"Terra Medies " - "Tinutul Visinilor " (II)

Am primit, recent, pe mailul "de serviciu ", un interesant studiu, al dr. Vasile Marculet si drd. Ioan Marculet, din Medias, referitor la Ţinutul Mediasului si documentele istorice care il mentioneaza, din care redam aici partea a doua. Cred ca, cel putin pentru "vecinii " nostri ca municipiu, lectura va fi una utila.

*
Referitor la originea numelui, un numar insemnat de istorici, incepand inca din secolul al XVII-lea, afirma originea romana a acestuia. in acest sens s-au pronuntat 1666 cronicarii Johann Tröster (1666), Ioannis Rosini (1685), Topographia Magni Regni Hungariae, publicata in 1718, sau topograful Johann Konrad von Weiss (1736). 

Diferitii istorici sau oameni de cultura din secolul al XIX-lea si pana in prezent au preluat total necritic aceste informatii si le-au perpetuat, sustinand ca oiconimul Medias este de origine latina, derivat de la cohorta, castrul, municipiul sau colonia Media, care ar fi functionat pe aceste meleaguri. Astfel de opinii au exprimat protopopul greco-catolic Ioan Moldovan (1895), scriitorul George Togan (1944) geografului Ioan Raica (2004), preotul ortodox Ovidiu Ioan Gaban (2002).

Din punctul nostru de vedere, opiniile specialistilor care sustin originea latina a oiconimului Medias, derivat din numele Media al orasului sau castrului roman omonim nu se sustin. Este adevarat ca cercetarile arheologice au evidentiat pe teritoriul Mediasului urme de locuire din epoca romana, dar asezarea descoperita aici (dupa unii autori este vorba de trei sau chiar de patru asezari) este eminamente una rurala, foarte departe de a fi un municipium si, cu atat mai putin, o colonia. Pe de alta parte, nici cea mai neinsemnata descoperire nu permite concluzia ca numele ei ar fi fost Media. in ceea ce priveste, castrul omonim, functionarea sa pe teritoriul orasului Medias exista doar in imaginatia autorilor locali. Ca urmare, la actualul nivel al cercetarii, existenta sa este exclusiv una ipotetica, cercetarile arheologice efectuate pana in prezent ne reusind sa-i evidentieze prezenta. in concluzie, asa cum preciza recent tanarul cercetator Mihai Chiriac, "nu avem deocamdata nicio informatie arheologica, epigrafica, istoriografica sau de alta natura care sa confirme cat de cat aceste simple supozitii " si implicit existenta sa. Aceasta constatare este valabila si pentru functionarea in regiunea Mediasului asa-numitei cohorte Media, caci, asa cum preciza recent acelasi specialist, "la nivelul Daciei romane, chiar la nivelul intregului imperiu, nu se cunoaste o unitate militara auxiliara care sa poarte numele Media ".

Nicolae Iorga considera oiconimul Medias ca fiind de origine romaneasca. Ca urmare, sustine el, "Medivch nu inseamna nimic in saseste, precum nici Medgyes n-are niciun inteles bun in ungureste, pe cand cu o obarsie romaneasca, el ar veni de la Media, nume ce se intampina si aiurea ".

Putini specialisti locali sustin ca oiconimul Medias ar fi de origine slava sau salvo-romana. Asemenea opinie exprima arhitectul Michel Tanase, care sustine acesta provine din slavonestile "medja " sau "medjas ", care au dat in limba romana "megies " si "megiesie ".

Teza formulata de Michel Tanase ramane insa discutabila si dificil de demonstrat. Daca locuirea slava in teritoriile de mai tarziu ale terrei Medies este in afara oricarei discutii, fapt confirmat de descoperirile apartinand orizontului funerar de tip Medias, din secolele VII-IX, cuprinzand morminte birituale, in care predominante sunt insa cele de incineratie, nu acelasi lucru se poate afirma insa si despre derivarea oiconimului Medias din termenii slavoni medja, medjas, care au dat in limba romana termenul megies si familia sa de cuvine. Asa cum precizeaza Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, termenul megies este folosit in Evul Mediu, in Moldova si Ţara Romaneasca, el, ca si intreaga familie de cuvinte pe care a generat-o, neimpunandu-se in regiunile intracarpatice. in acelasi context al termenilor slavi patrunsi in limba romana, precizam faptul ca dintre oiconimele mentionate in actele din 1283 si 1289 in teritoriile apartinand "terrei Medies ", doar unul singur, Mosna, are origine slava certa.

