SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING



Lucretia Ciobanu: "Mi-au fost foarte dragi oamenii nostri din Toparcea, erau oameni care nu stiau sa minta"

Stiri din Sibiu: Social Adauga un comentariu »

Nu-i vara in care sa nu vina doamna Lucretia Ciobanu la Toparcea, aici e casa ei de suflet, in satul in care a invatat primii pasi si primele cantece. Anul acesta a facut la fel si toata luna lui Cuptor a petrecut-o acasa, printre toparceni. Vineri a venit la Sibiu ca sa fie din nou in mijlocul celor care ii cunosc cantecele, asa ca a urcat pe scena Festivalului International de Folclor "Cantecele Muntilor". Dupa spectacol, in miez de noapte s-a intors la Toparcea, doar mai avea putin de stat, pana duminica, ziua planuita pentru intoarcerea la Bucuresti.

"Cine a venit o data in Toparcea, zice: «Nimic din Sibiu decat Toparcea»"

Pe 27 octombrie 1924 a vazut Lucretia Arcas lumina zilei la Toparcea. A crescut in sat pana cand, copila fiind inca, sora ei a luat-o la Bucuresti ca sa urmeze liceul. "Sora mea mai mare terminase cu studiile, era casatorita si le-a spus parintilor: . ii placea scrisul meu, ca de primarie. Atunci scriam cu penita, dupa ce or venit pixurile astea, n-am mai stiut scrie... acum scriu o vedere pe an. Atat!"

A plecat Lucretia Arcas din sat copila fiind, dar tot aici petrece verile, doar asta e satul din inima ei: "cine a venit o data in Toparcea, zice: ; aici unde nu-i masina nu-i nimic... Ba, doua masini pe zi tot trec, una la deal, alta la vale, ca au reparat drumul", spune doamna Ciobanu zambind. Nu sunt masini multe, dar nici toparceni pentru ca satul cu sute de case e mai degraba unul cu aer de vacanta: "toparceni foarte putini raman iarna... daca sunt vreo 80; restul sunt sibieni care si-au cumparat casutele aici si vin vara, ti-e mai mare dragul sa vii aici".

Pentru doamna Lucretia Ciobanu, Toparcea nu inseamna insa doar satul de acum, cu vecini noi si rude putine (caci multe s-au prapadit), ci si satul de odinioara cand, copil fiind, numara burlanele din fantana si se minuna de ochiul de apa intrezarit colo jos-jos. "in vechea curte parinteasca e o fantana superba de 18 burlane; apa se vede in ea cat un banut, dar noi, cum aveam noi ochii buni de copil, numaram burlanele pana la apa - 18 sunt. Acum ne tot minunam cum or fi putut-o lucra... si acum nu e nimeni sa scoata o caldare de apa, acum cand e problema apei de baut..."

Toparcea e sinonima cu curtea parinteasca si ai ei fantana de 18 burlane, cu gospodaria pe care familia a cumparat-o in urma cu ani, dar e sinonima si cu cantecele pe care doamna Lucretia le-a auzit pe ulita si cu oamenii printre care a crescut: "mie mi-au fost foarte dragi oamenii nostri, erau oameni care nu stiau sa minta; daca incepeau sa minta, se incurcau, nu puteau duce minciuna pana la capat... asa erau. Uite si acum sunt case cu sute, au murit oamenii, nu sunt mostenitori si nimeni nu locuieste aceste case, dar nimeni nu indrazneste sa deschida casa aia, astia sunt oamenii nostri!".

20 de cantece pe zi

Cu cantecele din sat a crescut in inima, dar e adevarat ca, la Bucuresti, au fermecat-o cantecele italienilor, folclorul mexicanilor si muzica clasica. Apoi s-a intors la muzica populara si asa a devenit cunoscuta in toata Romania. "Mergeam si cantam peste tot. Aveam angajamente una intr-una, eram tot dintr-un tren in altul. Şi atunci nu se canta ca in prezent; cu "Cindrelul" am avut peste 900 de concerte in conditii grele: microfoanele nu sunau; in cea mai mare parte a tarii nu era curent; unde era grup electrogen, oamenii strigau din sala: «Fara microfon» ca denatura sunetul; si microfonul era de jumatate de kilogram, rusesc, era nebunia lumii, dar nu aveam ce face...".

