"Sper sã conving Sibiul cã are un sistem de trolee si tramvaie cu valoare în Europa"

Salzburgul sperã sã devinã în 2012 gazda Olimpiadei de iarnã. Unul din atuuri este reteaua de transport, impecabil pusã la punct. Directorul general al societãtii care administreazã transportul în comun în orasul austriac, Gunter Mackinger, s-a aflat ieri în Sibiu, pentru a se întâlni cu primarul Klaus Johannis. Scopul întâlnirii: sibienii pot învãta din exemplul Slazburgului.

Reporter: De ce a renuntat Salzburgul la autobuze?

Gunter Mackinger: Noi am vrut sã reînnoim parcul auto. Am luat în calcul mai multe variante si am ajuns la concluzia cã dezvoltarea retelelor de troleibuze este cea mai rentabilã din punct de vedere economic. A realizat un program bazat pe mai multe criterii si acesta a demonstrat cã trebuie sã dezvoltãm troleiubuze si trenuri. În 2005 am renununtat total la autobuze. Deja am observat cã dupã multi ani în care cifra cãlãtorilor era în scãdere, am avut un numãr crescut de cãlãtori.

Rep.: La ce sumã se ridicã o astfel de investitie?

G.M.: În Salzburg s-au cheltuit pe dezvoltare, în jur de 3 milioane de euro pe an.

Rep.: Existã asemãnãri între Salzburg si Sibiu?

G.M.: Existã chiar o bunã asemãnare. Ambele orase au aproximativ aceasi structurã, aceeasi arhtecturã, cu un numãr foarte mare de turisti, cu aceeasi putere de a atrage imaginea asupra lor. Salzburg se pregãteste ca în 2012 sã devinã gazda Olimpiadei de iarnã, asta si datoritã transportului în comun. De fapt, si Atena a fãcut acelasi lucru, a investit foarte mult în transport, iar Peking a fãcut acum acelasi lucru.

Rep.: Ce atuuri are troleibuzul în fata autobuzului?

G.M.: Noi în ultimii trei ani am introdus trei linii, iar la anul vom avea o altã linie nouã. Vom iesi din oras si vom lega anumite localitãti de lângã oras. Am realizat multe studii, am tras linie si am vãzut avantajele si dezavantajele. Se poate porni chiar de la structura psihologicã a omului. Tramvaiul si troleibuzul dau o anumitã sigurantã, cã merg pe o anumitã linie. Am constatat cã tramvaiul aduce 25 la sutã mai multi cãlãtori, iar troleibuzul 15 la sutã. Troleibuzul este mult mai economic, nu polueazã si are o duratã de viatã dublã fatã de autobuz.

Rep.: Ce asteptati de la întâlnirea cu primarul Klaus Johannis?

G.M.: Sper sã conving orasul Sibiu cã sistemul de troleibuze prezent în oras este o valoare, pe care multe orase din Europa nu o au si dupã care acum tânjesc. Este extrem de dificil acum sã implementezi un astfel de sistem, într-un oras în care pânã acum nu a existat. Suntm multe orase care au renuntat si acum revin la acest tip de transport. În mod special în Uniunea Europeanã, troleibuzele sunt indicate din punct de vedere economic si al emisiilor de CO. Uniunea are anumite limite ecologice care sunt pe an ce trece tot mai drastice. Pentru Sibiu, troleibuzul este rãspunsul corect..

Rep.: Deja în Sibiu s-a investit foarte mult în autobuze. A fost o investitie gresitã?

G.M.: Cred cã Sibiul va necesita si pe viitor autobuze, pentru cã parcul de autobuze trebuie înnoit. Nu sunt investitii pierdute. S-a investit mult si în troleibuze, Sibiul este dealtfel singurul oras din România care elemente moderne de prindere. În Sibiu sunt si retele de curbã ce ar permite o vitezã mult mai mare în viraje. Trebuie doar folosite. Cred totusi cã reteaua deja existentã trebuie structuratã din nou. Retelele de troleu ar trebui circulate mult mai des. Transportul paralel, cu trolee si autobuze este relativ scump si ar trebui sã se renunte la aceastã procedutã. O linie sau alta ar trebui prelungitã. Sunt retele mai rapide.

Rep.: Cum vedeti o posibilã colaborare cu Sibiul?

G.M.: Am putea sã sprijinim oamenii din Tursib pentru a-i califica si pentru a fi mai profesionisti în implementarea retelelor care existã. Oricând vom putea face o prezentare, în care troleibuzul sã arãtãm cã troleibuzul este mult mai ieftin decât autobuzul.
S-a realizat de exemplu un studiu în Solingen. Orasul are 80 de troleibuze, dar si autobuze. Costurile pe kilometru pentru un autobuz sunt de 1,46 euro. Costurile pentru un troleibuz sunt de 1,49 de euro. Dar troleibuzele au un sistem care arunc înapoi în retea curentul electric produs atunci când ruleazã în relanti. Cu acest sistem implementat, troleibuzul consumã 1,39 euro pe kilometru. Troleibuzul înseamnã bani economisiti, înseamnã protejarea naturii, dar si cãlãtori mai multi. Dacã în Salzburg am avea autobuze am avea 5.600 tone de emisii de dioxid de carbon în plus, anual. Un alt aspect important este dezvoltarea energiei electrice. Din 1991, pânã în prezent pretul curentului electric a fost cam pe aceasi linie. În schimb, pretul motorinei este în crestere. Am fãcut totodatã un total al duratei de viatã al masinilor. Un troleibuz costã la început aproape dublu, însã putem sã vedem cã are o duratã de viatã mult mai lungã si costuri de întretinere mult mai mici decât autobuzul.

Alin BRATU