Ma intreb ce s-ar fi in tamplat cu fruntea Politiei Capitalei daca un individ cu probleme psihice n-ar fi impuscat tot ce i-a iesit in cale intr-un coafor? Intrebarea retorica vine dupa ce, ieri, a batut un vant de schimbare prin Politia Capitalei. Ne-am obisnuit ca in urma incidentelor de rasunet sa se treaca la decapitari, doar doar o crede cetateanul ca a primit incompetenta un glont, drept intre ochi. Trebuia sa moara cineva, sa fie cineva ranit pentru ca - brusc - sa iasa la lumina o ingramadeala de nereguli ascunse in trecut sub presul pazit cu strasnicie de cei ce au grija de imaginea institutiei infiintate pentru protejarea cetateanului. Ori de cate ori un sef sau sefulet e debarcat in urma unui episod cu iz penal, o sumedenie de sperante sunt atarnate de gatul proaspatului uns. Ni se induce direct sau pe ocolite ideea ca fostul n-a fost vrednic de functia pe care a avut-o, dar ca asta nou, toba de carte si plin ciucur de experienta va muta muntii din loc, va pune pe fuga infractionalitatea, ce mai, va face - vorba ceea - rahatul praf. Multele inlocuiri generate de scandaluri publice ne-au lamurit insa ca totul e o banala rotire a cadrelor, de multe ori o plimbare a incompetentilor si orientatilor de pe un scaun pe altul. Pentru ca schimbarile, numirile se fac in general dupa criterii ce tin cont mai degraba de prietenii, incredere si vasalitate decat de competenta e normal ca "armele secrete" sa ajunga dupa un timp sa ingroase randurile celor care n-au fost capabili sa revolutioneze un sistem putred, ce scartaie pe la incheieturi precum un carut ruginit, incarcat cu fier vechi. Sa presupunem ca individul care a ucis luni doua femei ar fi intrat in coafor pentru a se tunde, nu pentru a-i rade pe cei de dinauntru si nu s-ar fi intamplat nimic: personajele destituite ieri ar fi ramas niste slujbasi competenti ai statului, demni de functiiile pe care le ocupau? Pana unde tine profesionalismul lor? Pana la primul criminal care-si face de cap si le aminteste unora ca in Politia Capitalei colcaie neregulile? Nu stiu cum se face, dar, de cele mai multe ori hibele sistemului ies la iveala taman cand da in clocot cate-un incident sangeros. Sa fie o coincidenta ciclica? Nici vorba: e doar o mana de praf aruncata in ochii publicului. Adica "Uite, bai, cetatene! Am dat cu lenesii, cu incompetentii si duplicitarii de pamant si varam pe teava, pentru siguranta matale, pe unul nou, scos din cutie. Ä‚sta n-are mama, n-are tata, da cu pusca-n faradelegi!". Pana la urma, intr-adevar se dovedeste ca baietii n-au mama, n-au tata; dar au prieteni. Care prieteni au, la randul lor - ati ghicit - alti prieteni. Åži, din prietenie in prietenie ajung in functii prietenii prietenilor vechilor prieteni. Diferentele sunt nesemnificative: de nume, de figura, de varsta si garderoba. Cu totii au un punct vulnerabil, un calcai al lui Ahile: li se ard circuitele la fulgere publice. Ma rog, chestie de tensiune. Bun. Acum, ca s-a primenit a enspea oara conducerea Politiei Capitalei, n-avem decat sa asteptam. Ce? Cum ce? Urmatorul macel, prilej numai bun pentru a afla ca nici astia n-au fost vrednici de palariile mari ale functiilor.
de Dragos Bako
Aprilie 2024
