SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING



Limba mea germana o datorez patriei mele, Romania

Stiri din Sibiu: Social Adauga un comentariu »

Intr-o caldura moale, astamparata de copacii stufosi ce ascund casa parohiala, Eginald Schlattner este ultimul sas din Rosia, satul la 20 de km departare de Sibiu. Pastorul care, prin cele trei carti publicate pana acum, a colindat intreaga Europa pentru a vorbi oamenilor de acolo despre Romania. Are carti publicate in noua limbi europene, iar dupa doua din romanele sale Radu Gabrea a facut si filme. E cunoscut si recunoscut in strainatate. Mai putin, deocamdata, in Romania.

Din Rosia, satul pe care a refuzat sa il, din casa parohiala unde creeaza, Schlattner vorbeste, de fapt, lumii intregi. Despre bucuria de a trai a romanilor, cu toate greutatile de peste zi si an. `Romania este un exemplu pentru modul in care trateaza celelalte etnii. Romanii traiesc bine cu 18 sau 19 etnii. I-am spus si Altetei Sale, Karl von Habsburg-Lothringen, acum cateva zile, Arhiducelui: la noi exista 11 limbi de predare neromanesti. Sa nu uitam acest lucru: limba de predare este cea materna. Daca vorbesc bulgareste copiii acasa, atunci bulgara o vorbesc si la scoala`, vorbeste Schlattner din biroul sau cu aer burghez, ticsit cu carti si cu tablouri si portrete.

`Dar mai este un lucru absurd in ceea ce priveste scolile germane, liceele clasice, mai precis`, continua Schalttner. `Daca luam, de exemplu, Brukenthalul, liceu din 1383, absurditatea este urmatoarea: limba de predare este cea germana, figureaza in inventarul Ministerului Educatiei ca scoala cu predare in limba materna, dar nu este niciun copil care acasa mai vorbeste in germana. Adica avem, oficial, scoli in limba materna a minoritatilor, dar pentru minoritatea germana, care numara 30-40.000 de oameni, majoritatea batrani, figureaza mai departe scoli cu predare in limba germana ca limba materna. Nu vorbim de explicatii. Ci de realitati. Se merge atat de departe cu protejarea limbilor minoritatilor, pentru mine este, totusi, partea decisiva si integranta a unei etnii. Cum vorbesti acasa? Se mai presupune in mod teoretic faptul ca minoritatea germana ar mai fi intacta. Acum 25 de ani, cand fiica mea a facut Liceul Brukenthal si mergeam prin curtea scolii in pauze, toti copiii vorbeau nemteste. Mergeti acum in pauze si veti auzi numai romaneste, caci asa vorbesc si acasa. Dar, daca vei intra in clasa in timpul orelor, in afara orelor de limba si literatura romana, totul se va discuta in germana. Pana acolo se merge cu protectia minoritatilor`, lauda Schlattner deschiderea romanilor pentru minoritati.

Diferentele fata de occidentali

`Eu, cu cartile mele, am facut turul Frantei. Nu pe bicicleta, cu cartile. La Paris, cand le-am povestit ca dupa gradinita, din scoala primara, avem posibilitatea de a preda in 11 limbi, in cele materne, stiti ce au inteles? Unul dintre ei s-a ridicat si a spus: ganditi-va, in Romania, copiii, inca din scoala primara, vorbesc 11 limbi. Asta au inteles. Ei nu pricep deosebirea pe care o facem noi intre cetatenie si nationalitate. Eu sunt cetatean roman, nu sunt roman, Romania este patria mea`, isi proclama preotul-scriitor statutul. Cand l-a vizitat la resedinta din Rosia insusi ministrul de Interne al Germaniei, Otto Schilly, scriitorul i-a marturisit o parte din secretul pentru care scrie in limba germana. `Limba mea germana o datorez patriei mele, Romania, care niciodata nu ne-a interzis sa o vorbim si invatam. Nici dupa 23 august 1944. Faptul ca politica statului si regimul in toate etapele, de la Rege pana la Ceausescu si, acum, republica, imi dau posibilitatea sa fiu cetatean roman, fara sa fiu roman este una dintre cele mai mari libertati pe care le da Romania`.

L-am intrebat daca iubeste patria numita Romania. `Poti iubi o femeie, dar nu o tara. Tin la ea. Si cand vine un prieten de al meu si cand stiu ca trebuie sa faca dializa si sta fara nicio problema caci avem un centru modern aici, la Sibiu, imi tresalta inima. Si daca ma duc la un restaurant si ma intreaba ce imi doresc, cer o bere romaneasca. Si cand am primit pentru filmul acesta 11 – 12.000 de euro, mi-am cumparat fain–frumos un Laureate, Dacia Logan cu climatizare. A iubi o tara e deplasat. Dar iubesc oamenii, meleagurile`.

