Sibiu, peste 30 de hectare cu aluni, vrand s─â vand─â, in premier─â, alune romane┼čti in marile magazine din ┼úar─â.



Italianul Walter Lattanzi are 59 de ani ┼či face afaceri in Romania inc─â din 1979, cand a avut exclusivitate in ┼úara noastr─â pentru colectarea mierii de albine, pe care o export─â de atunci in Italia. Pe vremea lui Ceau┼čescu, italianul cump─âra mierea din Bucure┼čti, de la filiala unei foste cooperative de produc┼úie cu sediul central in Sibiu, care o ┼či colecta, relateaz─â Mediafax intr-un reportaj realizat la Sibiu.

Dup─â revolu┼úie, in 1991, ┼či-a deschis o firm─â in Bucure┼čti, dar nu a rezistat mult in "jungla" post-revolu┼úionar─â din Capital─â. Prin 1992 a venit in jude┼úul Sibiu, unde ┼či-a deschis propriul punct de colectare a mierii de albine de la produc─âtorii tradi┼úionali, lucru pe care il face ┼či acum, dup─â mai bine de 30 de ani de cand a inceput aceast─â afacere.

Nu s-a stabilit niciodat─â oficial in Romania. Chiar ┼či dup─â mai bine de treizeci de ani, face naveta c─âtre Italia. Cel pu┼úin o dat─â pe lun─â vine in jude┼úul Sibiu s─â-┼či verifice afacerile, ins─â se intoarce acas─â, in Italia, de fiecare dat─â. Acolo are familia - so┼úia ┼či trei copii. So┼úia ┼či una dintre fete sunt implicate in firm─â, are un copil inc─â la ┼čcoal─â ┼či o fiic─â intrat─â in sistemul bancar, la Milano.
Walter Lattanzi a intuit posibilităţile de dezvoltare a agriculturii din Romania, astfel că a inceput să cumpere teren.
Are acum, la Apoldu de Jos, localitate situat─â la aproximativ 40 de kilometri de municipiul Sibiu spre Alba-Iulia, dou─â sute de hectare de p─âmant.
Pană acum, au fost plantaţi aluni pe 32 de hectare, investiţia totală fiind de peste o jumătate de milion de euro.

Italianul este ajutat de doi romani speciali┼čti in agricultur─â. Unul dintre ei este ┼×tefan Bahcivangi. El a terminat, in 1970, Facultatea de Medicin─â Veterinar─â din Bucure┼čti ┼či a fost ┼čef de ferm─â in Insula Mare a Br─âilei, timp de trei ani. Statul roman l-a trimis apoi in Iran ca specialist in agricultur─â ┼či zootehnie, pentru trei ani. Poveste┼čte c─â a fost greu, dar frumos in Iran, unde s-a spetit inv─â┼úandu-i pe cei de acolo s─â creasc─â animale.

Cand a revenit in ┼úar─â a infiin┼úat, la Cristian, in jude┼úul Sibiu, o sta┼úiune de cercetare zootehnic─â, profilat─â pe agricultur─â ┼či cre┼čtere a oilor ┼či caprelor. A r─âmas la aceast─â sta┼úiune de cercetare pan─â in 1995, cand s─ân─âtatea l-a obligat s─â se retrag─â. Nu a stat ins─â complet deoparte ┼či a inceput s─â predea in inv─â┼ú─âmantul superior, infiin┼úand, la Sibiu, Facultatea de Montanologie, care func┼úionez─â ┼či ast─âzi.

Poveste┼čte cu umor primele sale contacte cu Walter Lattanzi: "M-am pomenit cu telefoane de la el, o s─âpt─âman─â, in fiecare sear─â. Eu ie┼čisem dintr-o combina┼úie nasoal─â cu al┼úi italieni ┼či am zis: «Nu vreau s─â mai aud de italieni in via┼úa mea! Nu mai vreau niciun italian». S-a ┼úinut de capul meu ┼či m-am intalnit cu el. I-am zis: «Trei luni de zile stau, mai mult niciun pic». A vrut pentru afacerea cu miere s─â m─â ia consultant. A doua zi dup─â ce am venit la el m-a trimis la banc─â s─â ridic 300.000 de lei. Eu m-am speriat. ┼×tiind plasa pe care am luat-o cu italienii... Zic: «M─âi frate, ─âsta vrea s─â m─â incerce». Dup─â vreo s─âpt─âman─â zic: «Nu stau, e riscul prea mare». El zice: «Nu vreau s─â pleca┼úi, r─âmane┼úi aici, sunte┼úi consilierul meu». Apoi i-a venit ideea s─â cump─âre p─âmant ".

