Ultima moara a Sibiului `renaste`. Sub forma unui bloc de birouri

La trei ani de la demolarea morii de langa Bastionul Soldisch, Primariei Sibiu ii este solicitat un aviz de oportunitate pentru ridicarea unei noi cladiri pe locul fostului monument istoric, demolat ilegal. In zona care se afla in centrul istoric al Sibiului, investitorii vor ridicarea unei cladiri de birouri, cu spatii comerciale la parter. Plus alte doua niveluri la subsol. 

Ceea ce era de asteptat inca din martie 2008 (momentul demolarii ultimei mori istorice a Sibiului) s-a produs in aceasta primavara: Prima Imobiliare SRL a obtinut un certificat de urbanism pentru ridicarea unui bloc de birouri pe locul fostei mori. Certificatul de urbanism a fost eliberat la jumatatea lunii februarie a acestui an. `Prin acest certificat de urbanism Primaria a solicitat initiatorului proiectului elaborarea unui PUZ si obtinerea avizului de oportunitate. Acest proiect a fost discutat in sedinta CTATU (Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism) din data de 17 martie, iar in urma acesteia i s-a pus in vedere initiatorului ca documentatia PUZ va trebui sa tina cont de conditiile impuse de avizul emis de Directia de Cultura`, a declarat, pentru Turnul Sfatului, Mirela Gligore, sef al Serviciului de relatii cu presa din cadrul Primariei Sibiu.

`Vrem sa vedem ce putem face`

Prima Imobiliare, societate sibiana, il are drept asociat pe Iulian Bogdan Nastase, prezent si in firma Prima Trans, tot din Sibiu. Aceasta din urma detinea terenul pe care dainuia pana in 2008 ultima moara istorica a judetului Sibiu.

`Tocmai de aceea am depus acea cerere, pentru a vedea ce se poate construi acolo. Ca idee, vrem sa ridicam o constructie care sa aiba destinatia de birouri, dar si de spatii comerciale la parter`, a declarat avocatul Iulian Bogdan Nastase, pentru Turnul Sfatului. In schita prezentatp in cadrul sedintei CTATU de saptamana trecuta, cladirea propusa avea un aspect cat se poate de modern: beton si sticla, patru niveluri, alte doua la subsol. Zona, insa, face parte din centrul istoric al Sibiului, ceea ce impune o arhitectura adecvata. `In cazul in care ni se va solicita o anumita arhitectura vom vedea, vom discuta cu arhitectii nostri`, adauga Nastase.

Intre vechiul si noul PUG

Fosta moara a Sibiului se afla, pe Ha rta urbanistica a orasului, la limita centrului istoric. Potrivit vechilor reglementari, pentru un nou imobil in aceasta zona ar fi suficienta elaborarea unui plan urbanistic zonal doar pe una sau doua subzone pe care se afla parcela in discutie. In cazul adoptarii noului PUG, regulile sunt mult mai stricte. Astfel, pentru ridicarea unui imobil in centrul istoric al Sibiului ar fi nevoie de un plan urbanistic zonal pe intreaga zona a centrului istoric, adica o documentatie extrem de costisitoare. De asemenea, din reglementarile viitorului PUG se deduce faptul ca, pentru a ridica un imobil pe locul unui fost monument istoric, noua cladire trebuie sa respecte amprenta si dimensiunile acelui monument istoric.

Faptul ca pentru viitorul PUZ a fost solicitat, de catre reprezentantii Sibiului, avizul Directiei de cultura poate avea, de asemenea, doua taisuri. Este cunoscuta opozitia vehementa a acestora fata de investitiile care, potrivit considerentelor lor, nu respecta istoria orasului. Dar pe de alta parte, in locul avizului Directiei locale, poate fi solicitat un aviz de la Directia Nationala a Monumentelor Istorice, din cadrul Ministerului Culturii, Directie care a dat de mai multe ori autorizari `peste parerea` celor de la Sibiu. Astfel, tot in centrul istoric al Sibiului au aparut doua cladiri cu care inspectorii de la Sibiu nu au fost de acord: una este situata pe Nicolae Teclu, langa hotelul Apollo, iar alta este situata in Piata Garii – un viitor hotel, al carui santier este in stare de conservare, in prezent.

O demolare ilegala, tratata cu NUP

Ultima moara a Sibiului a fost demolata in doua zile de sambata – 22 si 29 martie 2008. Zile in care institutiile statului nu lucreaza. Si care institutii, se pare ca nu au putut dovedi vreun vinovat in toata aceasta poveste. `A fost demarat un dosar penal. Dar, fiindca era vorba de un avocat, dosarul a fost declinat catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba`, au declarat surse politienesti pentru Turnul Sfatului. Din 2008 si pana acum, dosarul nu a ajuns in instanta. Iar potrivit avocatului Iulian Bogdan Nastase, cercetat in acest caz, nici nu aveam cum sa ajunga. `Nu vreau sa par subiectiv, dar din cate stiu eu, in acest caz a fost dat NUP (neinceperea urmaririi penale)`.

Fosta moara a Sibiului a fost demolata fara sa existe vreun act emis in acest scop (autorizatie de demolare) si, prin urmare, si fara avizul Ministerului Culturii. Demolarea a inceput pe 22 martie 2008, iar sase zile mai tarziu fostul sef al Directiei de patrimoniu cultural, Vasile Crisan, a emis o adresa catre toate institutiile interesate de acest subiect: grupul Brantner Romania – SC Getesib (proprietarii cladirii), Primaria Sibiu si serviciile specializate, Inspectia in constructii si Inspectoratul de Politie. `Avand informatii ca s-a demolat in data de sambata, 22 martie, iar urmatoarele lucrari de demolare vor fi finalizate tot intr-o zi de sambata, in data de 29 martie, va rugam sa luati masuri urgente de paza si protectie pentru a preantampina demolarea totala`, se arata in adresa amintita.

Masuri urgente nu s-au luat. Ulterior, s-a descoperit ca respectiva moara nici nu mai exista in Cartea Funciara. Cu doar trei saptamani inainte, ultima moara a Sibiului era clasata ca monument istoric de importanta nationala. Cum dosarul de clasare initiat in 23 februarie 2007, nu fusese finalizat, in martie 2008 `povestea` s-a inchis. Iar cladirea a fost demolata, fara ca autoritatile sa reuseasca sa stabileasca cine autorul acestor lucrari de demolare. La acea vreme, proprietarii terenului, cei de la Prima Trans, au declarat ca habar nu au cine a putut demola cladirea. Si ca ei intentionau sa ceara chirie proprietarilor cladirii.

Ce a pierdut Sibiul

La momentul demolarii, cladirea se afla intr-o vizibila stare de degradare. Potrivit informatiilor existente, se pare ca in tara mai exista doar doua sau trei astfel de cladiri. Stema de pe cladire, datata cu anul 1775, era singura originara, pastrata in Sibiu (stema orasului de pe Casa Artelor a fost refacuta in anii ’70, cu ocazia unor restaurari). Cladirea era, in vremurile vechi, moara orasului: actuala strada Saguna purta numele Mühlgasse (strada Morilor). In cladirea respectiva a functionat moara orasului Sibiu pana la mijlocul secolului XX.