SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING



Talmacelul si-a scaldat Ionii

Stiri din Sibiu: Administratie Adauga un comentariu »

Ion din tata-n fiu. Calaras din tata-n fiu

La ora 8 dimineata Talmacelul e cuprins de liniste. Dupa calmul care domneste peste sat, ai putea crede ca nu ai nimerit bine, ca nu e azi 7 ianuarie, ziua in care Talmacelul vuieste de lume si agitatie. Dar de cum urci pe ulitele satului, linistea se sparge in muzica. Da, muzica populara se aude din gospodaria lui Oncica. Doar e Sf. Ioan, si Nelutu, baiatul de 19 ani al familiei Oancea, e calaras si primar de ceata, asa ca mama, matusi, tata, unchi, bunic, toti trebaluiesc de zor ca si feciorul si calul sa fie gata la vreme.

 De mai bine de o ora au scos calul din grajd. inainte l-au tesalat, sa fie curat in zi de sarbatoare; apoi au inceput impodobitul. Ordinea o stiu bine barbatii si femeile care trebaluiesc in jurul calului, doar si ei au fost juni, si ele au insotit calarasii. "Am fost calarasi la Sf. Ioan, cum sa nu fim?! Ani la randu", marturisesc doi barbati. Nu au timp de stat, asa ca muncesc si vorbesc, explica ce fac si mai dau indicatii: "Uite, mai coasa aici o tara, sa stea bine chindeul", vine o indicatie si e numaidecat urmata de una dintre femei. Nu, de Sf. Ioan nu e timp pentru zabava. Şi daca gresesc ceva, are cine sa ii indrume: Ioan Oancea are 80 de ani si multa experienta in ale Udatului Ionilor, doar a fost calaras in tinerete, iar apoi si-a vazut fiii calarasi, iar acum-nepotii: "Nepotu e calaras, acum e si primar la ceata mica. Calarasi au fost si feciorii mei, am fost si eu, a fost si tata. Ioni 

avem in fiecare generatie: Ion ma cheama pe mine, asa l-a chemat pe tata, asa l-a chemat pe bunicul.... Şi pe unul dintre feciorii mei tot Ion l-am botezat, iar pe nepot tot Ion il cheama... da-i nume de sluga Ion. Asa se zice, ca Ion si Gheorghe is nume de slugi, dar noi avem numele asta din tata-n fiu", spune batranul zambind.

Zambesc si ceilalti, dar lucrul nu-l lasa din mana. Peste cal au asezat o patura, apoi chindeaua, pe care odinioara bunicii le puneau la icoane, apoi au pus o fata de masa, "albastra ca sa fie de contrast cu chindeaula rosii", au pus batiste si sorcova in varf. La o simpla enumerare, ai zice ca treaba dureaza cinci minute, dar nu-i deloc asa. Pregatirile au inceput demult, tare demult, daca e sa iei in considerare ca batistele de mire au fost cusute in urma cu vreo 50 de ani, iar chindeauale - la fel. Oricum de vreo doua saptamani lucreaza familia Oancea la podoabele ce vor sclipi in curand pe cal si calaras. "Noi le-am facut, eu si cu ai mei. Am impodobit capetanul cu hartie creponata, am facut sorcova cu flori, busuioc si vasc; am imbracat in tricolor darlogii cu care se conduce calul", povesteste Nelutu.

Nelutu e inca imbracat in blugi, adica in haine de secol XXI, dar in curand le va lepada ca sa imbrace costumul popular. Nadragi, camese, serpar, zdranganele - toate au fost dinainte pregatite. Nadragii au o culoare galbuie, ca doar nu sunt noi: sunt primiti de la bunicul, asa ca au trecut mai mult de sase decenii de cand au fost tesuti in razboi. Şi serparul e tot de la bunic, iar pieptarul negru e de la bunica: "l-a primit bunica in zestre cand s-a maritat", povesteste Ionut. Sunt toate pregatite, pe pat, in casa. Şi tot acolo sunt zdranganelele pe care calarasul le va pune la picioare, peste cizme, cand va fi gata imbracat. Şi tot acolo e caciula de miel impodobita special pentru Sf. Ioan cu snur de margele, pana de paun si flori. Şi tot acolo e beata, asezata de-a curmezisul peste piept... il lasam pe Nelutu si pe ai lui sa dea zor pregatirilor, ca doar nu poate intarzia tocmai el, care e primar de ceata.

