"Taberele au redevenit la modã"

În câteva sãptãmâni, elevii vor intra în vacantã. Tabere, munte, mare, distractie. Unde se pot întâmpla acestea spune Claudiu Spânu, directorul Directiei pentru Tineret Sibiu. Care prezintã oferte de tabãrã chiar si în Grecia.

Reporter: Mai sunt la modã taberele?

Claudiu Spânu: Cred cã au revenit, datoritã faptului cã în ultimul timp s-au fãcut investitii. Acum, avem aproximativ 40-50 de locatii în toatã tara si aratã ca Pãltinisul, care este una din taberele-etalon ale Autoritãtii Nationale pentru Tineret. Chiar de ieri, am început ultima investitie în Pãltinis, astfel încât sã avem acolo cam 110 locuri de cazare la douã stele.

Rep.: Care vor fi taberele-destinatie pentru elevi?

C.S.: Eu am ales locatiile pe care le consider cele mai bune. Le ofer tinerilor si profesorilor îndrumãtori locatiile aflate într-un pliant împãrtit în tot judetul. Dacã un profesor vrea sã aleagã o altã tabãrã decât cele din acel pliant, o poate face, dar noi nu o sã ne mai asumãm responsabilitatea pentru acest lucru. Locatiile unde trimitem noi copiii sunt foarte bune si vrem sã avem o varã linistitã, fãrã telefoane de la institutiile de control. Avem locatii la munte, la mare, în Deltã, în Grecia. În Grecia, preturile au crescut cu 30 la sutã, astfel cã anul acesta zece zile cu sapte nopti de cazare costã 199 de euro.

Rep.: Cât îl va costa pe un elev o zi de tabãrã?

C.S.: Anul acesta, îl va costa între 38 si 43 de lei pe zi. De obicei, taberele noastre sunt cele de sapte zile cu sase nopti de cazare.

Rep.: Cât de beneficã este asocierea Directiei de Tineret cu lantul Youth Hostel?

C.S.: Ne-am afiliat acestei asociatii anul trecut, în iulie. Rezultatele, anul trecut, nu au prea apãrut. Anul acesta, însã, curg rezervãrile, cred cã si din cauza programului Sibiu, capitalã culturalã. Dar, dupã cum am vãzut si în alte tãri, aceste lanturi functioneazã.

Rep.: În afarã de Pãltinis, cu ce tabere se mai poate lãuda Sibiul?

C.S.: Anul acesta, ne mai putem lãuda cu Ocna Sibiului, deoarece am încheiat un proces cu o firmã si sper cã voi reusi pânã la 1 iulie sã o reabilitãm, sã avem aceeasi calitate ca si la Pãltinis. Cantina este pusã la punct, mai rãmân spatiile de cazare.

Rep.: Apropo de procese. Câte mai aveti pentru recuperarea taberelor concesionate în trecut cãtre diferite societãti comerciale?

C.S.: Din patru locatii, douã le-am luat înapoi. În cazul uneia, cea de la Cisnãdie, de la avocat am înteles cã la Curtea de Apel Alba ne-a fost dat un verdict favorabil. Iar la Santa, patronul firmei cu care ne judecam cred cã si-a dat seama cã nu are nici o sansã si a renuntat la proces. Ne-a chemat la o conciliere, el a cerut o sumã, noi am cerut o expertizã dupã care vom lua o hotãrâre.

Rep.: Cine va avea de câstigat prin trecerea acestor tabere înapoi, în administrarea Directiei pentru Tineret?

C.S.: În primul rând tinerii, copiii României. Pentru cã ei vor veni, vor vedea si o sã le placã. Fatã de UE, la noi preturile sunt bune si nu vãd de ce copiii de acolo nu ar veni aici.

Rep.: Cum aratã o tabãrã pentru copiii din Uniune?

C.S.: Prima datã când am venit aici mã gândeam cã vom face spatii de cazare cu câte douã paturi într-o camerã, cu televizor, cu tot. Dar, dupã ce am fost în alte tãri, am vãzut cã cele mai mult camere sunt de sase – opt – zece locuri. La vârsta celor care merg într-o tabãrã, copiii îsi doresc sã fie mai multi într-o camerã, sã se joace, sã socializeze. Nu existã serie de tabãrã în care de pe asternuturi sã nu spãlãm pastã de dinti. Nu le putem lua aceastã plãcere.

Traian DELEANU