`Rolul meu este sa educ. Trebuie sa fiu un model!`

Din valtoarea Bulevardului Balcescu, cu sute de oameni in trecere, cafenele si sunet de vesela lovita usor cu lingurita, se face un gang intr-o curte. In spate, dupa o usa mare si prafuita se afla atelierului noului cetatean de onoare al Sibiului. Intr-o liniste de-ti tiuie urechile, aici Stefan Orth creaza. Aici au luat nastere unele dintre cele mai cunoscute vederi si imagini ale Sibiului, aici isi petrece cea mai mare parte a timpului artistul. 

Reporter: De cat timp aveti atelierul acesta?

S. O.: Cam de 20 de ani. Bine, mai este aici langa un atelier mai mic si pe acela l-am avut prima data. Si cu timpul, cam de opt ani, m-am extins, am luat si aici. Bine, este inchiriat de la Biserica.

Rep.: Cate lucrari au vazut peretii acestia?

S. O.: Niciodata nu mi s-a mai pus aceasta intrebare. Stiu ca au fost vreo 350 de gravuri care au fost multiplicate in cinci sau sase mii de exemplare, mai este seria cu Sibiul, mai sunt si alte serii, pictura in ulei, pe care le-am facut mai recent. Este o serie cu Sibiul in care am facut si gravuri si pictura. Uitati aici este un album cu aceste lucrari. Daca mergeti la primarie veti gasi si altele… ati fost cumva?

Rep.: Da, le-am vazut!

S. O.: Ei, acolo este o expozitie cu ocazia acestei diplome care mi se acorda (arata spre diploma de cetatean de onoare al Sibiului pusa undeva deasupra, in loc vizibil n. r.).

Rep.: Referitor la diploma aceasta dumneavoastra sunteti onorat sa traiti in Sibiu, ca orasul este onorat sa va aiba?

S. O.: Chiar asta am spus atunci cand am primit aceasta diploma. Cu asta mi-am inceput discursul, ca sunt foarte mandru ca sunt sibian, sunt foarte mandru ca am primit aceasta diploma si fac tot posibiliul ca sibienii sa fie mandrii de mine.

Rep.: Ce va face sa fiti mandru de orasul asta? Dati-mi exemple, ce-i asa deosebit la el?

S. O.: In Sibiu este prezenta istoria. In fiecare piata, in fiecare caramida, chiar si in copaci. Pentru mine istoria provoaca un fel de respect pentru ca poti vedea ce au facut oamenii. Aici nu au trait oameni oarecare. Toti sibienii au venit de undeva, unii cu 200 de ani in urma, altii cu 500 de ani si pentru mine sibian este acela care traieste si munceste aici! Cel care face ceva pentru toata lumea. Sunt si oameni care s-au nascut aicea si pe care eu nu-i consider sibieni, ci pe cei care au construit si au aparat cetatea.

Rep.: Cum arata o zi obisnuita pentru dumneavoastra? La cat va treziti dimineata, cate ore petreceti in atelier, la ce ora puneti capul pe perna?

S. O.: Nu exista o regula! Eu am lucrat la Muzeul Brukenthal, unde am fost angajat, si acolo era simplu: mergeam la opt, stateam pana la trei sau la patru, faceam restaurare iar munca de atelier este foarte variata si nu poate fi incadrata in norma. Mergi pe strada si iti vine o idee, nu poti sa spui ca se lucreaza de la ora cutare pana la ora cutare. Cand vine inspiratia te asezi la sevalet si lucrii, nu te uiti la ceas, uiti si de mancare…

Rep.: Vad ca nu purtati ceas. Telefon mobil de ce nu aveti?

