SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING



Rechinii de la Turnu Rosu

Stiri din Sibiu: Administratie Adauga un comentariu »

Imaginati-va ca sunteti la Turnu Rosu, ca aveti Oltul in fata si muntii in spate. Acum imaginati-va ca totul - munti, copaci, case - e acoperit de ape, iar varfurile Carpatilor incep incet-incet sa se vada dintre ape. ┼×i se ridica, se tot ridica, pana cand muntii sunt acolo, in spatele dumneavoastra, iar in fata sunt ape intinse, in care inoata rechini. Tocmai ati facut o calatorie in timp pentru a ajunge in vremuri de acum 53 milioane de ani, in eocen, cand Turnu Rosu nu exista, ci existau rechini intr-o mare calda.

Rechinii de la Turnu Rosu exista inca si pot fi vazuti, mai precis fosilele lor care alcatuiesc una dintre importantele colectii paleontologice de selacieni (denumirea stiintiifica a rechinilor) din Romania. Colectia este adapostita de Muzeul De Istorie Naturala din Sibiu, iar dr. Rodica Ciobanu este specialistul care a cerce-tat-o si o cerceteaza inca.

Fosilele de rechini sunt de fapt dinti de rechini, caci, de vreme ce rechinii au schelet cartilaginos, acesta se pastreaza in extrem de putine cazuri; in consecinta, specialistii recurg la analiza dintilor pentru a cerceta rechinii de odinioara: " Pentru ca scheletul cartilaginos al rechinilor sa ramana intreg, e nevoie de conditii extraordinare, sa fie acoperit cu pacura sau cu gheata, de exemplu, ceea ce nu a fost cazul in Romania. Schelete intregi de rechini s-au gasit in Monte Bolca-Italia si Green River-SUA. in consecinta, cercetarile noastre se bazeaza pe studiul dintilor; nu e o munca usoara pentru ca dintii sunt diferiti in functie de varsta, de asezare, de specie s.a.m.d. insa se remarca unele similitudini intre unii rechini din eocen si cei din prezent, asa ca bazandu-ne pe aceste asemanari, dar si pe studii de alta natura, putem spune mai multe despre selacienii de acum 53 milioane de ani" , precizeaza Rodica Ciobanu.

Rechini intr-o mare calda

Asa cum spuneam, rechinii de la Turnu Rosu au existat in urma cu vreo 53 milioane de ani, iar cercetarile indica faptul ca apa in care au trait era una calda si nu adanca: "Studiul paleoecologic realizat pe fauna de rechini fosili de la Turnu Rosu (prezenta in colectiile muzeului cat si colectate personal) si mai ales prezenta genurilor Ginglymostoma, Nebrius si Negaprion, ai caror reprezentanti actuali traiesc numai in ape tropicale, conduce la concluzia ca marea care a scaldat zona sudica a Bazinului Transilvaniei a fost o mare tropicala. Studiul habitatului si biologiei rechinilor actuali, ai caror stramosi se regasesc printre speciile descrise la Turnu Rosu, evidentiaza ca majoritatea lor prefera apele putin adanci, pana la 150 metri, zona litorala a marii, ape puternic oxigenate si bogate in hrana ", precizeaza cercetatoarea.

Ce fel de rechini au trait in zona Turnu Rosu de astazi? Pe baza dintilor, au fost identificate nu mai putin de 27 de specii de rechini, dominante fiind Lamma si Carcharocles, iar daca asemenea denumiri nu va spun nimic, va dam cateva indicii. Rechinii Carcharocles sunt buni inotatori si pot parcurge 190 km in doua zile, dimensiunile lor sunt variabile, de la 2,4 metri la 8 metri.

20 de fosile descoperite la Turnu Rosu sunt dinti de rechin Galeocerdo latidens, care se aseamana cu rechinul Galeocerdo Cuvier; lungimea maxima a acestuia este de 9,1 metri, iar cea mai mare femela pescuita pana in prezent a avut 7,10 metri si 3.110 kg.