 Ultima pereche de boi

De la casa Onciului pana la gospodaria lui Vasile Rusu, acolo unde se impodobeste carul in acest an, ai ceva de mers, ca doar Talmacelul urca mult pe firul apelor ce il strabat. Nu-i inca 10 dimineata, dar de cum deschizi poarta iti dai seama ca si aici se munceste de ore bune. Haiciugile, adica brazii impodobiti, sunt deja asezate pe care; coroanele pentru boi sunt pregatite si vazandu-le pe toate ai impresia ca, de cum vin boii, alaiul se poate asterne la drum. Dar si aici, ca si la casa Onciului, mai sunt necesare mici detalii pentru ca singurul car alegoric din acest an sa arate asa cum stiu batranii ca e bine si frumos.

Povestile se leaga repede si aici: "Cu o zi inainte de Sf. Ioan se duc feciorii sa aduca brazii de haiciuga. Trebuie sa aiba coroana frumoasa, sa fie o baza buna pentru h[iciuga", spune Ilie Rotaru, fiu al satului. H[iciuga mare se pune pe car, pe dricul de dinainte, iar haiciuga mic[ pe protap, intre boi. Regula impodobirii haiciugilor respecta regula impodobirii calului, asa ca peste brad femeile asaza o toala, apoi o culme, o fata de masa, batiste, sorcova in varf si o icoana. Culmea e tesuta in razboi si are vreo 5-6 metri. "Odata cine nu avea culme, nu se marita. Trebuia sa ai culme ca sa impodobesti casa barbatului; culmea se punea de jur imprejur pe pereti", povestesc Marie Bratilescu, Ana Nedelcu si Elena Fetan.

Povesteste lumea, trece timpul si apar si boii. Ultimii doi boi din sat. Pe proprietarul lor il cheama tot Ioan, Ioan Popa. ii are de trei ani si i-a adus tocmai din muntii Apuseni. Şi nu are de gand sa ii inlo-cuiasca cu tractoare, asa cum au facut mai toti consatenii lui. "Odata erau 30-40 de perechi de boi in sat. Acum mai sunt doar astia doi. La toate ma ajut cu ei: car fan, car porumb... de toate. Daca ii vand pe astia, cumpar altii. Am fost cu ei si in Talmaciu, si in Sadu, ca nu mai sunt boi si au avut nevoie", spune Ioan Popa.

De imprumutat ii imprumuta cu drag in fiecare an: obiceiul trebuie pastrat. Şi apoi stie ca boii sunt protejati, caci li se descanta de fiecare data inainte sa plece din curte: "Doi strica, trei repara: Tatal, Fiul si Duhul Sfant", spun femeile incet, apoi rostesc de trei ori "Tatal nostru" pentru ca boii sa nu se sperie, sa nu fie deocheati. Se pot deochia boii? Da, spun satenii, ca doar pe 7 ianuarie oamenii satului si sute de straini stau cu ochii pe ultima pereche de boi din sat.

incet-incet gospodaria familiei Rusu se aglomereaza, oamenii poposesc in poarta, inchina un pahar cu rachiu sa fie de noroc si sanatate si pentru Ioni si pentru anul nou. Şi nu trece mult ca iata, apar si calarasii pe caii lor impodobiti. Sunt sase calarasi in acest an si fiecare dintre ei aduce pe cal si o fata. La curtea lui Vasile Rusu, s-au strans cu totii: fete si feciori urca in car, in timp ce canta "Frunzulita verde de stejar". E semn ca alaiul va porni curand... Dar nu se pot urni din loc inainte sa ajunga si belehoile. Ce or fi belehoile?! Doi magarusi trag dupa ei o roata de car, pe care se gasesc doua papusi din paie, imbracate in haine romanesti. "Copiii de scoala fac belehoi: in satul nostru, asa eram obisnuiti, sa punem toti mana sa facem cate ceva. Şi copiii vroiau sa isi aduca si ei contributia, asa ca ei fac belehoile. Anul asta avem doua belehoi, adica doua atelaje cu magarusi", completeaza Ilie Rotaru.
 
Frunzulita verde de stejar


La orele amiezii, alaiul se porneste in jos pe ulitele satului pana la par]u. Drumul nu-i lin, caci ulitele sunt inguste, iar lumea multa. Cu aparate foto de ultima generatie, cu camere video, cu tablete, cu telefoane mobile, lumea se inghesuie sa fotografieze si sa filmeze. Ca-i ceata, nu mai conteaza, ca cineva iti trece prin cadru- incerci sa nu mai tii seama, doar important e ca acolo, in film sau in fotografie, sunt si cei sase juni, si fetele, si carul cu boi si belehoile. Şi uite asa, metru dupa metru, metru dupa metru, alaiul ce se intinde lung pe ulite p]n[ ajunge la par]u.