inainte de a incepe s─â cumpere p─âmant, ┼×tefan Bahcivangi l-a g─âsit in Apoldu de Jos pe Dumitru Bozan, fost economist la CAP. Acesta a r─âmas f─âr─â loc de munc─â odat─â ce s-a desfiin┼úat CAP-ul, dar avea cuno┼čtiin┼úe temeinice in cultivarea p─âmantului pentru c─â a plantat 87 de hectare de vi┼ú─â de vie pe vremea cand lucra.

Poveste┼čte acum c─â a plantat ┼či 32 de hectare de aluni ┼či spune: "Fiecare om trebuie s─â planteze cel pu┼úin un pom in via┼ú─â, eu am plantat pentru tot satul ".

Bozan are 62 de ani ┼či o via┼ú─â petrecut─â in agricultur─â. Acum e ┼čef de ferm─â la Apoldu de Jos. in fiecare zi e pe coline ┼či spune c─â, in sat, nu e deloc fericit, in timp ce pe dealuri este via┼úa lui.

Bahcivangi ┼či Bozan au c─âutat impreun─â teren pentru Lattanzi, au vorbit cu oamenii, au cump─ârat p─âmantul ┼či au inceput s─â-l intabuleze. Nu ┼čtiau, la inceput, de ce cump─âr─â terenul, iar Walter Lattanzi a avut, pe rand, ideea de a planta vi┼ú─â de vie, meri, cire┼či. intr-un final a venit cu ideea de a planta aluni.

"Eu nu auzisem decat a┼ča...mai pu┼úin de alune, dar am purces la treaba asta. Mul┼úi ne-au tras in piept, inceputul a fost tare greu. Majoritatea puie┼úilor i-am luat de la un institut de cercetare de stat, era complet dep─â┼čit, ne-au dat o tehnologie de pe vremea lui Pazvanti.. Am f─âcut ni┼čte gropi maaaari...┼či b─âgam un fir. Nu ┼čtiam cum s─â reziste firul ─âla acolo. A fost greu...Cand f─âceam 70 de gropi pe zi, era...ooo, mult. Am incercat ┼či cu oameni s─â s─âp─âm, ┼či cu tractorul, ┼či mergea greu. Au venit apoi italienii, cu o ma┼činu┼ú─â mic─â ┼či f─âceau in cinci minute o groap─â mic─â in care se punea puietul", poveste┼čte ┼×tefan Bahcivangi inceputurile muncii la ferma de la Apoldu de Jos.

Acesta spune c─â lipsa tehnologiei ┼či a cuno┼čtin┼úelor i-a ingreunat foarte mult, iar apoi a fost dificil s─â intabuleze terenul. Dar ┼či costisitor. Au trecut ins─â peste toate piedicile inceputului ┼či, in 2005, aveau plantat primul hectar cu aluni.

La cei 68 de ani ai s─âi, Bahcivangi spune c─â, dac─â ar fi s─â o ia de la inceput, tot agricultur─â ar face, iar cultura de aluni o descrie ca pe o adev─ârat─â binecuvantare.

"Recomand cu c─âldur─â aceast─â cultur─â de aluni, este fenomenal─â. Lucrezi efectiv o s─âpt─âman─â. in rest, stai ┼či o prive┼čti, vezi cum se dezvolt─â, cum cre┼čte. Este foarte important s─â dai peste oameni c─ârora le place ce fac. La noi este o poveste de familie. Pe domnul Bozan nu-l mai consider prieten, pe dansul il consider din familie. La inceput, pentru toate cele care necesitau un mic ajutor apelam la curtea dansului, la curentul electric, la multe am apelat la ei. Deja suntem o familie. Domnului Lattanzi, care este patronul acestei ferme, imi este greu s─â-i spun patron. Suntem prieteni. Are toate calit─â┼úile unui om de afaceri, cunoa┼čte foarte multe despre comer┼ú, iar noi avem de inv─â┼úat din acest punct de vedere de la dansul", spune incantat specialistul in agricultur─â.