Alti cinci dinti de Turnu Rosu provin de la rechini Ginglymostoma angolense, care se hranesc cu crabi, stele de mare, pesti ososi, sunt inofensivi si au dimensiuni de aproximativ 4 metri. Tot mai mici sunt si rechinii Nebrius Thielensis (43 dinti de la aceasta specie s-au descoperit la noi), care ajung la 2,3-2,9 metri lungime.

Cum arata dintii de rechini din colectiile muzeului sibian? Ei bine, unii au mai bine de 10 centrimetri lungime, altii abia un centimetru, caci depinde de specia caruia i-au apartinut.

 Maria SPATARIU

mariaspatariu@tribuna.ro

Calcarele eocene de la Turnu Rosu

Pe 60 de hectare se intinde rezervatia naturala-paleontologica de la Turnu Rosu, o rezervatie ce a atras atentia specialistilor prin bogatia remarcabila a faunei si prin accentuata ei diversitate, pana in prezent fiind identificate 180 de forme de foraminifere, coralieri, zechinoderme, viermi, brahiopode, bivalve, gasteropode, reptile si pesti. Rezervatia poarta denumirea Calcarele eocene de la Turnu Rosu si se constituie sub forma de depozite epicontinentale, adica depozite de origine marina, suprapuse pe mase continentale. Aceste depozite au fost semnalate si studiate inca din secolul al XIX-lea, iar stabilirea varstei lor a suscitat si suscita inca interesul cercetatorilor.

Cea mai mare parte din depozitele eocene sunt alcatuite din calcare. Acestea sunt majoritar de culoare alba, alb-cenusie, galbui pe suprafetele de spartura si prezinta numeroase mulaje externe sau cochilii de lamelibranhiate, gasteropode, echinide, corali, dinti de rechin sau crocodilieni, spune cercetatoarea sibiana. Ce se mai poate spune despre calcarul de la Turnu Rosu? Ca e mai putin compact, mai putin dur decat cel de la Albesti Muscel sau Cluj, si deci e mai fiabil, mai usor de distrus. Din pacate, astazi, rezervatia de la Turnu Rosu nu traverseaza o perioada favorabila, caci in zona unde s-au descoperit fosile de rechini s-au stabilit oameni, iar locuirea afecteaza rezervatia.

Sibienii, printre pionierii cercetarii fosilelor de rechini

Ludwig Johann Neugeboren este cel caruia Muzeul De Istorie Naturala din Sibiu ii datoreaza o mare parte din colectia de fosile de rechini pe care o detine. ┼×i tot lui, lumea stiintifica din Romania ii datoreaza primele studii in acelasi domeniu. Neugeboren s-a nascut in 1806, in Sebes, si a studiat la Viena, cu profesori de renume: dr. Baumgarten-viitorul presedinte al Academiei austriece, profesorul Meisser, profesorul Moos - de la Cabinetul mineralogic al Curtii Imperiale vieneze, spune Rodica Ciobanu. intors in Transilvania, a fost lector, profesor gimnazial, cleric, dar si bibliotecar si "ingrijitor " al Muzeului baronului Samuel von Brukenthal. Asa se face ca mineralele si fosilele au intrat in atentia sa.

incepand cu anul 1840, a facut numeroase excursii la Porcesti/Turnu Rosu, a adunat o mare colectie de fosile eocene pentru Muzeul Societatii, iar mai tarziu a valorificat aceste cercetari in studii de specialitate, adevarate lucrari de pionierat pentru Transilvania. Consecinta? " in 1846 "Wiener Zeitung " anunta deja ca L.J.Neugeboren a gasit un nou punct fosilifer pentru resturile de rechini, cel de la Turnu Rosu, si ca exista acum si in Transilvania cineva care se ocupa de acest grup fosil. El a descris 24 specii noi pentru stiinta. " Neugeboren si-a indreptat atentia si spre alte grupe fosile, iar prin studiile efectuate asupra foraminiferelor, poate fi considerat intemeietorul micropaleontologiei din Romania. Activitatea sa de cercetare stiintifica si de colectionar a fost recunoscuta inca din timpul vietii: la 2 ianuarie 1857, era numit membru de onoare al Academiei Regale Belgiene.

