ORASUL/revista de cultura urbana - la Nr. 30

Recent, am primit la redactie Numarul 30, corespunzator lunii mai, din anul al VII-lea de existenta, 2014, al revistei clujene ORAÅžUL care apare la Cluj-Napoca, sub egida Fundatiei Culturale si de Caritate pentru Protectia Patrimoniului Cultural National "Carpatica" , fondata in 1966, avandu-l presedinte pe Ionel Vitoc (odinioara arhitect-sef la Sibiu) si pe regretatul scriitor

Petru Poanta, vicepresedinte.

Un lan de aur topit al Cuvantului, incendiat cu maci arzatori intre spini, ciulini si cucute, asa arata, prin copertele sale si apoi, citit, prin continutul sau spiritual-cultural convingator, Nr. 30 al tinerei inca reviste clujene, atat de frumos pe cat de subtil numita si "de cultura urbana" .

Felicitam redactia & administratia ORAŞULUI pentru efortul bine coordonat de prezentare in paginile publicatiei, atat a tematicii legate de arhitectura si urbanism, la modul documentarist-istoric si profesionist-aplicat, pe de alta a unor laudabile articole de atitudine civica, politica, de interpretare istorica si culturala ferme, la obiect si de acuta actualitate, pe langa spatiile generos dedicate artistilor, poetilor, prozatorilor si criticilor lor, dar nu in ultimul rand si evenimentului monden de impact si rasunet in viata Cetatii, a Ţarii si antrenand ecouri largite, cum ar fi sustinerea declarata a candidaturii municipiului Cluj-Napoca pentru a deveni Capitala Culturala Europeana 2021.

Director-general al revistei ORAÅžUL este arh. Ionel Vitoc, spirit coagulant al emulatiei culturale clujene de acum, organizatorul taberei de creatie pentru copii plasticieni, la Valenii Åžomcutei, al Saloanelor de pictura "Carpatica" deschise la Casa Artelor, si al multor alte intalniri fericite intre arte, cum ar fi simpozioanele si conferintele, saloanele umoristice, lansarile de carte in colaborare cu Liga Scriitorilor din Romania, cu Uniunea Scriitorilor, cu Teatrul National "Lucian Blaga" , in ambianta unor expozitii de pictura, sau colaborarea cu Academia de Muzica "Gh. Dima" , in organizarea recitalului "Mihai Eminescu - om, geniu si sfant" , sustinut de actorul si poetul Dorel Visan, la 21 ianuarie a. c. Eseul reactional "Eminescu si Transilvania (sau Elogiul culturii nationale romanesti)" , semnat de academicianul Ioan-Aurel Pop, rector al Universitatii Babes-Bolyai, este continuat oarecum de discursul sustinut de autor in Sesiunea solemna a Academiei Romane dedicata comemorarii Poetului, la 16 iunie 2014, cu titlul: "Eminescu si strainii - o reconsiderare" . Gingasa chestiune ar fi doar pe jumatate explicata in ambele texte, cunoscatorii fiind de parere ca, desi cealalta jumatate fiind trecuta sub tacere, comparatismul pus in miscare de exemplele distinsului academician, din poetii ucraineni, rusi si maghiari, zdrobeste orice incercare de a-l mai ponegri pe Eminescu. Noi zicem doar: Doamne ajuta! Mai aflam din paginile acestui numar ca, dintre colaboratorii ORAÅžULUI, scriitorii romani Constantin Cublesan, Marcel Mureseanu si Mircea Popa au implinit 75 de ani, iar Vasile Lechintan si Constantin Zarnescu, doar 65; ca unicul Bal al Operei din Romania se desfasoara anual la Cluj-Napoca si a ajuns la a XIX-a editie, ca la 29 aprilie 2014 a avut loc "O emisiune istorica la Realitatea TV despre aberatiile si exagerarile lui Lucian Boia" , dar putem citi si despre "Craiova in creatia si aforismele lui Brancusi" , sau despre muzeul particular ce va deveni tabara de creatie, pitoresc numit "Poarta de su'Feleac" , ori "Despre un cuvant de salut care cuprinde o lume... [servus]" ; traduceri, poesie, proza,

cronici de carte si multe altele.

Trebuie amintit ca Universitatea Lucian-Blaga din Sibiu a aparut ca un pui al Universitatii de la Cluj, iar Sibiu a fost deja, in anul 2007, Capitala Culturala Europeana, situatie la care aspira azi Cluj-Napoca, avand a se pregati vreme de sapte ani. Relatia Sibiu-Cluj este asadar una filiala si paternala totodata, prin forta realitatilor. Parca in rasparul parerii puse in circulatie de universitari sibieni, cum ca valoarea "estetica" a operei literare in receptarea critica s-ar fi perimat, esteticianul Titu Popescu, candva redactor al revistei sibiene TRANSILVANIA, semneaza de la Cluj eseul "Profesorul de estetica" , dedicat lui Octavian Paler, in care da glas unei desperari, cand il citeaza in final pe Codrin Liviu Cutitaru: "Astazi, disponibilitatea de a fi ingrati se transforma in ura maladiva, singularizandu-ne, iar cei mai multi dintre compatriotii nostri nici nu mai percep ideea de bunatate «Romanul actual se instaureaza in rautate (cu tot ceea ce ea inseamna: de la coruptie si minciuna, pana la agresivitate si grosolanie) ca in formula sa umana primordiala, pierzandu-si orice sensibilitate pentru starea opusa»[...],

adica pentru bunatate, care pare un «exotism naiv» si un «excentrism grotesc»" . Decat ca, scriitorii descriu uneori stari desperate si cu gand ca vor ajuta cumva, scriind despre ele, la indreptarea lucrurilor. Semnalul nostru se alcatuieste,

(si) astfel, intr-un raspuns.

Fundatia Culturala "Carpatica" reuseste cu brio sa stimuleze si sa coaguleze, prin-tr-o vocationala cooperare, cele mai valoroase initiative si manifestari

cultural-artistice ale Cetatii de pe Somes, iar revista ORAÅžUL - asemeni revistei TRANSILVANIA, organ al Asociatiunii in Sibiul de altadata - pune toate aceste reusite culturale reprezentative

pentru viata spirituala a urbei, in paginile unei reviste frumoase ca aspect grafic si interesante prin continut, asadar vrednica de atentia celor mai exigente gusturi contemporane.