Primul an in care alunii rodesc, culesul este in toi

Acesta este primul an in care alunii de pe primele ┼čapte hectare plantate au ajuns s─â rodeasc─â.

"Am avut alune ┼či pan─â acum pe aceste ┼čapte hectare, dar numai a┼ča...s─â vedem aluna. Anul trecut am cules 500 de kilograme, pe care le-am vandut unor persoane fizice din Romania. Acum suntem la jum─âtatea culesului ┼či am ajuns cam la dou─â mii de kilograme, sper s─â dep─â┼čim trei mii, pan─â la final. Cultura de alun nu are moarte. Odat─â ce a inceput s─â rodeasc─â, produc┼úia se dubleaz─â de la an la an ┼či ajunge, cam dup─â 15 ani, la produc┼úie maxim─â, undeva la 3,5 tone la hectar. Odat─â ajuns aici nu mai po┼úi cobori, poate doar s─â urci mai sus cu produc┼úia ", afirm─â Bahcivangi, care recomand─â tuturor tinerilor s─â inceap─â o planta┼úie de aluni.

"Se planteaz─â un pui de alun, cre┼čte, se dezvolt─â ┼či apar copiii lui - drajonii. in jurul pomului adult trebuie s─â r─âman─â patru drajoni, iar ace┼čtia m─âresc produc┼úia pe cuib. Alunul mare poate s─â moar─â din diferite motive, dar are al┼úi patru in jurul lui care r─âman, chiar dac─â pe cel─âlalt il scot. ┼×i uite a┼ča, planta┼úia nu are moarte. Investi┼úia asta dup─â maxim cinci ani de zile este amortizat─â. Eu nu o recomand pentru oamenii varstnici sau cei care se gr─âbesc, dar pentru tineri este excelent─â", sus┼úine Bahcivangi.

Pe planta┼úia de aluni acum culesul este in toi. E ceva diferit de ceea ce se vede, in mod obi┼čnuit, pe campurile din Romania in perioada de toamn─â.

Alunele coapte cad singure din pom, cateva femei le adun─â intr-o gr─âm─âjoar─â, cu greble speciale, iar doi b─ârba┼úi vin cu un aspirator special montat la un tractor ┼či culeg alunele. Utilajul separ─â alunele de gunoaie ┼či le selecteaz─â in func┼úie de m─ârime ┼či greutate. intr-un final, alunele cad in saci monta┼úi pe o parte a utilajului, iar cand se umplu sunt inlocui┼úi de muncitori.

Alune romane┼čti, in premier─â in magazine din Romania

Walter Lattanzi ┼či ┼×tefan Bahcivangi vor s─â vand─â alunele in Romania, ┼či nu s─â le duc─â la export in Italia, cum fac italienii de la Lugoj.

┼×tefan Bahcivangi poveste┼čte c─â la Lugoj exist─â un grup de italieni care au peste o mie de hectare de aluni, cea mai mare planta┼úie din sud-estul Europei, dar duc totul la export, in Italia, unde o fabric─â de ciocolat─â consum─â trei sute de tone de alune zilnic.

"in momentul de fa┼ú─â nu exist─â alune romane┼čti pe pia┼úa din Romania. Vrem s─â intr─âm noi, in premier─â, cu alune romane┼čti", afirm─â Bahcivangi.

Cei doi spun c─â au luat leg─âtura cu mari lan┼úuri de magazine - Metro ┼či Carrefour - ┼či acestea au fost interesate s─â cumpere alunele. Pot vinde alunele exact a┼ča cum au fost culese din pom, la 2,5 euro kilogramul. Dac─â ins─â mai investesc o sut─â de mii de euro in utilaje ┼či pot realiza uscarea alunelor, spargere, pr─âjirea ┼či ambalarea lor le-ar putea vinde ┼či cu 12 euro kilogramul.