S. O.: Telefonul mobil… eu asa imi pun intrebarea: nu stiu cum a existat omenirea patru mii de ani fara telefon mobil. Adica, este ca si telefonul. Telefonul mobil este un fel de " la o adica`. Adica, daca ai nevoie de ajutor, doctorul trebuie sa aiba telefon mobil, trebuie sa poti sa ajungi oricand la el daca ai nevoie. Pompierul la fel, deci acolo unde este o urgenta si o problema, in rest… ce mai faci, aaaa, bineee, ne vedem mai incolo… Asta a fost unu. Doi, telefonul mobil are foarte multe unde. Daca incerci la telecomanda sa dai drumul la televizor si exista ceva planta sau hartie in fata televizorului vezi cum se misca. Deci trimite o unda foarte puternica. Ei, la telefonul mobil nu exista unda aceasta oarte puternica dar exista unde foarte minuscule. Sunt milioane si milioane de unde care ies in atmosfera! De ce se vorbeste de incalzire globala si nu stiu ce? Si telefonul mobil este un aparat care contribui la poluarea atmosferei. Eu nu sunt fizician dar este imposibil sa nu afecteze atmosfera acestea milioane… miliarde si miliarde de unde invizibile si mici care exista in atmosfera.

Rep.: Dar chiar daca nu aveti dumneavoastra telefon mobil tot nu scapati de el. Mai vine cateunul ca mine la dumneavoastra in atelier si in are in buzunar, mergeti pe strada si toata lumea are…

S. O.: Bine, asta este, nu ne putem opune. Dar mai este ceva. Eu, ca om de cultura, trebuie sa educ sau daca nu pot sa educ macar sa fiu un exemplu. Asta macar trebuie sa incerc, bine ca si doctorul spune mai, nu fuma, ca iti strici si sanatatea si altii dar cine s-a obisnuit cu asta, ma rog, moare cu fumatul. Deci eu nu fumez, nu imi place, este costisitor si mai stric si aerul. Nu numai aerul meu, ci aerul comunitatii. Astea sunt la fel ca si telefonul mobil, au devenit un fel de viciu. La fel cum este si poluarea sonora. Vrand, nevrand, oamenii asculta muzica. Dar nu o asculta, s-au obisnuit ca trebuie sa fie ceva zgomot. Adica, nu cumva sa fie liniste! Este o fuga de liniste. Devine un fel de dependenta de zgomot. Am lucrat candva intr-un atelier cu cinci sau sase colegi de-ai mei si erau doua ateliere una langa alta, doua incaperi, si intr-una de langa mine unul ascta muzica, adica mergea o muzica si in cealalta incapere mergea o alta muzica. Eu le auzeam pe amandoua. La un moment dat, ala de langa mine a inceput sa fluiere un cantec. Cu totul altceva. Era a treia sursa de muzica. Asta inseamna ca el nu auzea muzica, intra intr-o stare ca e musai sa mearga ceva, in incaperea aceea zgomotul trebuie sa existe. Asta a fost dovada ca nu a auzit muzica. Aia era ceva ce in mod normal exista in atmosfera… sunt tot felul de ciudatenii… (rade)

CV de cetatean de onoare

Artistul plastic Stefan Orth s-a nascut la Nagyszékely, in Ungaria, in anul 1945. Este casatorit cu Enikö Maria Orth, avand impreuna o fiica. Stefan Orth a urmat, la Oradea, Scoala Profesionala de ceramica, in paralel cu Scoala Populara de Arta-sectia grafica, luandu-si bacalaureatul la Liceul de Arta din aceeasi localitate, in anul 1967. Apoi se inscrie la Facultatea de teologie protestanta din Cluj, pe care o absolva in anul 1971 si isi continua studiile la Bucuresti, unde devine licentiat al Academiei de Arte Frumoase Nicolae Grigorescu, in anul 1976. Tot in anul 1976 Stefan Orth se stabileste in Sibiu. Timp de 25 de ani activeaza la Muzeul Brukenthal, in Laboratorul de Restaurare si Conservare, pana in 2001, cand se angajeaza la Universitatea `Lucian Blaga`. Este membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania (U.A.P.), din anul 1980, facand parte si din Consiliul National al acesteia, de la infiintare pana in anul 2006. In perioada 1998-2002 a ocupat si functia de presedinte al Filialei Sibiu a U.A.P.