Stirbet despre Ponta: "Ma acuza de plagiat cel care a adus ministri plagiatori dovediti "

Deputatul PDL Cornel Åžtirbet, candidat la presedintia Consiliului Judetean Sibiu, spune ca nu si-a imaginat ca premierul Victor Ponta il va putea acuza ca si-a insusit proiectul USL de reorganizare administrativ-teritoriala a tarii, in conditiile in care primul-ministru si-a adus in cabinet "ministri plagiatori dovediti ". "Ma asteptam ca acest proiect, deosebit de important, sa fie contestat partial sau total, dar va marturisesc ca nu mi-am imaginat ca domnul Ponta sa ma acuze ca mi-am insusit proiectul USL. Iata-ma acuzat de plagiat, tocmai de cel care a adus in cabinetul sau ministri plagiatori dovediti, chit ca s-a descotorosit de ei cu greu si numai la presiunile PDL si ale opiniei publice. Este clar ca domnul Ponta a vorbit fara sa stie ce vorbeste, pentru ca a facut cateva referiri deplasate la un proiect de lege pe care nici macar nu l-a citit. Nu exista niciun proiect al USL, exista doar palavrageala domnului Ponta ", a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, Cornel Åžtirbet.

Referindu-se la declaratia ironica a premierului, care a afirmat ca spera ca deputatul Cornel Åžtirbet nu a trecut la USL, deputatul Åžtirbet a spus ca nu are de gand sa plece din partid si "sub nicio forma la PSD ". "Cat priveste prezumtia ca as fi trecut la PSD, unde inteleg ca nu sunt dorit, il rog pe domnul Ponta sa stea linistit. Sunt aici, la PDL, lupt cu mijloace corecte pentru a castiga la urne functia de presedinte al Consiliului Judetean Sibiu, nu am avut si nu am de gand sa plec la un alt partid si sub nicio forma la PSD. inchei spunandu-va ca nu am fi prea deranjati, ci mai degraba amuzati de elucubratiile domnului Ponta, daca nu ne-ar ingrijora faptul ca limbutia acestui personaj, ajuns ilicit in functia de prim-ministru, aduce grave prejudicii Romaniei ", a conchis deputatul PDL.

Regiunea Sibiu

Deputatul PDL Cornel Åžtirbet a prezentat intr-o conferinta anterioara principalul proiect pe care si l-a propus in cazul in care va castiga alegerile locale, si anume reorganizarea administrativ-teritoriala a tarii in 14 regiuni, Sibiul urmand sa fie centrul unei regiuni care cuprinde si judetele Mures si Alba.

Proiectul pe care Åžtirbet il va lansa in dezbatere publica nu presupune desfiintarea judetelor actuale, ci infiintarea a 14 regiuni, alcatuite din cate trei judete. Exceptie ar fi regiunea cu resedinta in municipiul Bucuresti, care ar avea in componenta doua judete si municipiul Bucuresti. Municipiile resedinta de regiune au fost stabilite "pe baza nivelului actual al dezvoltarii economice, a perspectivelor de dezvoltare economica, sociala si culturala, de existenta aeroporturilor, de numarul populatiei si de alte criterii de ordin socio-cultural ". Astfel, cele 14 regiuni ar avea resedintele in municipiile Bucuresti (municipiul Bucuresti si judetele Giurgiu si Ilfov), Arad (Arad, Gorj si Hunedoara), Brasov (Brasov, Covasna si Harghita), Cluj-Napoca (Bistrita-Nasaud, Cluj si Salaj), Craiova (Dolj, Olt si Valcea), Constanta (Calarasi, Constanta si Tulcea), Galati (Braila, Galati si Vrancea), Iasi (Bacau, Iasi, si Vaslui), Oradea (Maramures, Bihor si Satu Mare), Pitesti (Arges, Dambovita si Teleorman), Ploiesti (Buzau, Ialomita si Prahova), Sibiu (Alba, Mures si Sibiu), Suceava (Botosani, Neamt si Suceava), Timisoara (Caras-Severin, Mehedinti si Timis). Proiectul prevede o perioada de tranzitie: pana la alegerile din 2016, regiunile ar putea fi conduse de un comitet director, cu atributii executive, format din cei trei presedinti de consilii judetene care vor fi alesi in 10 iunie 2012, si de un consiliu regional, format din toti consilierii judeteni alesi, consiliu cu atributii deliberative. Dupa alegerile din 2016, consiliul regional ar fi format din 55-61 de consilieri regionali, in functie de numarul populatiei fiecarei regiuni, alesi prin vot. Acestia vor alege dintre membri un presedinte, trei vicepresedinti - reprezentanti ai celor trei judete si un secretar executiv.

O a doua etapa propusa de Cornel Åžtirbet, care ar putea incepe la sfarsitul anului 2014, este organizarea districtuala, districtele fiind constituite din doua sau mai multe municipii, orase sau comune, acoperind un teritoriu cu o populatie de cel putin 5.000 de locuitori.

El a spus ca nu a realizat "acest proiect pentru a face regiunea Sibiu sau pentru a pune Sibiul in centrul unei regiuni, ci pentru asigurarea conditiilor de dezvoltare si atragerea de fonduri europene, de atragere de investitori mari ". (L. B.)