"Le vindem cu 2,5 euro kilogramul, la faza care este aici, neprelucrat. V─â rog s─â-mi spune┼úi ce alt─â cultur─â din agricultur─â e la fel de bine pl─âtit─â? in magazine exist─â doar alune din Turcia, cu 38 de lei kilogramul, ┼či nu sunt la fel de bune ca ale noastre. Sunt mai seci din cauza climei de acolo. O s─â aducem un usc─âtor, selector, ma┼čin─â de spart, ma┼čin─â de pr─âjit, ma┼čin─â de m─âcinat. Cele care sunt uscate ┼či pr─âjite merg in baruri, cele m─âcinate - pentru industria alimentar─â. Astea merg cu 12 euro kilogramul, poate ┼či mai mult. O pungu┼ú─â de 150 grame cost─â 9,25 de lei in magazin, deci 60 de lei kilogramul. Eu sunt mul┼úumit s─â le vand ┼či cu 40 de lei", spune Bahcivangi.

Dup─â discu┼úiile preliminare cu marile lan┼úuri de magazine ┼či dup─â ce se va termina culesul, dac─â se vor incheia contractele, anul acesta vor vinde alunele cu 2,5 euro kilogramul pentru c─â n-au avut timp s─â aduc─â utilajele din Italia pentru a le preg─âti. Pan─â la anul, in septembrie, ins─â vor cump─âra tot ce le trebuie ┼či vor vinde cu cel pu┼úin 12 euro fiecare kilogram de alune.

Bahcivangi spune că nu se vor opri aici. intr-un final, vor exista aluni pe o sută de hectare la Apoldu de Jos, continuandu-se plantarea. De asemenea, se lucrează la un proiect pentru introducerea unui sistem de irigaţii, astfel incat producţia să fie asigurată.

"Cultura de alun rezist─â foarte bine la condi┼úiile de clim─â de aici. Iarna trecut─â am avut minus 28 de grade in zona asta. Am crezut c─â o d─âm in bar─â, dar uite c─â n-a fost a┼ča, dimpotriv─â, ┼či a mers produc┼úia ca lumea. Este primul an in care noi am inceput s─â aplic─âm tehnologia a┼ča cum trebuie: cu tratamente, cu perieri, cu ud─âri. Anul ─âsta ne-a ajutat ┼či ploaia. Ploaia ne-a demonstrat c─â, dac─â avem iriga┼úii, produc┼úia este in mana noastr─â, o dirijezi cum vrei. Dac─â n-ai iriga┼úii, e┼čti la mana lui Dumnezeu. Chiar dac─â sunt in zona noastr─â 600 - 700 - 800 de mililitri de ap─â pe metru p─âtrat, nu vine cand imi trebuie mie ", se plange ┼×tefan Bahcivangi.

Acesta afirm─â c─â plantarea urm─âtoarelor hectare nu va mai fi la fel de grea ca la inceput. Acum pot folosi material s─âditor din propria planta┼úie ┼či, cel mai important, dup─â ce s-au lovit de toate problemele inceputului, mai ales din ne┼čtiin┼ú─â, acum ┼čtiu ce fac ┼či lucrurile vor merge mult mai u┼čor.


Masini de cusut



Ai ceva de comentat ?

Da o nota acestei stiri ( mai mare, mai buna ) :

1

2

3

4

5




Alte stiri adaugate marti, 08 octombrie 2013






Poza Zilei Sibiu - Festivalul Medieval Sibiu 2019

Festivalul Medieval Sibiu 2019
~ 15 decembrie 2019 ~
2003  2004  2005  2006  2007  2008   2009  2010  2011  2012  2013  2014

Tur Virtual in Sibiu
Tur Virtual in Sibiu
( actualizat in 18 05 2010 08:39 )
Poze din Sibiu
Poze din Sibiu
( actualizat in 26 august 2019 )
Loading
Atractii turistice
Atractii turistice
( actualizat in 26 11 2012 09:17 )
Sibiu Video
( actualizat in 27 08 2019 08:17 )
Autostrada A1 / AERIAL VIDEO / Lotul 1 (km 0 - 24) Autostrada A1 / AERIAL / Lotul 4 - Viaduct SacelAutostrada A1 / Lotul 4 / Saliste - Sibiu / ON-ROADInaugurarea podurilor din Cartierul TineretuluiSibiu Rally Show 2013 Aerial VideoTargul de Craciun Sibiu 2013 / Aerial video by Ovidiu Sopa Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului / Muzeul Astra / PREVIEWPiata Unirii din Sibiu - noaptea (Aerial video) Sibiu by night (preview) / Aerial Video
Evenimente in Sibiu
Evenimente in Sibiu
( actualizat in 02 iulie 2019 )
Loading
 

Like Us on Facebook Follow Us on Twitter