Alti specialisti, considera oiconimul Medias ca fiind de provenienta maghiara. Initiatorii acestei teze au fost cercetatori de origine germana. Conform teoriei lor, numele Medias deriva din acela de meggy, care inseamna visina, respectiv meggyes, care s-ar traduce prin visini. Asemenea pareri au exprimat G. Kisch (1924), W. Scheiner (1926) sau, ulterior, Th. Nägler (2002). Originea maghiara a toponimului Medias este sustinuta de asemenea si de slavistul Ion Petrovici (1970), precum si de geografii Mircea Buza (2002) si Ioan Marculet (2010).

Michel Tanase respinge insa categoric asemenea opinii. El sustine ca "forma Mediasch nu are nimic de-a face cu o ipotetica «livada de visini»: logica vegetatiei si culturile acestei epoci i se opun. Climatul de atunci era prea aspru si interesul agricultorilor autohtoni era indreptat spre culturi mai comune ".

in ceea ce ne priveste, consideram opiniile conform carora toponimul Medias are origine maghiara ca fiind cele mai plauzibile. Argumentele aduse de arhitectul Michel Tanase impotriva lor nu se sustin. in primul rand, consideram ca termenul "livada de visini " nu se potriveste si, mai ales, nu se cuvine abordat stricto senso, ci el trebuie interpretat in sensul de palcuri de flora spontana, formate din ciresi si visini salbatici, care si astazi se gasesc din abundenta intercalate in padurile de foioase din zona. Nici argumentul climatic invocat de Michel Tanase nu este unul solid. Daca clima tinutului Medias de la sfarsitul secolului al XIII-lea si inceputul secolului al XIV-lea ar fi fost atat de aspra incat sa faca imposibila cresterea visinului, a carui origine indepartata este caucaziana, ne punem intrebarea cum a fost posibila totusi cultivarea vitei de vie, o planta de origine mediteraneana, care are nevoie de un climat mult mai bland? Or cultivarea pe scara larga a vitei de vie in regiune este confirmata, fara dubii, de actul episcopal din 1289 care mentioneaza intre dijmele datorate de bisericile locale din "terra Medies " Episcopiei de Alba Iulia dijma din vin.

in sfarsit, aducem in sprijinul opiniei noastre argumentul toponimic. Asa cum este in prezent fapt demonstrat, dintre cele noua oiconime mentionate de actul episcopal din mai 1289, cinci - Biertan, Medias, Åžaros, Copsa Mare si Alma - sunt de origine maghiara, doua - Richis si Brateiu - au origine romaneasca, unul - Mosna - este de origine slava si unul - Alma - are origine germana.

Faptul ca majoritatea oiconimelor din "terra Medies " este de origine maghiara reprezinta, fara indoiala, rezultatul unei intense locuiri a tinutului Medias, anterior colonizarii sasesti, de catre secui. Asezarea secuilor in aceste locuri a avut la baza, in primul rand, considerente de ordin militar: apararea frontierelor, in conditiile in care cucerirea maghiara atingea in secolul al XII-lea cursul Tarnavei Mari. Prezenta secuilor in regiune este, de altfel, confirmata de descoperirea unor necropole de tip Bjelo-Brdo, cu un numar redus de morminte, cum este cazul celei de la Medias, unde sub ruinele unei bazilici romanice din secolul al XII-lea au fost descoperite morminte de inhumatie care aveau inventare modeste specifice acestei culturi, dar si de oiconimele semnalate, intre care cel de Meggyes - tinutul visinilor - va fi extins asupra unui teritoriu mai intins, devenit "terra Medies " in documentele oficiale redactate in limba latina.