Ultimul preot

Eginald Schlattner a refuzat sa plece in Germania cu restul sasilor din Rosia. A ramas alaturi de alti cativa, care s-au stins in timp. Acum, duminicile, slujeste singur sau in fata turistilor in biserica zidita acum 1225 de ani. Este cel de-al 99-lea preot luteran din Rosia. Si ultimul. `Dincolo, la cealalta biserica, este mormantul primul preot ortodox. A murit in 1905. Abia atunci s-au ridicat romanii si au avut puterea sa aduca un preot. Iar din 2005, eu sunt ultimul. Dar el e primul dintr-un sir mai lung decat am fost noi. Vor fi mai multi de 99 de preoti. Si asta este marea deosebire intre noi, vesticii, si voi, romanii. Voi, cu bucuria de a trai cu toate`.

Eginald Schlattner nu se victimizeaza. Si nici nu vede o stare confortabila in aceasta ipostura.

`Din moment ce tu esti victima, te demontezi ca personalitate. Eu as putea sa spun ca sunt victima a acestei tari, ca burghez, scos din casa si asa mai departe. Dar nici nu ma gandesc la asta. Personalitate devii numai cand iti asumi trecutul, cu toate deciziile reusite sau gresite. Nu totdeauna circumstantele si ceilalti si asa mai departe. Eu nu inteleg aceasta fuga obsesiva de raspundere. Numai ceilalti, numai circumstantele poarta vina...`.

Cartea netradusa

`Cocosul decapitat` si `Manusile Rosii`, primele doua romane ale lui Schlattner au fost traduse dupa ce in occident au produs recenzii pozitive si reeditari. Schlattner scrie in limba germana, singura limba pe care a vorbit-o pana la zece ani. Cea mai recenta carte nu a fost, inca, tradusa. `Sper ca acum se va traduce si «Pianul in ceata» – povestea unui sas care stie prost romaneste si e putin bleg si o romanca focoasa, Rodica, ortodoxa. Ea, fiica de fost prefect regal, lucreaza intr-un grajd. El, fiu de fost sas proprietar de fabrica, lucreaza la o fabrica de caramida. Ei, singuri. Parintii dusi cu domiciliu obligatoriu. Se intalnesc tocmai pentru ca au trait acele vremuri ale luptei de clasa. Si se intalnesc in grajd, in acele grajduri unde productia de lapte nu era mare, nu crestea fata de cea a taranilor de la care au fost luate animalele. Si atunci, secretarul de partid a cerut muzica pentru a relaxa vacile. I s-a propus Mozart, dar cand i s-a spus ca este neamt a refuzat. Si atunci au pus o muzica de defilare, de-a noastra, si urlau din megafoane «Stalin, Stalin, Stalin» sau «URSS, bastionul nostru e». Dar tot nu dadeau vacile lapte. Si au angajat-o pe Rodica, fata de casa buna, care stia sa cande la pian si care nu a fost deportata din cauza unei jartiere – i s-a rupt si a intarziat pe drumul catre casa, de unde toti au fost dusi la canal. In acele vremuri, in locuintele nationalizate ale burghezilor, fie ei sasi, romani sau unguri, erau piane. Si proletarii care au ocupat casele se temeau de aceste piane, care erau mari si ocupau mult spatiu si aveau acele picioare mari. Asa ca au fost duse in grajduri. Fiecare grajd avea cate un pian, iar Rodica trebuia sa cante la aceste piane. Si, intra-devar, a crescut productia de lapte. Asta nu e inventie de a mea. Aici, prin cei doi, se intalnesc occidentul cu orientul. Si tocmai aceasta carte nu a fost tradusa`, arata Schlattner catre editia in limba germana a cartii, al carei motto scris de Schlattner este `Pentru Cristina. Iubirea dintr-o vara si durerea de o viata`.

de Traian DELEANU


Masini de cusut



Ai ceva de comentat ?

Da o nota acestei stiri ( mai mare, mai buna ) :

1

2

3

4

5




Alte stiri adaugate marti, 15 iunie 2010






Poza Zilei Sibiu - Festivalul Medieval Sibiu 2019

Festivalul Medieval Sibiu 2019
~ 06 decembrie 2019 ~
2003  2004  2005  2006  2007  2008   2009  2010  2011  2012  2013  2014

Tur Virtual in Sibiu
Tur Virtual in Sibiu
( actualizat in 18 05 2010 08:39 )
Poze din Sibiu
Poze din Sibiu
( actualizat in 26 august 2019 )
Loading
Atractii turistice
Atractii turistice
( actualizat in 26 11 2012 09:17 )
Sibiu Video
( actualizat in 27 08 2019 08:17 )
Autostrada A1 / AERIAL VIDEO / Lotul 1 (km 0 - 24) Autostrada A1 / AERIAL / Lotul 4 - Viaduct SacelAutostrada A1 / Lotul 4 / Saliste - Sibiu / ON-ROADInaugurarea podurilor din Cartierul TineretuluiSibiu Rally Show 2013 Aerial VideoTargul de Craciun Sibiu 2013 / Aerial video by Ovidiu Sopa Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului / Muzeul Astra / PREVIEWPiata Unirii din Sibiu - noaptea (Aerial video) Sibiu by night (preview) / Aerial Video
Evenimente in Sibiu
Evenimente in Sibiu
( actualizat in 02 iulie 2019 )
Loading
 

Like Us on Facebook Follow Us on Twitter