La parau toti incearca sa isi faca loc, doar - doar vor vedea si ei cum se uda Ionii. Şi feciorii incep sa cante "Frunzulita verde de stejar", apoi "De-as mai fi o pasarica", o colinda ce se canta la casele barbatilor de aniversarea lor, si "La multi ani!". Nu termina bine de cantat flacaii si primii talmaceni fac baia

rituala. Se incepe intotdeauna cu preotul satului, apoi cu primarul Talmaciului si, rand pe rand, Ionii din ceata, alti Ioni mai mici sau mai mari sunt udati pentru un an mai bun. Baie adevarata nu face nimeni, doar pe cizme sau bocanci sunt udati Ionii; cate unul insa simte bine apa deasupra genunchilor, caci e lasat repede in jos, iar apa involburata se ridica dupa el... asa trec 10-15 minute si dupa ce (mai) toti Ionii fac cunostinta cu apa, fete si feciori urca iar in car,calarasii pe cai si cu totii se indreapta catre piata din fata bisericii. Udatul Ionilor se termina cu joc, asa ca in ritm de sarbe si invartite petrec talmacenii inca o jumatate de ora. E doar incalzirea pentru balul de seara.

Dupa amiaza, cand strainii 

s-au imprastiat si linistea s-a asezat iar peste sat, tinerii tot nu au odihna. Acum, cand sunt doar ei de ei, fete, feciori, care alegorice urca impreuna spre joagar, sa faca poze langa padurea de unde iau haiciugile. Şi acolo , printre clickuri domoale de aparate foto, se incinge iar o sarba. Talmacelul petrece acum in liniste Udatul Ionilor.

 De cand se uda Ionii la Talmacel? De mult! De cand anume, nu mai stie nimeni cu exactitate. Sunt oameni care povestesc ca obiceiul ar fi strans legat de Marea Unire de la 1918, altii spun ca ar fi legat de construirea bisericii din sat, in secolul al XVIII-lea. Dupa ce s-a construit biserica din sat, s-au adus si clopotele de la Viena, iar garda cu calarasi s-a dus sa le aduca. Se pare ca au intrat in sat de Sf. Ioan, si de atunci a ramas traditia, spune Ilie Rotaru. Primarul Constantin Barbu stie o alta legenda: locuitori ai satului care au fost plecati la Marea Unire de la Alba Iulia s-au intors acasa de Sf. Ioan si din bucuria unirii s-a nascut acest obicei.
de Maria Spatariu


Med Elite



Ai ceva de comentat ?

Da o nota acestei stiri ( mai mare, mai buna ) :

1

2

3

4

5




Alte stiri adaugate miercuri, 08 ianuarie 2014






Poza Zilei Sibiu - Festivalul Medieval Sibiu 2019

Festivalul Medieval Sibiu 2019
~ 10 iulie 2020 ~
2003  2004  2005  2006  2007  2008   2009  2010  2011  2012  2013  2014

Tur Virtual in Sibiu
Tur Virtual in Sibiu
( actualizat in 18 05 2010 08:39 )
Poze din Sibiu
Poze din Sibiu
( actualizat in 26 august 2019 )
Loading
Atractii turistice
Atractii turistice
( actualizat in 26 11 2012 09:17 )
Sibiu Video
( actualizat in 27 08 2019 08:17 )
Autostrada A1 / AERIAL VIDEO / Lotul 1 (km 0 - 24) Autostrada A1 / AERIAL / Lotul 4 - Viaduct SacelAutostrada A1 / Lotul 4 / Saliste - Sibiu / ON-ROADInaugurarea podurilor din Cartierul TineretuluiSibiu Rally Show 2013 Aerial VideoTargul de Craciun Sibiu 2013 / Aerial video by Ovidiu Sopa Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului / Muzeul Astra / PREVIEWPiata Unirii din Sibiu - noaptea (Aerial video) Sibiu by night (preview) / Aerial Video
Evenimente in Sibiu
Evenimente in Sibiu
( actualizat in 02 iulie 2019 )
Loading
 

Like Us on Facebook Follow Us on Twitter