ian 10 2006
|
|
|
|
Valuri, cer albastru si pescărusi. Miros de sare si alge. Vapoare, legănat si hurducăit de motoare. Chipuri arse de soare, ochi ce scrutează orizontul. Tărâmuri si porturi din lumea largă necunoscute pentru majoritatea sibienilor. Oriunde în lume, întinderile de apă spun povestea sibianului care a făcut înconjurul lor. Sibian prin adoptie Adrian Câmpean s-a născut în Constanta dar locuieste în Sibiu de la vârsta de 2 ani. Copil fiind, îsi petrecea întotdeauna vacantele de vară pe malul mării. Atunci s-a născut si pasiunea lui pentru marinărit - privind vapoarele din zare : "Mă întrebam întotdeauna, unde se sfârseste întinderea de ape, încotro merg navele, unde e uscatul si oare ce fel de oameni trăiesc de cealată parte a zării", ne mărturiseste bărbatul. De atunci si până acum a cutreierat pe vapor întreaga lume, trăindu-si cea mai mare parte de viată în mijlocul apelor. "Sunt doar 5 tări din lume pe ale căror tărmuri nu am acostat - Noua Zeelandă, Argentina, Peru, Ecuador si Chile", ne mărturiseste Câmpean, astăzi în vârstă de 58 de ani. Sibianul lucrează ca sef al departamentului electric în echipajele în care este cooptat. Botezul de marinar În 1969, tânărul Adrian absolvea la fel ca si presedintele Traian Băsescu sapte ani mai târziu, Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân" din Constanta. A plecat în iulie 1968, în prima croazieră a vietii lui cu destinatia Marsilia. "În primele zile de practică există obiceiul botezului marinarilor începători", îsi aminteste Câmpean. La initierea tinerilor participă tot echipajul navei, dar cei mai importanti sunt marinarii cu cea mai mare experientă. "Se umple un bazin cu apă de mare. Trei dintre bătrâni joacă rolurile lui Neptun, al Afroditei si al unui doctor. Ei îi vor pune la încercare pe novici", explică amuzat marinarul. Ca toti ceilalti începători, Adrian jurat credintă mării, a fost bărbierit de către Neptun - cu cremă de ghete în loc de spumă de ras, consultat cu stetoscopul de către doctor, a băut otet si coniac, s-a lăsat uns cu motorină si ulei ars si aruncat în piscină. "Uneori e foarte frig si apa, foarte rece. Atunci se arată adevăratul sânge de marinar", ne spune zâmbind Adrian. Cu trecerea anilor, Câmpean a devenit unul dintre bătrâni, jucând de fiecare dată rolul doctorului. Viata albastră În lungile lui peregrinări pe ape, sibianul a experimentat de toate. A trecut prin furtuni, a admirat balenele si a simtit respiratia rece a ghetarilor "Când se apropie un iceberg, temperatura scade brusc de la 25 de grade la 10-15. Ni s-a întâmplat si nouă, în portul Bristol, la 35 de km de Halifax. Activată prin intermediul radarului anticoliziune, sirena vasului a început să sune - anuntând pericolul.", îsi aminteste Adrian. Echipajul intră în alertă si, tot prin intermediul indicatiilor radarului se ocoleste portiunea periculoasă. În India, marinarul a pus umărul la prinderea unui peste fierăstrău, cea mai mare pradă pe care a vâzut-o în viata lui. "A fost nevoie de 4-5 oameni pentru a-l ridica", ne mărturiseste bărbatul. A petrecut nenumărate Revelioane pe vas, timp în care sărbătorea de mai multe ori trecerea în Anul Nou. "Ciocneam câte un pahar cu sampanie la fiecare miez de noapte, din zonele prin care treceam", îsi aminteste el. Pentru a celebra diferitele ocazii, pe puntile vasurilor se organizează petreceri, grătare si baluri mascate, mentinându-se în tot acest timp carturile. Arest în Vietnam Anul 1984 si o călătorie pe nava Vrancea le-a adus membrilor echipajului acesteia, 14 zile de arest în Vietnam. "Totul se întâmpla în perioada conflictului chino-vietnamez. Cum Ceausescu se declarase în favoarea Chinei si noi ne aflam la 20 de km de linia frontului, pe un râu din Vietnam, am fost opriti pentru faptul că eram români", declară Câmpean. Descărcarea ar fi trebuit să dureze de fapt 6 zile, dar după ce au confiscat marfa, vitnamezii le-au spus marinarilor români că nu pot pleca mai departe si că trebuie să aibă răbdare. După o săptămână în care localnicii au furat tot ce se afla pe vas, lasând în urmă doar parâmele, iar puntea a fost acoperită de alge si marinarii au ajuns la limita disperării si fără mâncare, nava Vrancea a ridicat în sfârsit ancora. "A fost cel mai lung voiaj al nostru - a durat 75 de zile. Transportam minereuri",îsi aminteste bărbatul. Uniforma pentru mama În afara călătoriilor, singura ocazie în care Adrian mai îmbracă uniforma de marinar este atunci când îsi vizitează mama în Sibiu. "E plăcerea ei cea mai mare. Mă vede si asa destul de rar si atunci mă prezint în fata ei ca un adevărat ofiter de marină", ne declară Câmpean. În decembrie 2005 s-a întors după voiaj de 6 luni, din portul Tian Jin din China, După 10 ianuarie este disponibil pentru a fi încadrat într-un echipaj ce va pleca în Marea Baltică. Peste câtiva ani, când va schimba definitiv apa cu pământul, Adrian Câmpean se gândeste să-si renoveze casa părintească din Scoreiu. La Ecuator Botezul Ecuatorului este adevăratul botez marinăresc. Are loc atunci când navigatorul ajunge pentru prima dată la ecuator. Navele care se respectă organizează în acele momente initierea tuturor marinarilor ce traversează pentru prima oară linia imaginară. Este similiar botezului novicilor la prima iesire din port. Toate botezurile marinarilor români se fac pe aceeasi navă - Albatros - ce cântăreste 7800 de tone. Se consideră că marinarii nebotezati poartă ghinion navei. Din spusele marinarului Adrian Câmpean cele mai bune ape de navigat sunt la 5 grade nord si sud de Ecuator în timp ce apele malefice se găsesc în Oceanul Indian Alexandra ION-CRISTEA  
Alte stiri adaugate marti, 10 ianuarie 2006Arhiva stirilor locale |
        
|