Concertele nu se numarau odata la cateva zile, ci in fiecare zi, si dimineata, si seara: "Cantam 20 de piese pe zi: zece la matineu si zece seara; eram doua capete de afis si atunci oamenii ziceau ca fara zece cantari eu nu pot pleca de la concert. Avem multa energie pe atunci..."

intre concerte si drumuri prin tara, s-au pregatit si cantecele cu care Lucretia Ciobanu ne-a uimit in anii de cariera, dar si sutele de inregistrari pe care le-a facut la radio si televiziune. "Toate melodiile astea jienesti pe care voi le stiti, pe toate le-am gasit fara text; am gasit numai cantece la caval, pe care le-am prelucrat cu versuri de-ale noastre. De multe ori daca am un regret, il am pe asta: fiind mereu pe drumuri, pe graba, in turneu, le-am facut toate printre picatele... Nu stiu cum au iesit, probabil ca au iesit, dar daca n-aveam atata munca, puteam sa am niste cantece care sa ramana intr-adevar pentru totdeauna. La altele, a trebuit sa le indulcesc putin versul ca erau prea dramatice si nu le acceptau la radio".

Şi imprimarile la radio, tot cu eforturi se faceau: "Daca ati sti pe ce raguseli imprimam la radio, ca astia nu aveau solisti. Şi ma sunau: «Va rog sa pofiti la inregistrare pentru ca altfel platiti studioul», «Pai, cum, pe mine nu m-a anuntat nimeni ca am inregistrari»... Şi uite-asa am facut "Bradule, la umbra deasa", am facut cateva doine... "Ia uitati-va ficiori" - Doamne, pe ce raceala a iesit..."

"E foarte bogata America, dar e a lor, nu-i a noastra!"

in 1986, Lucretia Ciobanu mergea impreuna cu "Junii Sibiului" in Statele Unite ale Americii si in Canada: "in Montreal, am avut trei spectacole: in doua seri, sala a fost arhiplina. in a treia seara - pe jumatate, dar era o sala enorma. Cand am ajuns in Detroit si Cleveland, aveam sali mici si impresarul ne-a mutat spectacolele in alta parte si au intrat in sala 700 de romanasi, iar succesul - peste asteptari! Doamna care a organizat spectacolul era o banateanca, secretara la Chrysler".

America a uimit-o, dar nu s-a gandit nicio clipa sa ramana acolo: "E foarte bogata America, dar e a lor, nu-i a noastra. Treaba lor cu bogatia lor! Stateam in fata unei vitrine cate-o ora ca era ceva fantastic pentru mine: aici, in Romania, erau trei cutii cu fasole si scria expozitie cu vanzare; erau trei pahare de mustar puse pe servetele si scria expozitie. in America, am ametit cand m-am uitat la Turnurile Gemene din New York; a trebuit sa ma rezem de celelalte cladiri, altfel cadeam in strada!"

Dar povestile de pe pamant american pe care le are de spus doamna Lucretia Ciobanu sunt mult mai multe; asa vorbeste, de pilda, despre presedintele Ligii Romane din Canada care le-a acceptat concertul pe pamant canadian doar pentru ca mama lui era o infocata admiratoare a Lucretiei Ciobanu: "Domnul acela de-abia vorbea romaneste si ne-a spus ca noi venim dintr-o tara comunista si nu-i usor sa concertam acolo, dar a acceptat pentru ca a vrut sa ii faca mamei lui asa o placere, sa asculte cantecele ciobanesti nu doar pe disc".

