Traian Basescu la Jina: "Am venit chitit sa mananc mamaliga cu branza!"

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a tinut secreta vizita sa in judetul Sibiu, la sarbatoarea jinarilor. Desi existau zvonuri ca s-ar putea sa vina, nimeni nu a putut confirma sau infirma sosirea sefului statului la Jina. Abia la 13.30, Administratia Prezidentiala anunta faptul ca Traian Basescu va participa la sarbatoarea "Sus pe muntele din Jina". La 13.45, Traian Basescu ajungea in Jina. Presedintele a fost intampinat cu branza, paine si sare si a spus ca si-a anuntat vizita in ultimul moment pentru ca nu a vrut sa se faca pregatiri speciale. in plimbarea sa prin multimea de oameni care l-a intampinat, presedintele statului i-a laudat pe jinari, pentru ca aici a gasit bunastare. "Sunt oameni care muncesc si au facut cu munca lor bunastare. Nu au nevoie sa le dea Guvernul nimic. Oamenii de aici nu trebuie deranjati nici de Guvern, nici de presedinte, nici de politicieni", le-a spus presedintele oamenilor.

Unul dintre sateni i-a multumit sefului statului ca a venit la Jina, mai ales ca "aici nu a venit niciun presedinte de 45 de ani". Traian Basescu i-a raspuns: "Nu am vrut sa imi termin mandatul fara sa ajung la Jina". De asemenea, la plecare, Basescu a spus ca va reveni la sarbatoarea "Sus pe muntele din Jina" si dupa ce nu va mai fi sef al statului.



Specialist in poze



Traian Basescu a dat dovada ca se pricepe foarte bine si la tehnica fotografica. Cum s-a pozat cu toti cei care i-au cerut acest lucru, la un moment dat, Basescu le-a spus unor tineri care se pregateau sa se fotografieze cu el ca ar fi bine sa se intoarca, deoarece se fotografiau contra soarelui si fotografiile nu ieseau bine.

Caldura i-a dat batai de cap presedintelui. El a facut si o gluma pe seama faptului ca "o sa mi se inroseasca chelia". Imediat, un cioban i-a oferit presedintelui un clop negru. intrebat ce va manca la Sibiu, Traian Basescu a spus: "Mamaliga cu branza, ca asta imi place cel mai mult".

in momentul in care un copil din multime i-a strigat presedintelui "Sa traiti, domnule Basescu!", seful statului a spus: "Pe astia mici daca vrei sa-i superi, ii intrebi cum e cu scoala".

Dupa aproape doua ore de la sosirea sa la sarbatoarea "Sus pe muntele din Jina", Traian Basescu s-a urcat pe scena si le-a vorbit oamenilor. Le-a urat sanatate si intelegere. "Mi-am zis ca marea nu pleaca de acolo, asa ca am abandonat-o o zi ca sa vin sa va spun sanatate, sa va dea Dumnezeu bucurie! Festivalul este o traditie de 43 de ani, dar festivalul poate ca spune mai putin despre dumneavoastra decat spun locurile pe care le vezi aici. Am vazut cum aratau satele si asta inseamna ca singurul lucru de care aveti nevoie este pace, intelegere. Cineva spunea sa faca Guvernul, Parlamentul si i-am spus ca ar fi mai bine sa nu faca, pentru ca s-ar putea sa strice ce munciti aici de atatea generatii", a spus Basescu.

Traian Basescu a plecat din Åžesul Jinarilor in jurul orei 16, insa spectacolele programate au continuat.



Weekend pe ritmuri de folclor



Daca sambata a fost cantec, joc si voie buna, de la ora 19, pe Åžesul Jinarilor, nici duminica nu a fost o zi care sa duca lipsa de ingredientele veseliei. La ora 10.30 oficialitatile au fost intampinate la Primaria din Jina, dupa care au asistat cu toti jinarii si musafirii lor la parada portului popular. Ora 12 i-a prins pe toti in Åžesul Jinarilor. Aici, Iancu Beschiu, primarul comunei Jina, Vasile Beschiu, viceprimarul comunei Jina, Ovidiu Sitterli, prefectul judetului Sibiu, Ioan Cindrea, presedintele Consiliului Judetean Sibiu, Marcel Luca, vicepresedintele Consiliului Judetean Sibiu, deputatul Mircea Cazan, Mircea Nadolu, prefectul judetului Valcea, si deputatul Ioan Tamaian au urcat pe scena, cativa dintre ei adresand si propriile ganduri jinarilor si musafirilor lor. "Manifestarea a fost initiata acum 43 de ani, fiind o dorinta a pastorilor", a spus primarul.



