In cautarea sportului pierdut

Cand patinatorii se antreneaza pe un asfalt valurit de parca ar fi trecut prin el toate tancurile Wermachtului iar tinerii handbalisti disputa competitii in frig, pe un bitum care lasa julituri adanci in genunchii lor e inutil sa vorbim de baze sportive in Sibiu.

Sportul juvenil a ramas la discretia directorilor de scoli si a Primariei Municipiului Sibiu. `Bazele sportive` unde pustii mai pot invata tainele sporturilor de echipa au ramas salile de sport ale scolilor. Fie ca sunt vechi de cand lumea, unele renovate altele nu, fie ca sunt noi, construite printr-un efort electoral al guvernelor care s-au perindat la conducerea Romaniei, nici macar salile de sport nu sunt deschise oricui. E un fel de casta a celor care au acces intr-o asemenea sala.

 Potrivit reglementarilor locale, de salile de sport din municipiu dispune Serviciul Public de Administrare a Unitatilor de Invatamant Preuniversitar de Stat din cadrul Primariei Sibiu. Aici se semneaza contractele de inchiriere, aici se achita contravaloarea acestor contracte. Conditia impusa de administratie este insa obtinerea acordului directorului unitatii de invatamant. Pe scurt, un munte birocratic de trecut pentru a putea organiza antrenamente sau competitii, chiar si daca vine vorba de copii.

Potrivit Legii Sportului, `autoritatile administratiei publice si institutiile prevazute la alin 1 au obligatia sa asigure, cu prioritate, copiilor de varsta prescolara, tinerilor si persoanelor in varsta conditii pentru practicarea exercitiului fizic, in vederea integrarii sociale`. Dar in realitate lucrurile stau cu totul altfel. Clubul sportiv Whitesnakes a inceput anul trecut un proiect extrem de ambitios, o scoala de baschet construita pe scheletul unui proiect al echipei sarbe Partizan Belgrad, una dintre echipele europene cu cele mai bune rezultate la nivel de copii si juniori. Proiectul trebuia sa se intinda pe o durata de 8-10 ani. S-au investit 4000 de euro doar in mingi de baschet. S-au cumparat panouri, care urmau sa fie donate scolilor si amplasate in salile de sport. Entuziasmul antrenorilor a fost insa retezat de birocratie si de indiferenta directorilor de scoli. `Pentru a produce performanta cu copiii e nevoie ca acestia sa respecte un program strict, in special program de masa. Asta inseamna ca antrenamentele se pot tine doar dupa-masa, la cateva ore dupa ce copiii mananca`, spune Dragos Floarea, presedintele clubului Whitesnakes. Insa scolile prefera sa inchirieze salile de sport dupa-amiaza si seara angajatilor firmelor care vin sa joace fotbal sau tenis cu piciorul sau cluburilor care organizeaza sedinte de aerobic. Pentru copii nu s-a gasit loc. Singura scoala unde clubul Whitesnakes a reusit sa obtina o ora de antrenament rezonabila este scoala numarul 9. `La scoala 9 facem antrenament de la ora 16:30. Insa e vorba de o singura sala, nu putem inghesui cateva sute de copii in acelasi loc`, mai spune Dragos Floarea. `Am trecut pe la toti directorii de scoli din Sibiu, si nu o data. Am fost la Inspectoratul Scolar, la Primarie, in repetate randuri. Nu cerem salile gratuit, platim tariful impus prin hotarare de Consiliu Local. Am cerut doar niste ore rezonabile pentru copii, ca sa nu le dereglam programul dar nu am gasit deschidere pentru acest proiect`, mai spune presedintele clubului.

Club cu profil asemanator, dar de stat, CSS Soimii a primit sali in folosinta gratuita, de la Consiliul Local. `Mentionam ca aceste contracte de inchiriere se refera la perioade orare care nu interactioneaza cu orele de curs ale scolilor sau liceelor respective`, arata reprezentantii Primariei Sibiu. Din cei 120 de copii inscrisi initial, clubul mai are acum in jur de 30 de copii cu care face antrenamente, din cauza orarului imposibil si e la un pas de desfintare in cazul in care scolile vor continua sa arate indiferenta fata de copii.