O casnicie de aproape sapte decenii

"Sa aveti o viata cum am avut eu, aproape 70 de casnicie am avut!", le-a urat Lucretia Ciobanu sibienilor, la sfarsitul saptamanii trecute. Da, dincolo de scena s-a aflat intotdeauna familia sa: sotul, fiica, cei doi nepoti si stranepotul. Grija celor tineri o are si acum: "nu am treaba cu tehnologia, am treaba cu framantatul! Sunt atatia in casa si cum sa lasi copii sa manance orice?! Am cateva retete bune si pe acelea pe fac. Preferam pentru cei mici o placinta cu branza de vaci, stafide, oua de tara, putin zahar, dar nu atat de dulci incat sa te respinga, ci sa bata putin intr-un aliment care te satura, sa mananci pana nu mai poti! Tortul de mere e tortul casei de cand aveam eu 13 ani, pe asta il facea Marioara noastra si ne chema pe toti la masa. Mai facea un tort de ciocolata si unul numit Buturuga, dar cat muncea la tortul asta: 6 ore!"

Grija familiei si a gospodariei o are si acum, asa ca in urma cu putin timp a avut o dorinta: sa aiba sura la casa din Toparcea: "Nu se poate gospodarie fara sura", i-a spus ginereului, iar cand a venit acasa, la Toparcea, a avut bucuria de a-si vedea sura ridicata.

***

Doamna Lucretia Ciobanu are aproape 88 de ani: pe scena apare rar, dar e tot aproape de muzica populara. Primeste cantece culese din satele tarii, se gandeste cui i-ar fi potrivite, iar uneori isi incearca vocea inb linistea casai: "De cantat mai cant prin casa uneori, imi incerc vocea. Melodii usoare pot imprima si acum, dar nu ma mai intereseaza, iar la concerte cum sa apar daca nu cant niste doine?! Sunt cantecele mele de suflet, pacat ca nu se mai canta!"


"A ajuns muzica atat de denaturata in ultima vreme ca te jenezi sa mai spui ce ai facut in viata; tinerii nu au treaba cu populara, dar noi tinem la muzica noastra ca noi eram copii de tarani si cunoastem altel muzica, o iubim muzica. inca este mult material pe sate pentru copiii astia tineri, dar ei au alte vederi, gandesc altfel."



"Din Cindrelul vechi numai eu am ramas, restul au murit toti. Şi, Doamne, ce frumos mai cantau. Simteau melodiile, nu era cu atatea partituri ca acum."
de Maria Spatariu


Masini de cusut



Ai ceva de comentat ?

Da o nota acestei stiri ( mai mare, mai buna ) :

1

2

3

4

5




Alte stiri adaugate miercuri, 08 august 2012






Poza Zilei Sibiu - Festivalul Medieval Sibiu 2019

Festivalul Medieval Sibiu 2019
~ 04 iulie 2020 ~
2003  2004  2005  2006  2007  2008   2009  2010  2011  2012  2013  2014

Tur Virtual in Sibiu
Tur Virtual in Sibiu
( actualizat in 18 05 2010 08:39 )
Poze din Sibiu
Poze din Sibiu
( actualizat in 26 august 2019 )
Loading
Atractii turistice
Atractii turistice
( actualizat in 26 11 2012 09:17 )
Sibiu Video
( actualizat in 27 08 2019 08:17 )
Autostrada A1 / AERIAL VIDEO / Lotul 1 (km 0 - 24) Autostrada A1 / AERIAL / Lotul 4 - Viaduct SacelAutostrada A1 / Lotul 4 / Saliste - Sibiu / ON-ROADInaugurarea podurilor din Cartierul TineretuluiSibiu Rally Show 2013 Aerial VideoTargul de Craciun Sibiu 2013 / Aerial video by Ovidiu Sopa Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului / Muzeul Astra / PREVIEWPiata Unirii din Sibiu - noaptea (Aerial video) Sibiu by night (preview) / Aerial Video
Evenimente in Sibiu
Evenimente in Sibiu
( actualizat in 02 iulie 2019 )
Loading
 

Like Us on Facebook Follow Us on Twitter