Rar, dar frumos



Sarbatoarea "Sus pe muntele din Jina" a luat nastere cu mult inainte, cand oamenii nu traiau in sat, ci in colibele rasfirate pe plaiuri, intre munte si cer. Avand loc targuri, nedei si alte evenimente rare, intalnirile erau intotdeauna momente de sarbatoare, care uneau oamenii de nimeni nu mai stia care de unde vine. Aici, nedeia era un targ adevarat, cand fiecare aducea de vanzare si venea sa cumpere ce avea nevoie. Ciobanii batrani vorbesc si astazi de luatul in casatorie din nedei, viitorii miri cunoscandu-se la aceste celebrari. "Aici se aranjau, cum se spune, ploile", a spus Ovidiu Sitterli, prefectul Sibiului. "Traditia noastra a fost cu mult inainte. Eu am fost cu fluierasii. Åži la Novaci. Am fost in ansamblu si ni se spunea ungureni", a marturisit Constantin Virganzan, sau cum il stiu cunoscutii, Dinu Moganului, un om care, la cei aproximativ 70 de ani ai sai, considera ca datina aceasta exista de peste 200 de ani. Cand era tanar flacau, jinarii si grupurile urcau cu caii in Åžesul Jinarilor, insa de ceva vreme au ales sa mearga pe jos strigand sau cu masina.



Jinarii, primii la joc



Primii care s-au inscris la cantec si la joc ieri au fost jinarii. Formatia de fluierasi mici, al carei instructor este Dumitru Prode, Ansamblul Folcloric din Jina, sub indrumarea lui Ionel Ilis, solistii vocali, elevi ai Åžcolii Populare de Arte Sibiu, Elena Olariu, Ionela Sterp si Ionela Stani, dar si formatia de fluierasi dirijata de Dumitru Pamfiloi, coordonata de prof. dr. Vasile Bebeselea si al carei director artistic este Aurel Ordean au deschis evenimentul. Pe rand, au interpretat cantari ori jocuri specifice zonei, prin care sa declare apartenenta regionala si dragostea fata de comuna Jina. "De la Jina la Sibiu/ Toti ciobanasii ma stiu", "Suntem amandoi din Jina/ Iubim muntele si stana" si "Sus la Marginime-n munte/ Este-un sat cu plaiuri multe/ Cu ciobani si cu bacite/ Åži cu turme de oite" au fost doar cateva dintre versurile care au caracterizat festivalul. De altfel, interpretii au adunat sute de ropote de aplauze si acompanierea in refrene a publicului. De pilda, un grup de femei, trecute de cea de-a doua tinerete, asezate in fata scenei si cu o umbrela neagra deasupra capului, sa se protejeze de razele arzatoare ale soarelui, au fredonat melodiile cunoscute si cu care se identifica parca si acum. Pe scena au urcat si alte formatii artistice pastoresti din judetele Sibiu, Alba, Arges, Gorj, Valcea si Hunedoara, alaturi de cunoscuti interpreti de muzica populara si formatii profesioniste din Bihor, Timis si Cluj.



Åži la bucate inainte



Daca nu au stat in fata scenei, sub umbrela, palarii sau cu ochelarii de soare pe cap, spectatorii si-au gasit loc la una dintre terase. Aici, s-au putut racori cu o halba de bere (3 lei), au putut manca mici (3 lei/ buc), piept de pui sau de porc la gratar (12 lei), tochitura de porc (12 lei), cocolos cu branza (10 lei) sau cartofi prajiti (3 lei). Ca desert, au putut incerca turta dulce, fagurii cu miere, halvita sau bomboanele. Pe langa mancare si atmosfera populara, cei care au dorit sa isi gaseasca si de imbracat au avut de unde alege. Asta pentru ca modele de rochii, pantaloni sau maiouri, precum si diverse perechi de incaltaminte au intregit cumparaturile. Dar nici cei mici nu au putut sa se plictiseasca, pentru ca fel de fel de masinarii le-au fost puse la dispozitie pentru distractia, care, de altfel, a continuat pana seara.