Restaurant: Zorba grecului: Kali orexi!

Pizzerie, pizzerie, restaurant grecesc, pizzerie, banca. Am in fata cinci locuri de pierdut timpul pret de vreo ora. Ca la un joc de poker, ma uit la carti. Trei cuie in mana, dar cu valoare mica. Le arunc si ma asez cuminte pe terasa restaurantului grecesc. Zorba. De pizza nu mai prea ai ce sa scrii, iar banca din Piata Mica nu ma inspira absolut deloc. Singurele lucruri de mancat acolo sunt bomboanele cu menta de la casierie. Bune sa-ti treaca senzatia de rau pe care o ai cand iti platesti rata.

Zorba. Nimeni inauntru, aproape plin afara pe terasa. Fete de masa curate, meniul sta cuminte si te asteapta. Il deschid si intru pe google pentru traduceri. Kritharaki, Galaktobureko, Kadaifi si Suzuki. Suzuki??? Inchid telefonul si evident ca cer Suzuki.

Inainte de Suzuki, imi deschid pofta de mancare cu o salata racoritoare. Aleg salata Athena: rosii castraveti, masline, ceapa, ardei gras, oregano, feta, ulei, masline, zeama de lamaie. Foarte buna, nu mai are nevoie de nimic in plus. Nimic de obiectat. Tacamuri separate pentru salata si Suzuki. Totul ingrijit si bine pus la punct. Poate mai putin mesele si scaunele, care te fac sa crezi ca esti pe vas. La fel ca pe toate terasele de pe centru, din cauza pavajului, mesele si scaunele tind sa stea `cas`. Ba in fata, ba in spate. Ca pe vapor.

Vine si Suzuki. Sunt de fapt trei bucati de carne tocata cu mirodenii, insotite disciplinat cu una farfurie salata de varza, una farfurie tzatziki si cartofii rumeniti corespunzator. Carnea cu pricina aduce cu cea de hamburger, dar numai ca forma, pentru ca aroma este cu totul alta. Inspre bine. Cartofii sunt deliciosi, iar salata si sosul tzatziki se potrivesc de minune cu bucatile de carne tocata.

Rsafoiesc meniul si incerc sa deslusesc denumirile grecesti: Kritharaki: orez din paste, carne tocata si feta. Banuiesc ca-i bun. Galaktobureko: Budinca de gris in foietaj cu inghetata. Kadaifi: rulouri de taitei cu nuca si inghetata de vanilie. Interesant meniul, merita aprofundat.

Ma uit si la vinuri si gasesc doua din tara-mama: AegeanIslandsi Vin de Crete. Pret: 49,9 lei, sticla. In rest, fructe de mare, peste si mult miel. Cum va suna `Copande miel cu spaghete`? Sau `Copande miel cu arpagic`? Platesc. 50 de lei. Si plec. Senzatia: un restaurant foarte bun cu preturi poate putin peste medie.

De bine: mancarea foarte buna, servire prompta

De rau: hmmm. Poate preturile putin cam mari