Colectia lui Neugeboren a fost achizitionata, in mai 1910, de Muzeul de Istorie Naturala din Sibiu; din pacate, desele mutari ale locului de depozitare a materialului paleontologic, evacuarea din timpul primului razboi mondial si-au pus amprenta asupra colectiei si doar o parte s-a pastrat pana astazi, adauga Rodica Ciobanu.

Al doilea mare colectionar de dinti de rechin de la Turnu Rosu a fost Richard Breckner (1900-1979), critic de arta, jurnalist, secretar literar la teatru, scriitor. De unde legatura cu fosile de rechini? Raspunsul il primim tot de la Rodica Ciobanu: " in perioada 1933-1938 cand a fost liber profesionist, Richard Breckner a trait din lucrari stiintifice despre colectia de fosile din Transilvania, dar nu am gasit nici o lucrare publicata de el. Numele lui Breckner apare insa des in periodicul Societatii Ardelene de ┼×tiintele Naturii, fiind laudat pentru activitatea, de inregistrare, ordonare (chiar redeterminari de dinti de rechin) a colectiilor mai ales a celor paleontologice ".

Rodica Ciobanu a inceput studiile asupra fosilelor de rechin prin 1995, dupa vreo jumatate de secol de cand nimeni nu se mai aplecase asupra colectiilor de gen din muzeul sibian sau asupra depozitelor de selacieni de la Turnu Rosu. Rodica Ciobanu a primit o bursa a Fundatiei Soros, bursa care i-a permis sa aprofundeze studiul paleontologiei in Marea Britanie, la British Museum. Tot acolo, a avut prilejul sa il intalneasca pe David Ward, un pasionat al fosilelor de rechini si un bun cunoscator al acestora. Pentru lucrarea " Selacienii paleogeni din Romania ", elaborata ca teza de doctorat, Rodica Ciobanu a primit, in septembrie 2003, Premiul "Ion Simionescu" al Societatii Paleontologilor din Romania, iar in decembrie 2004-Premiul "Grigore Cobalcescu" al Academiei Romane.



Rechinii au aparut la sfarsitul silurianului, acum 400 de milioane de ani. Rechinii de azi nu reprezinta decat o mica parte din speciile de odinioara. in 1987, cercetatorul francez Henry Capetta a descris 494 de genuri fosile de la 57 de familii de rechini, cata vreme Compagno a studiat rechinii actuali si a ajuns la vreo 350 de specii.
de Maria Spatariu


Med Elite



Ai ceva de comentat ?

Da o nota acestei stiri ( mai mare, mai buna ) :

1

2

3

4

5




Alte stiri adaugate luni, 10 februarie 2014






Poza Zilei Sibiu - Festivalul Medieval Sibiu 2019

Festivalul Medieval Sibiu 2019
~ 01 aprilie 2020 ~
2003  2004  2005  2006  2007  2008   2009  2010  2011  2012  2013  2014

Tur Virtual in Sibiu
Tur Virtual in Sibiu
( actualizat in 18 05 2010 08:39 )
Poze din Sibiu
Poze din Sibiu
( actualizat in 26 august 2019 )
Loading
Atractii turistice
Atractii turistice
( actualizat in 26 11 2012 09:17 )
Sibiu Video
( actualizat in 27 08 2019 08:17 )
Autostrada A1 / AERIAL VIDEO / Lotul 1 (km 0 - 24) Autostrada A1 / AERIAL / Lotul 4 - Viaduct SacelAutostrada A1 / Lotul 4 / Saliste - Sibiu / ON-ROADInaugurarea podurilor din Cartierul TineretuluiSibiu Rally Show 2013 Aerial VideoTargul de Craciun Sibiu 2013 / Aerial video by Ovidiu Sopa Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului / Muzeul Astra / PREVIEWPiata Unirii din Sibiu - noaptea (Aerial video) Sibiu by night (preview) / Aerial Video
Evenimente in Sibiu
Evenimente in Sibiu
( actualizat in 02 iulie 2019 )
Loading
 

Like Us on Facebook Follow Us on Twitter